Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-03-31 / nr. 652

AA/ ^ ^ ff* (o­a­j ANULUI,nr. 652 MARȚI 31 martie 1970 CONSTRUCŢIA INTR-UN PUNCT MORT Fabrica de calapoade de la Odorheiu­ Secuiesc se construieşte de vreo patru ani şi nu se mai termină. Conform devizu­lui general, termenul ini­ţial de dare în folosinţă era prevăzut pentru tri­mestrul II al anului 1969. Acest termen a fost a­­poi schimbat pentru tri­mestrul IV al anului tre­cut. Toate aceste date au fost înscrise în devizul general și I.J.C.M. Har­ghita, grupul de șantiere din Odorheiu Secuiesc, a pus în decembrie 1967 cărămida inaugurală. Tot prin devizul general s-a stabilit valoarea totală a lucrărilor la peste 8.000.000 lei, din care circa 6.000.000 lei pentru construcţii-montaj. Nor­mal, clădirea trebuia ter­minată la data stabilită. Dar iată-ne în martie 1970 Şi acest eveniment nu a avut loc. In mo­mentul de faţă mai sunt de­ executat printre alte­le împrejmuirile şi dru­murile de manipulare (în valoare de 101.000 lei), şo­­pronul de uscare (288.000 lei), uscătoria (93.000 lei), centrala termică (499.000 lei) şi altele. Din discuţia avută cu tovarăşul Bara Pavel, di­rectorul Băncii de Inves­tiţii, filiala din Odorheiu Secuiesc, am aflat că e­­xecutarea lucrărilor în momentul de faţă a ajuns într-un punct mort. De ce? Beneficiarul lucrării (Cooperativa lemn-metal din Odorheiu Secuiesc), din cauza unor neconcor­danţe, între soluţiile pre­conizate în devizul gene­ral şi proiectul de exe­cuţie, este în situaţia să nu poată finanţa conti­nuarea lucrărilor. Se ce­re U.C.E.C.O.M.-ului su­plimentarea cu circa 500.000 lei a devizului general. La toate acestea se adaugă faptul că Ban­ca de investiţii nu admi­te decontarea unor lu­crări în valoare de a­­proape 400.000 de lei, deoarece documentaţiile respective nu poartă semnătura forului tutelar. Fără comentarii. Ne deplasăm pe şan­tierul fabricii de cala­poade. întrebarea fireas­că pe care am pus-o s-a referit la modul care s-a ajuns la această situa­ţie. Ne-a răspuns tovară­şul Ilieş Ioan, şeful ser­viciului tehnic şi inves­tiţii al Cooperativei lemn-metal din Odorhe­iu Secuiesc.­­ Proiectantul (atelie­rul de proiectare al U.C.E.C.O.M.), a „scăpat“ din vedere o serie de detalii ale execuţiei, pen­tru că nu a ţinut cont de condiţiile specifice de pe teren. Din această cauză s-au ivit neconcor­­danţe între deviz şi pro­iectul de execuţie, con­structorul fiind nevoit să adopte alte soluţii, bi­neînţeles cu avizul pro­iectantului. De exemplu, volumul de excavaţii de la depozitul de produse finite a fost depăşit cu peste 4000 mc. — Pe lingă acest lu­cru, — a intervenit ingi­nerul Bartók Ludovic, ad­junctul şefului de şanti­er din partea constructo­rului — încă de la în­ceput, repartiţiile pentru materialele necesare, în special pentru lucrările de instalaţii, nu­ au fost asigurate de către Între­prinderea judeţeană de construcţii-montaj. Cu toate acestea, a conti­nuat interlocutorul, par­tea de construcţii poate fi considerată, în mare parte, terminată. Au mai rămas de executat doar lucrări anexe, care nu afectează funcţionarea fabricii. „ Nici în momentul de faţă nu avem asigu­rate materialele pentru instalaţii, a intervenit maistrul instalator Gedd Laurenţiu. Nu o dată am fost puşi în situaţia să ne procurăm singuri ma­terialele. Pentru a asigu­ra de exemplu, încălzi­rea halei de producţie, avem nevoie de două ba­terii de încălzire. Nici acum, în ceasul al doi­sprezecelea, nu le-am pri­mit. Nu mai­­ vorbesc despre robinete, conduc­te, furtunuri şi altele. „ Apariţia neconcor­­danţelor amintite ne-a de­terminat să cheltuim şi cota prevăzută la capito­lul diverse şi neprevăzu­te, în sumă de 278.200 lei, ne-a spus maistrul con­structor Demeter Ştefan. In concluzie, devizul ge­neral va trebui suplimen­tat cu circa 506.000 lei. Pînă cînd beneficiarul nu va rezolva cu U.C.E.C. O.M.