Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-02-25 / nr. 623

DATI-I DRUMUL! VEDEM NOI CE-O IEŞI... „ Activitatea de inovaţii şi raţionalizări, îşi adu­­ce an de an, o contri­buţie de seamă la per­fecţionarea maşinilor, u­­tilajelor, instalaţiilor şi proceselor tehnologice, l­a realizarea de importante economii de materii pri­me, materiale, combusti­bil şi energie, la îmbu­nătăţirea condiţiilor de muncă. Şi la Complexul de prelucrare a lemnului din Gălăuţaş, spiritul creator, soluţiile tehnice şi orga­nizatorice date de inova­tori şi raţionalizatori au contribuit la organizarea mai bună şi la creşterea producţiei şi productivi­tăţii muncii, au adus în­semnate economii bă­neşti, cu influenţe favo­rabile în activitatea eco­nomico-financiară a com­­plexului. Economiile post, calculate realizate ast­fel în anul 1969 au depăşit suma de 650 mii lei. Recompensele plătite au fost de 27.963 lei. Dintre inovaţiile şi ra­ţionalizările aplicate se pot aminti: „Reducerea consumului de cherestea la fabricarea tocurilor de uşi", propusă de Karda Carol, cu o economie postcalculată pe 6 luni de 115.785 lei; „Raţionaliza­­rea fluxului tehnologic de la fabricarea dibluri­­lor C.F.R " propusă de Miklós Ştefan a cărei economie postcalculată pe 6 luni este de 119.838 lei! „Raţionalizarea pro­cesului tehnologic de fa­bricare a plăcilor celu­lare" propusă de un grup de inovatori condus de inginerul loan Rus, cu o economie postcalculată pe un an de 325.855 lei. Oricît de semnificative ar fi aceste exemple, ele nu pot motiva faptul că sînt încă multe propuneri care zac la cine știe ce serviciu, la cine știe ca­re angajat însărcinat cu studierea lor. Afirmăm acest lucru bazîndu-ne pe următoarele date: la în­ceputul anului 1969 se­­aflau înregistrate 26 pro­puneri, cărora li s-au a­­dăugat în cursul anului încă 24, ajungîndu­­se astfel la 50 de propuneri. Din tota­lul acestora numai 13 au fost acceptate pentru experimentare, iar 14 au fost respinse. Ne între­băm oare unde se află dosarele cu cele 23 de propuneri care apar în darea de seamă pe anul 1969 ca sold rămas pen­tru­­rezolvare? Se impu­ne luarea unor măsuri hotărîte pentru accelera­rea deplasării dosarelor pe circuitul impus de le­gile în vigoare. Orice tărăgănare a studierii do­sarelor, a vizării pentru experimentare este în detrimentul procesului de producţie, ducînd, în ul­timă instanţă, şi la es­tomparea spiritului crea­tor al salariaţilor. Un alt aspect căruia comitetul de direcţie tre­buie să-i acorde mai multă atenţie, este acela al responsabilităţii celor care avizează experi­mentarea propunerilor de inovaţii şi raţionali­zări Vom da în acest sens un exemplu foarte „plastic" de superficiali­tate. Inovatorii Ambrus Andrei şi Kulcsár Anton au propus­ o inovaţie cu tema: „Maşină de cher­­tat­­plătitid­ elemente pentru lăzi". S-au întoc­mit dosarul şi memoriul tehnic­ şi s-au înaintat forurilor respective, pen­tru avizare. Cu multă o­­perativitate, mecanicul­­şef al complexului în­tocmeşte un referat, îl ataşează la dosar şi-l ex­­pediază, numai după câ­teva zile pe circuit cu următorul aviz : „Datori­tă avantajului pe care îl prezintă propun inovaţia pentru aprobare". Dosa­rul mai urcă o treaptă şi se opreşte la ingine­­rul-şef. Fostul inginer-şef Mincsor Valentin men­ţionează în referat : „cu maşina propusă se va realiza o producţie spo­rită faţă de actuala ma­şină de frezat. De ase­menea, se va reduce nu­mărul operaţiunilor..." „ ...se eliberează o maşi­nă de frezat..." „Propun acceptarea inovaţiei". încă o treaptă şi încă o rezoluţie