Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)
1970-02-25 / nr. 623
DATI-I DRUMUL! VEDEM NOI CE-O IEŞI... „ Activitatea de inovaţii şi raţionalizări, îşi aduce an de an, o contribuţie de seamă la perfecţionarea maşinilor, utilajelor, instalaţiilor şi proceselor tehnologice, la realizarea de importante economii de materii prime, materiale, combustibil şi energie, la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Şi la Complexul de prelucrare a lemnului din Gălăuţaş, spiritul creator, soluţiile tehnice şi organizatorice date de inovatori şi raţionalizatori au contribuit la organizarea mai bună şi la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, au adus însemnate economii băneşti, cu influenţe favorabile în activitatea economico-financiară a complexului. Economiile post, calculate realizate astfel în anul 1969 au depăşit suma de 650 mii lei. Recompensele plătite au fost de 27.963 lei. Dintre inovaţiile şi raţionalizările aplicate se pot aminti: „Reducerea consumului de cherestea la fabricarea tocurilor de uşi", propusă de Karda Carol, cu o economie postcalculată pe 6 luni de 115.785 lei; „Raţionalizarea fluxului tehnologic de la fabricarea diblurilor C.F.R " propusă de Miklós Ştefan a cărei economie postcalculată pe 6 luni este de 119.838 lei! „Raţionalizarea procesului tehnologic de fabricare a plăcilor celulare" propusă de un grup de inovatori condus de inginerul loan Rus, cu o economie postcalculată pe un an de 325.855 lei. Oricît de semnificative ar fi aceste exemple, ele nu pot motiva faptul că sînt încă multe propuneri care zac la cine știe ce serviciu, la cine știe care angajat însărcinat cu studierea lor. Afirmăm acest lucru bazîndu-ne pe următoarele date: la începutul anului 1969 seaflau înregistrate 26 propuneri, cărora li s-au adăugat în cursul anului încă 24, ajungînduse astfel la 50 de propuneri. Din totalul acestora numai 13 au fost acceptate pentru experimentare, iar 14 au fost respinse. Ne întrebăm oare unde se află dosarele cu cele 23 de propuneri care apar în darea de seamă pe anul 1969 ca sold rămas pentrurezolvare? Se impune luarea unor măsuri hotărîte pentru accelerarea deplasării dosarelor pe circuitul impus de legile în vigoare. Orice tărăgănare a studierii dosarelor, a vizării pentru experimentare este în detrimentul procesului de producţie, ducînd, în ultimă instanţă, şi la estomparea spiritului creator al salariaţilor. Un alt aspect căruia comitetul de direcţie trebuie să-i acorde mai multă atenţie, este acela al responsabilităţii celor care avizează experimentarea propunerilor de inovaţii şi raţionalizări Vom da în acest sens un exemplu foarte „plastic" de superficialitate. Inovatorii Ambrus Andrei şi Kulcsár Anton au propus o inovaţie cu tema: „Maşină de chertatplătitid elemente pentru lăzi". S-au întocmit dosarul şi memoriul tehnic şi s-au înaintat forurilor respective, pentru avizare. Cu multă operativitate, mecaniculşef al complexului întocmeşte un referat, îl ataşează la dosar şi-l expediază, numai după câteva zile pe circuit cu următorul aviz : „Datorită avantajului pe care îl prezintă propun inovaţia pentru aprobare". Dosarul mai urcă o treaptă şi se opreşte la inginerul-şef. Fostul inginer-şef Mincsor Valentin menţionează în referat : „cu maşina propusă se va realiza o producţie sporită faţă de actuala maşină de frezat. De asemenea, se va reduce numărul operaţiunilor..." „ ...se eliberează o maşină de frezat..." „Propun acceptarea inovaţiei". încă o treaptă şi încă o