-ul acest lucru, noi constructorii nu avem ce lucra pe acest șantier. Deocamdată, forul nostru tutelar, ne-a trans­mis specificațiile pe o­­biecte pentru a putea de­conta lucrările care sînt deja executate, relata to­varăşul Ilieş Ioan, şeful serviciului tehnic şi in­vestiţii. Cit priveşte su­plimentarea devizului ge­neral, ni s-a dat doar un răspuns de principiu. Pî­nă atunci, aşteptăm. Ar mai exista, totuşi, o soluţie. Uniunea jude­ţeană a cooperativelor meşteşugăreşti, cu avizul Consiliului popular jude­ţean şi cu întreprinderea judeţeană de construcţii­­montaj, dacă U.C.E.C. O.M. nu acceptă supli­mentarea devizului, să treacă restul de lucrări în regie proprie. Pe lin­gă aceasta U.J.C.M. va trebui să intervină pe lîngă U.C.E.C.O.M., pen­­tru a procura utilajele atît din ţară cît şi din import, care, de altfel, de mult ar trebui să fie montate, (de exemplu patru freze de copiat ca­lapoade). In plus, între­prinderea judeţeană de construcţii-montaj are o­­bligaţia să facă tot ce e omeneşte posibil pentru a asigura materialele ne­cesare executării lucrări­lor de instalaţii. Este vorba despre un obiectiv de investiţii şi legile pri­vind această activitate trebuie respectate. M. GEORG­ESC­U INVESTIŢIILE, INTEGRAL ŞI LA TIMP REALIZATE! DE PE CUPRINSUL PATRIEI , în nomenclatorul produselor exportate în ul­tima vreme se remarcă frecvenţa diverselor ma­teriale de construcţie. Aproape 30.000 tone ci­ment au fost livrate în Iugoslavia, Togo, Daho­mey, Libia şi Ungaria. Unor parteneri comerciali din Italia, S.U.A., U.R.S.S. şi Turcia li s-au expe­diat 142.000 mp geam mecanic şi laminat, iar în R. D. Germană peste 20.000 mp vată din sticlă. Pe adresa unor firme din Cipru, Cehoslovacia, Iugoslavia, Libia, R. D. Germană, R. F. a Germa­niei, Ungaria şi Uniunea Sovietică au fost tri­mise zeci de mii de tone de diferite articole sa­nitare, ipsos, piatră din gips, sute de mii de mp de placaj ceramic, plăci azbociment și din gresie, precum și,împletitură din sticlă. Noul hotel din Bacău. Primele tricotaje fabricate la Miercurea- Ciuc au fost expe­diate beneficiarilor Tînărul colectiv de muncă al noii şi modernei fabrici de tricotaje din Miercurea-Ciuc a înscris în scurta cronică a existenţei sale un eveniment important: primul lot de produse — 2555 bucăţi tricotaje diverse pentru copii, în valoare de 227.000 Iei , a fost livrat către I.C.R.T.I. Bacău şi Iaşi. Din acest moment, tot mai multe tricota­je puse de comerţul nostru socialist la dispozi­ţia oamenilor muncii vor purta marca Fabricii de tricotaje din Miercurea-Ciuc. L COMPETENTĂ, EXIGENȚĂ, N­ESPUMI: Biletul la control! • Decor pentru ... „Opera de trei parale“ • Prietenul din magazie • Pe aici a trecut inspectorul comercial • Tunelul de ambalaje • Ce nu găsiţi în raft, găsiţi în magazie Zilele trecute am în­treprins, împreună cu or­ganele de miliţie, un raid prin cîteva unităţi comerciale din Miercu­­rea-Giuc, avînd drept o­­biectiv controlul maga­ziilor, depozitelor, pivni­ţelor şi — în cazul uni­tăţilor de alimentaţie pu­blică — şi a bucătăriilor De la bun început vrem să spunem : c­m am găsit cîteva magazine în care totul era în ordine: ma­gazinul alimentar de pe strada Florilor (şef ma­gazin Daniel Kálmán), u­­nitatea de legume şi fruc­te de pe aceeaşi stradă (colţ cu strada Lenin, gestionară Tankó Kata­lin, vânzătoare Kontsay Juliana) şi altele. Dar e prea mic numărul aces­tora faţă de cele găsite în neregulă. Pentru ea, din păcate, majoritatea gestionarilor au fost a­­mendaţi, fie pentru că nu aveau etichete la mărfu­rile expuse spre vânzare, fie­ pentru dezordinea din magazii sau pentru alte lipsuri. La unitatea, nr. 2, ali­mente, din strada­ Har­ghita