la fel de „do­cumentată", semnată de inginerul-şef Boterez Ioan. .....propun aproba­rea inovaţiei avînd şi scopul de a­­elibera o C. MOLDOVEANU (Continuare în pag. 1 3-a) Adunările generale în C.A.P. Măsurile amplifica­te pînă adoptate realizările în cooperativele agri­cole de producţie din judeţul, nostru, unde s-a muncit cu simţ de răs­pundere, consiliile de Conducere au avut prile­jul de­ a prezenta în faţa adunărilor genera­le ale cooperatorilor starea prosperă a economiei u­­nităţilor respective. Prin­­tre acestea se situează şi Cooperativa agricolă de producţie din Cristuru Secuiesc. La această uni­tate, cîteva rezultate e­­conomice ne atrag în mod deosebit atenţia: depăşirea producţiei pla­nificate, la sfecla de za­­hăr cu 9.400 kg la hec­tar, suplimentarea livră­rii de lapte către stat cu 590 hl, ca urmare a acor­dării unei atenţii sporite îmbunătăţirii efectivului de vaci productive, pre­cum şi depăşirea planu­lui de venituri cu 998.000 lei Avînd la baza dezbate­rilor o atare situaţie eco­­nomică favorabilă reali­zării sarcinilor de viitor, adunarea generală a anal­izat activitatea consiliu­­lui de conducere sarci­nile de producţie pe anul în curs, modul de rea­lizare a acestora, pre­cum şi sarcinile de per­spectivă. În acest an cooparato­ rii din Cristuru Secuiesc s-au obligat să obţină la hectar 27.000 kg sfeclă de zahăr, 18.000 kg car­tofi, 2.300 kg grîu şi 2.700 kg porumb, cifre superioare realizărilor an­terioare. Angajamentul lor nu e o simplă forma­litate. Consiliul de con­ducere a acţionat eficient în direcţia pregătirii con­­diţiilor. Astfel, la arătu­rile de toamnă s-a ur­mărit efectuarea unor lu­crări de calitate. Pentru hrana ogoarelor s-au ad­­ministrat cu 100 tone în­grășăminte chimice mai mult decât în anul tre­cut și se vor depune e­­forturi considerabile pen­tru combaterea îmburuie­­nirii culturilor, încadra­rea lucrărilor de întreţi­nere în limita timpului agrotehnic optim, reduce­­rea cheltuielilor pe uni­tatea de produs, extinde­rea utilizării ierbicidelor (pe 40 la sută din supra­faţa de grîu, 60 la sută la cartofi, şi 50 la sută la sfecla de zahăr). Avînd în vedere că 68 la sută din terenul arabil e situat pe pante, unde tractoarele pe pneuri nu pot lucra. cooperatorii au arătat că e necesară primirea unor tractoare speciale, sarcină ce revi­ne întreprinderii de me­canizare a agriculturii din Odorheiu Secuiesc. Un asemenea sprijin va trebui să-l primească şi prin dotarea secţiei loca­le de mecanizare cu ma­şinile agricole necesare pregătirii patului germi­nativ la cultura sfeclei de zahăr. Organele agri­cole judeţene au datoria de a înlesni procurarea de seminţe şlefuite sau drajate pentru a se pu­tea face o însămînţare bob cu bob la sfecla de zahăr. Susţinem satisfa­cerea acestor necesităţi întrucît unitatea coope­ratistă din Cristuru Se­cuiesc a obţinut an de an recolte tot mai bogate la această cultură, posedă o bogată experienţă şi dis­pune de reale posibilităţi de intensificare a pro­ducţiei, posibilități ce — din cauza mecanizării in­suficiente a lucrărilor — T. PÂRLEA (Continuare în pag. 13-al acum vor ÎN NUMĂRUL DE AZI: ► La Toplița, acum 25 de ani ► Juristul vă răspunde (pag. a 2-a) ► CALEIDOSCOP (pag. a 4-a) Complexitatea vieţii contemporane, ne impu­ne drămuirea cît mai ra­ţională a timpului, pen­tru a putea ţine pas cu intenţiilor noastre de a fi cît mai „strîngători" cu timpul, apar obstaco­le neprevăzute, ridicate cu seninătate de semenii seară, cînd gospodinele îşi iau sacoşa ca să mai cumpere cîte ceva de prin magazine. Am por­nit-o