rezoluţie la fel de „documentată", semnată de inginerul-şef Boterez Ioan. .....propun aprobarea inovaţiei avînd şi scopul de aelibera o C. MOLDOVEANU (Continuare în pag. 1 3-a) Adunările generale în C.A.P. Măsurile amplificate pînă adoptate realizările în cooperativele agricole de producţie din judeţul, nostru, unde s-a muncit cu simţ de răspundere, consiliile de Conducere au avut prilejul de a prezenta în faţa adunărilor generale ale cooperatorilor starea prosperă a economiei unităţilor respective. Printre acestea se situează şi Cooperativa agricolă de producţie din Cristuru Secuiesc. La această unitate, cîteva rezultate economice ne atrag în mod deosebit atenţia: depăşirea producţiei planificate, la sfecla de zahăr cu 9.400 kg la hectar, suplimentarea livrării de lapte către stat cu 590 hl, ca urmare a acordării unei atenţii sporite îmbunătăţirii efectivului de vaci productive, precum şi depăşirea planului de venituri cu 998.000 lei Avînd la baza dezbaterilor o atare situaţie economică favorabilă realizării sarcinilor de viitor, adunarea generală a analizat activitatea consiliului de conducere sarcinile de producţie pe anul în curs, modul de realizare a acestora, precum şi sarcinile de perspectivă. În acest an cooparato rii din Cristuru Secuiesc s-au obligat să obţină la hectar 27.000 kg sfeclă de zahăr, 18.000 kg cartofi, 2.300 kg grîu şi 2.700 kg porumb, cifre superioare realizărilor anterioare. Angajamentul lor nu e o simplă formalitate. Consiliul de conducere a acţionat eficient în direcţia pregătirii condiţiilor. Astfel, la arăturile de toamnă s-a urmărit efectuarea unor lucrări de calitate. Pentru hrana ogoarelor s-au administrat cu 100 tone îngrășăminte chimice mai mult decât în anul trecut și se vor depune eforturi considerabile pentru combaterea îmburuienirii culturilor, încadrarea lucrărilor de întreţinere în limita timpului agrotehnic optim, reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs, extinderea utilizării ierbicidelor (pe 40 la sută din suprafaţa de grîu, 60 la sută la cartofi, şi 50 la sută la sfecla de zahăr). Avînd în vedere că 68 la sută din terenul arabil e situat pe pante, unde tractoarele pe pneuri nu pot lucra. cooperatorii au arătat că e necesară primirea unor tractoare speciale, sarcină ce revine întreprinderii de mecanizare a agriculturii din Odorheiu Secuiesc. Un asemenea sprijin va trebui să-l primească şi prin dotarea secţiei locale de mecanizare cu maşinile agricole necesare pregătirii patului germinativ la cultura sfeclei de zahăr. Organele agricole judeţene au datoria de a înlesni procurarea de seminţe şlefuite sau drajate pentru a se putea face o însămînţare bob cu bob la sfecla de zahăr. Susţinem satisfacerea acestor necesităţi întrucît unitatea cooperatistă din Cristuru Secuiesc a obţinut an de an recolte tot mai bogate la această cultură, posedă o bogată experienţă şi dispune de reale posibilităţi de intensificare a producţiei, posibilități ce — din cauza mecanizării insuficiente a lucrărilor — T. PÂRLEA (Continuare în pag. 13-al acum vor ÎN NUMĂRUL DE AZI: ► La Toplița, acum 25 de ani ► Juristul vă răspunde (pag. a 2-a) ► CALEIDOSCOP (pag. a 4-a) Complexitatea vieţii contemporane, ne impune drămuirea cît mai raţională a timpului, pentru a putea ţine pas cu intenţiilor noastre de a fi cît mai „strîngători" cu timpul, apar obstacole neprevăzute, ridicate cu seninătate de semenii seară, cînd gospodinele îşi iau sacoşa ca să mai cumpere cîte ceva de prin magazine. Am pornit-o şi