nr. 38 (gestionar Schulek­ Petru) ne-a fra­pat, încă de la bun , început, dezordinea ca­re domnea aici. Lîn­gă uşa de la in­trare — un butoi cu ulei paste mare, și alături de care, erau îngrămădite late - prime și lăei goale», în vitrină interioară, cî­­te­va borcane de compot răsturnate pe tejghea. Dar ce am văzut a­ici nu reprezintă mare lucru fa­ţă de ce am constatat în magazia unităţii: obiec­te străine de unitate, ha­late înnegrite de murdă­rie aruncate în toate păr­ţile, lăzi peste saci, saci peste lăzi d­­intr-o dezor­dine parcă special regi­zată de lucrătorii unită­ţii. Din sacii de hîrtie sparţi se împrăştia sa­re, sodă etc. Uadev'4 fo­­tr-un colţ, cîteva tifiei cu turtă dulce umedă, mu­cegăită, sfărfm­ată. Şi al­tele şi altele. ISU-l*&a~ e ew numai cu otteva zile în urmă tre­cuse pe aici şi inspecto­rul tramersial Tamás Lu­dovic care, conform pro­­cesului-verbal din caiet«! de control, găsise... to­tul în regulă (exceptînd, îij unele privinţe, apro­vizionarea uvîîăţii). Ce c­ated­­e fi făcut, au ştiat ! La magazinul de legu­me şi fructe nr. 3 din strada Florilor (gestionat: Tancu Horea) am ajuns lingă tejghea prîatr-un tunel de tătei goale şi pline. Liană butoiul du vase's, stătea augul de gunoi, negoiik de diac știe cînd, iar­­în magazie cîteva lăzi cu mere stri­cate. Nici la magazinul alimentar cu autoservire din centru mi era măi mare ordine în magazie. In mijloc, sticle goaie ne­­aranjate — în jur, lăzi aruncate la voia intîm­­plării, hîrtie pentru îm­pachetat, iar în vîrsta u­nei fate, o cutie din ca­re probabil tocmai atunci cineva servise pateul de ficat (judecind, după res­turile de pline şi şerve­ţelul de alături). Şi, pen­tru că veni vorba de pa­­tou de ficat, cu toate că la magazie se găseau două lăzi din acest pro­dus, în rafturile magazi­ CĂRŢILE DE VIZITĂ ALE GESTIONARULUI ci o­igura ■TM1 nului nu se găsea nici putie. Şi nu era singura marfă în această situa­ţie. Pentru cine vor fi I fiind „păstrate" ? Am încheiat raidul în I bucătăria bodegii „Ho- ■ morod", după ce am stră­bătut printre chefliii, mai­­ mult sau mai puţin ,,afu- I maţi", care cântau de­­ mama focului sub afişul I „Gîntetul în locul inter­zis". Farfurii nespălate,­­ resturi de pline, masa murdară, o pereche de cizme murdare lingă lada cu făină, un prosop mur­dar peste lada cu pîine 1 — lată, în mare, cum fi arăta această bucătărie. Concluziile se impun _ de la sine: ordinea şi I curăţenie magazinului ■ sîat cărţile de vizite ale _ gestionarului Dacă vrei • să ştii eft de competent I este cutare sau cutare- © gestionar. ,e destul să a- I runci o privire în loca- g Iul unităţii şi în magazie. I Ce au de spus gestionarii I gă­siţi în situaţiile relata­te mai sus ? Dar condu- fi cerea O.C.L. ? V. AVRAM UI CALAPOADE SECUIESC Proletari din toate ţările, uniţi-vă 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Miini harnice la secția de bobinat a Fabricii de tricotaje din Miereurea­©iue. CU PLANUL TRIMESTRIAL ÎNDEPLINIT U. M. T. R Miercurea-Ciuc Colectivul de muncă al Unităţii de mecanizări şi transporturi forestiere Miercurea-Ciuc, asigu­­rînd o mai bună întreţi­nere şi exploatare a mij­loacelor de transport şi a celorlalte utilaje, a în­deplinit, înainte de ter­men, planul trimestrial la principalii indicatori. Valoarea prestaţiilor rea­lizate pînă în prezent peste prevederile planu­lui se ridica la 900.000 lei. Industria moraritu­­lui şi panificaţiei Miercurea-Ciuc Muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei uni­tăţi economice, depăşind cu circa 7 la sută sarci­nile de sporire a produc­tivităţii muncii, au reuşit să îndeplinească înainte de termen atît planul producţiei globale, cit şi cel al producţiei marfă, realizînd peste prevede­rile planului produse a căror valoare se ridică­­la mai