şi noi pe urma lor făcînd prima oprire la magazinul cu autoservi­re din preajma gării din Miercurea-Ciuc. Luăm coşul la intrare şi ne pierdem printre mese şi rafturi. Bineînţeles, pînă autoservirea din centru, acolo se face o aprovi­zionare mai bună (!?). — Atunci un kilogram de slănină afumată. — Nici slănină nu a­­vem. Pentru aceste răspun­suri pierdusem aproape o oră. Alţii pierd şi mai multe, ne-am zis atunci, şi am mai rămas un timp — Apă minerală aveţi? — Nu. — Scorţişoare, scobi­tori, halva, pateu. — Nu avem. Stăm de vorbă cu Ba­kó Ladislau, şeful uni­tăţii. — Vă miraţi că nu ga-' siti multe din produsele căutate? Nouă ni se spu­ne Că sîntem la „perife-. gazin i se repartizează unt suficient, slănina, apă minerală şi altele, deci produsele solicitate la unitatea vizitată ante­­rior. Aşadar, numai proas­ta repartizare a mărfurilor le condamnă pe gospodi­nele din cartierul Aba­torul Vechi și din împre­jurimile gării să bată drumurile pentru alimen­tă". Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ANUL­uI, nr. 623 MIERCURI 25 februarie 1970 , pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Sa reducem porţia pulsul trepidant al eve­nimentelor ce se succed de la o zi la alta. Ne preocupă pe fiecare „e­­conomisirea" timpului, ne străduim să-l repartizăm cît mai bine, să-l utili­zăm cit mai creator. Reu­şim oare sa folosim fie­care minut aşa cum ne-am dori ? De multe ori în fata I care I ne-a­uoi noştri. lată-ne, aşadar, de-a lungul mai multor zile, porniţi cu intenţia depistării „mâncătorilor de timp". Poftiţi în centru! Timpul cel mai potri­vit pentru raidul nostru l-am considerat ca e spre să ajungem la ele, am fost nevoiţi să sporim rîndul care, în cîteva mi­nute, crescuse. în sfîrșit ajungem. — Vă rugăm un pa­chet de unt. — Cum ? Unt ? Cu pă­rere... de rău nu avem. — Dar, putem găsi în altă parte ? — Poate. încercați la să vedem soarta confra­ților care înaintau la rînd cu multe speranțe. O fetiţă trimisă, probabil, de părinți la cumpără­turi tot repeta de pe lis­ta unde i se scrisese ce să cumpere. Parcă era înainte de teză. Ajunge la rafturi. Ca o lecţie în­văţată mecanic, începe­m să expună" rîe" şi avem plan mai mic decit autoservirea din centru. Ne-am continuat dru­mul şi ne-am oprit în magazinul cu autoservire b­r. 1. Mulţi cunoscuți de la coada anterioară erau din nou la cînd. Discu­­tind cu tovarăşul Borbély Samuel, şeful unităţii, am aflat, că acestui ma­re care ar trebui să exis­te în toate magazinele. De-a baba oarba... Spre Jigodin sau spre Şumuleu, deplasarea se face cu autobuzele­­.G.Q. GH. CHIPER (Continuare în pag. a 3-a) . iul­ imineător Hor de timp #/ Interior la Fabrica de apă din Odorheiu Se­cuiesc, o viitoare uni­tate modern utilată a economiei județului nostru. ISPT * ' ■ mmm CENTENARUL LENIN Evocînd viaţa şi activitatea marelui­­ conducător în mai multe şcoli din judeţul nostru au fost organizate, în ul­timul timp, numeroa­se manifestări evoca­toare a vieţii şi luptei marelui conducător şi învăţător al proletaria­tului, Vladimir Ilici Lenin, de la a cărui naştere se vor îm­plini, în curînd 100 de ani. ■ Astfel, în faţa pio­nierilor de la Şcoala generală nr. 2 Joseni, co­mandanta unităţii, Borsos Etelka, a pre­zentat diafilmul „Le­nin", după care s-a vorbit, elevilor despre prietenia lui Lenin cu copiii. In unităţile de pio­nieri de la Şcoala ge­nerală nr. 7 Topliţa, Şcoala generală Mărti­­niş, Şcoala generală Lunca de Sus şi altele, au fost alcătuite albu­me cu fotografii oglin­dind viaţa şi activita­tea lui Lenin. Un concurs de cule­geri şi