noi pe urma lor făcînd prima oprire la magazinul cu autoservire din preajma gării din Miercurea-Ciuc. Luăm coşul la intrare şi ne pierdem printre mese şi rafturi. Bineînţeles, pînă autoservirea din centru, acolo se face o aprovizionare mai bună (!?). — Atunci un kilogram de slănină afumată. — Nici slănină nu avem. Pentru aceste răspunsuri pierdusem aproape o oră. Alţii pierd şi mai multe, ne-am zis atunci, şi am mai rămas un timp — Apă minerală aveţi? — Nu. — Scorţişoare, scobitori, halva, pateu. — Nu avem. Stăm de vorbă cu Bakó Ladislau, şeful unităţii. — Vă miraţi că nu ga-' siti multe din produsele căutate? Nouă ni se spune Că sîntem la „perife-. gazin i se repartizează unt suficient, slănina, apă minerală şi altele, deci produsele solicitate la unitatea vizitată anterior. Aşadar, numai proasta repartizare a mărfurilor le condamnă pe gospodinele din cartierul Abatorul Vechi și din împrejurimile gării să bată drumurile pentru alimentă". Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ANULuI, nr. 623 MIERCURI 25 februarie 1970 , pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Sa reducem porţia pulsul trepidant al evenimentelor ce se succed de la o zi la alta. Ne preocupă pe fiecare „economisirea" timpului, ne străduim să-l repartizăm cît mai bine, să-l utilizăm cit mai creator. Reuşim oare sa folosim fiecare minut aşa cum ne-am dori ? De multe ori în fata I care I ne-auoi noştri. lată-ne, aşadar, de-a lungul mai multor zile, porniţi cu intenţia depistării „mâncătorilor de timp". Poftiţi în centru! Timpul cel mai potrivit pentru raidul nostru l-am considerat ca e spre să ajungem la ele, am fost nevoiţi să sporim rîndul care, în cîteva minute, crescuse. în sfîrșit ajungem. — Vă rugăm un pachet de unt. — Cum ? Unt ? Cu părere... de rău nu avem. — Dar, putem găsi în altă parte ? — Poate. încercați la să vedem soarta confraților care înaintau la rînd cu multe speranțe. O fetiţă trimisă, probabil, de părinți la cumpărături tot repeta de pe lista unde i se scrisese ce să cumpere. Parcă era înainte de teză. Ajunge la rafturi. Ca o lecţie învăţată mecanic, începem să expună" rîe" şi avem plan mai mic decit autoservirea din centru. Ne-am continuat drumul şi ne-am oprit în magazinul cu autoservire br. 1. Mulţi cunoscuți de la coada anterioară erau din nou la cînd. Discutind cu tovarăşul Borbély Samuel, şeful unităţii, am aflat, că acestui mare care ar trebui să existe în toate magazinele. De-a baba oarba... Spre Jigodin sau spre Şumuleu, deplasarea se face cu autobuzele.G.Q. GH. CHIPER (Continuare în pag. a 3-a) . iul imineător Hor de timp #/ Interior la Fabrica de apă din Odorheiu Secuiesc, o viitoare unitate modern utilată a economiei județului nostru. ISPT * ' ■ mmm CENTENARUL LENIN Evocînd viaţa şi activitatea marelui conducător în mai multe şcoli din judeţul nostru au fost organizate, în ultimul timp, numeroase manifestări evocatoare a vieţii şi luptei marelui conducător şi învăţător al proletariatului, Vladimir Ilici Lenin, de la a cărui naştere se vor împlini, în curînd 100 de ani. ■ Astfel, în faţa pionierilor de la Şcoala generală nr. 2 Joseni, comandanta unităţii, Borsos Etelka, a prezentat diafilmul „Lenin", după care s-a vorbit, elevilor despre prietenia lui Lenin cu copiii. In unităţile de pionieri de la Şcoala generală nr. 7 Topliţa, Şcoala generală Mărtiniş, Şcoala generală Lunca de Sus şi altele, au fost alcătuite albume cu fotografii oglindind viaţa şi activitatea lui Lenin. Un concurs de culegeri şi