creaţii literare ale pionierilor şi şco­larilor, cu tema „Lenin şi copiii", a avut­ loc la Liceul din Subceta­­te. De asemenea, în mai multe şcoli, prin­tre care Liceul peda­gogic din Odorheiu Secuiesc şi altele, au fost organizate expo­ziţii de cărţi cuprin­­zînd operele lui Lenin, precum şi fotografii care ilustrează viaţa şi activitatea sa. DE PE CUPRINSUL PATRIEI 11 rr '­mm mnmmm «mii s­i» mi m m mm ifiiMihhimi Vedere din zona industrială a oraşului Iaşi. Noul cartier de locuinţe din partea de nord a oraşului Ploieşti. Reînnoiţi-vă abonamentele la ziarul HARGHITEI POPULARE SE ANGAJEAZĂ TULGHEŞ Tot mai multe sunt consiliile populare care răs­pund cu angajamente însufleţite la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al comunei Dîrjiu. Astfel, Consiliul popular al comunei Tul­­gheş s-a angajat în sesiune, printre altele, să realizeze muncă patriotică în valoare de 300.000 Iei, să mobilizeze cetăţenii la terminarea construc­ţiei căminului cultural şi la efectuarea altor lu­crări de interes edilitar gospodăresc. în cadrul a­­celeiaşi sesiuni, cooperativa de consum s-a anga­jat să desfacă mărfuri peste plan in valoare de 250.000 lei, să mărească venitul din prestări-ser­­vicii de la 6 la 8 la sută, să achiziţioneze peste plan 4.000 kg caş de oaie etc. Şcoala generală, căminul cultural, poşta şi ocolul silvic nu s-au lăsat mai prejos. Confecţionarea de material di­­dactic, organizarea unor serbări şi excursii şco­lare, a unor noi cercuri pe materii cu elevii, pre­zentarea în fiecare duminică a unor programe ar­tistice susţinute de formaţiile căminului cultural, amenajarea de expoziţii­­ sunt angajamentele factorilor culturali ai comunei. De asemenea, co­lectivul de muncă al poştei s-a angajat să reali­zeze peste plan economii în valoare de 10.000 Iei, iar ocolul silvic să efectueze lucrări peste plan în valoare de 60.000 lei şi să planteze 3 ha pu­­ieţi prin muncă patriotică. V. AVRAM CORBU Avînd în vedere frumoasele rezultate obţinute în anul care a trecut, Consiliul popular al comunei Corbu, întrunit­ în sesiune, a hotărît să-şi mă­rească angajamentele, pentru a răspunde cum se cuvine chemării, lansate de Consiliul popular Cir­­jiu. Din analiza cifrelor de plan, a reieşit ca în 1969 comuna Corbu şi-a realizat plănul de con­­tractări în proporţie de: 171 la sută la caş, 105 la sută tineret bovin, 110 la sută porcine, livrîn­­dus­e, totodată, o cantitate de 260 hl lapte peste plan. în ce priveşte planul muncii patriotice, el a fost realizat în proporţie de 130 la sută. Pornind de la aceste succese, consiliul popular s-a angajat: — Să depăşească cu 30 la sută planul muncii patriotice, pe cel al achiziţiilor şi contractărilor cu 5 la sută, iar livrările de lapte cu 10 la suta. — Să cureţe o suprafaţă de 500 ha păşune. — Să sporească veniturile din buget cu 28 la sută şi să reducă cheltuielile administrative cu 17 la sută. — Să organizeze o întrecere intre circumscrip­ţiile electorale, cu tema „Cea mai bine gospodă­rită circumscripţie" etc. . Totodată, participanţii la sesiune au făcut pro­puneri valoroase cu privire la activitatea de vii­tor. Menţionăm dintre acestea pe cea a deputa­tului Vasile Topoliceanu, care a propus ca, încă în acest an, să înceapă, prin muncă patriotică, construcţia şcolii, ca şi propunerea făcută de de­­putatul Simion Danciu care, avînd în vedere con­diţiile pedoclimatice ale localităţii, favorabile creşterii pomilor roditori, a propus să ia fiinţă pe lingă fiecare şcoală cite o pepinieră în cadrul lotului experimental E. RUGINA, corespondent

Next