creaţii literare ale pionierilor şi şcolarilor, cu tema „Lenin şi copiii", a avut loc la Liceul din Subcetate. De asemenea, în mai multe şcoli, printre care Liceul pedagogic din Odorheiu Secuiesc şi altele, au fost organizate expoziţii de cărţi cuprinzînd operele lui Lenin, precum şi fotografii care ilustrează viaţa şi activitatea sa. DE PE CUPRINSUL PATRIEI 11 rr 'mm mnmmm «mii si» mi m m mm ifiiMihhimi Vedere din zona industrială a oraşului Iaşi. Noul cartier de locuinţe din partea de nord a oraşului Ploieşti. Reînnoiţi-vă abonamentele la ziarul HARGHITEI POPULARE SE ANGAJEAZĂ TULGHEŞ Tot mai multe sunt consiliile populare care răspund cu angajamente însufleţite la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al comunei Dîrjiu. Astfel, Consiliul popular al comunei Tulgheş s-a angajat în sesiune, printre altele, să realizeze muncă patriotică în valoare de 300.000 Iei, să mobilizeze cetăţenii la terminarea construcţiei căminului cultural şi la efectuarea altor lucrări de interes edilitar gospodăresc. în cadrul aceleiaşi sesiuni, cooperativa de consum s-a angajat să desfacă mărfuri peste plan in valoare de 250.000 lei, să mărească venitul din prestări-servicii de la 6 la 8 la sută, să achiziţioneze peste plan 4.000 kg caş de oaie etc. Şcoala generală, căminul cultural, poşta şi ocolul silvic nu s-au lăsat mai prejos. Confecţionarea de material didactic, organizarea unor serbări şi excursii şcolare, a unor noi cercuri pe materii cu elevii, prezentarea în fiecare duminică a unor programe artistice susţinute de formaţiile căminului cultural, amenajarea de expoziţii sunt angajamentele factorilor culturali ai comunei. De asemenea, colectivul de muncă al poştei s-a angajat să realizeze peste plan economii în valoare de 10.000 Iei, iar ocolul silvic să efectueze lucrări peste plan în valoare de 60.000 lei şi să planteze 3 ha puieţi prin muncă patriotică. V. AVRAM CORBU Avînd în vedere frumoasele rezultate obţinute în anul care a trecut, Consiliul popular al comunei Corbu, întrunit în sesiune, a hotărît să-şi mărească angajamentele, pentru a răspunde cum se cuvine chemării, lansate de Consiliul popular Cirjiu. Din analiza cifrelor de plan, a reieşit ca în 1969 comuna Corbu şi-a realizat plănul de contractări în proporţie de: 171 la sută la caş, 105 la sută tineret bovin, 110 la sută porcine, livrînduse, totodată, o cantitate de 260 hl lapte peste plan. în ce priveşte planul muncii patriotice, el a fost realizat în proporţie de 130 la sută. Pornind de la aceste succese, consiliul popular s-a angajat: — Să depăşească cu 30 la sută planul muncii patriotice, pe cel al achiziţiilor şi contractărilor cu 5 la sută, iar livrările de lapte cu 10 la suta. — Să cureţe o suprafaţă de 500 ha păşune. — Să sporească veniturile din buget cu 28 la sută şi să reducă cheltuielile administrative cu 17 la sută. — Să organizeze o întrecere intre circumscripţiile electorale, cu tema „Cea mai bine gospodărită circumscripţie" etc. . Totodată, participanţii la sesiune au făcut propuneri valoroase cu privire la activitatea de viitor. Menţionăm dintre acestea pe cea a deputatului Vasile Topoliceanu, care a propus ca, încă în acest an, să înceapă, prin muncă patriotică, construcţia şcolii, ca şi propunerea făcută de deputatul Simion Danciu care, avînd în vedere condiţiile pedoclimatice ale localităţii, favorabile creşterii pomilor roditori, a propus să ia fiinţă pe lingă fiecare şcoală cite o pepinieră în cadrul lotului experimental E. RUGINA, corespondent