mult de 1.860.000 lei. La Şcoala generală nr. 7 din Topliţa, aniversa­rea a 100 de ani de la naşterea lui Vladimir Iliei Lenin, este marcata de an entuziasm general antrerâind în primul rând pe mieii elevi, pionieri a ai şcolii, într-o varietate d­e acţiuni şi manifestări comemorative. Alături de serile de poezie, de sim­pozioanele consacrate vieţii şi operei titanului Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, am­int­­i­nii alei şi o frumoasa i­­niitatuvă a pionierilor, în­drumaţi de profesorul de istorie Vasile Jimborea­­nu. Este vorba de un al­bum de circa 60 de pa­gini, alcătuit de şcolarii clasei a VIIa A, album suprinzind planşe, serii filatelice m ahipul atît de mnoscut al lui Ilicî, omul care « iubit, au pu­ţini alţii copiii, imagini din filate, spicuiri din cărţi, decupaje din pre­să. De o gingăşie fără seamăn ai s-au părut ver­­surile Închinate lui Le­nint de către eleva Urzi­­câa Liana, versuri cu ca­re se dmnahide albumul. Le transcriem spre lauda micii poete şi a profeso­­rilor care veghează la e­­ducaţia copiilor în spiri­tul dragostei pentru marii militanţi ai mişcării co­muniste mondiale, luptă­tori activi pentru cauza celor ce muncesc pe toa­te meridianele lumii: „La tine ne gîndim Erai, eşti şi vei fi, Nimic nu poate-nlocui în inimile noastre calde Numele tău, nici însuşi Prometeu !“ Căminul cultural din Sînmartin a găzduit un „Simpozion-Lenin", la ca­re peste 200 de elevi ai liceului din localitate au putut urmări traiectoria vieţii şi operei marelui gînditor. Profesorii au e­­vocat cele mai semnifi­cative momente ale vie­ţii de militant a lui Vla­dimir Iliei oferind tine­rilor participanţi o lecţie demnă de urmat, o pildă vie de dăruire şi abne­gaţie în slujba unei cau­ze măreţe. S-a subliniat de asemenea contempora­neitatea ideilor leniniste, marea lor viabilitate, faptul că ideea de pro­gres este slujită de ex­cepţionala clarviziune a gîndirii leniniste. Simpo­zionul s-a încheiat cu un elogiu adus marelui Lenin de către poeţii lu­mii. Elevii s-au pătruns în aceste clipe solemne de sensul emoţional al stihurilor maiakovskiene: „Lenin n-a murit­! Lenin el cu noi! Lenin va trăi!" Centenarul LENIN e mereu ! Sărbătoarea hărniciei tuşnădenilor în sala căminului cul­­tural din comuna Tuşnad, intr-o amosferă sărbăto­rească, duminică 29 mar­tie, au fost înmînate dra­pelul , diploma de frun­taşă pe tara în cultura cartofului, Cooperativei agricole de producţie Tuşnad, care a realizat cele mai bune rezultate în întrebarea pentru ob­ţinerea unor recolte bo­gate. La intrarea în sală ne întîmpină o interesan­tă expoziţie cuprinzînd soiurile de cartofi culti­vate de cooperativă şi grafice privind producţi­ile obţinute la aceste so­iuri. Adunarea festivă prile­juita de acest eveniment este deschisă de tovară­şul Buzaş Blaziu vice­preşedinte al U.J.C.A.P. Harghita, care a salutat în numele cooperatorilor prezenţa în sală a tova­răşului Ubornyi Mihai secretar al Comitetului judeţean al P.C.R., pre­şedinte al U.J.C.A.P., dr. Nicolae Ştefan, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii, a repre­zentanţilor cooperatori­lor din peste 30 de co­operative din judeţ, oas­peţi veniţi sa ia parte la sărbătoarea cooperatori­lor din Tuşnad. Apoi, Molnár Imre, preşedinte­le cooperativei, a făcut o succintă prezentare a modului cum s-a putut ajunge la aceste succese M. COTFAS (Continuare în pag­t 3-a) TELEGRAMA Către COMITETUL CENTRAL AL PARTIDU­LUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Bucureşti în această zi deosebită, cind, pentru rezulta­tele obţinute în întrecerea organizată în cinstea Congresului al X-lea al partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, ni s-a acordat, drept preţuire a muncii noastre, înalta distincţie de cooperativă agricolă de producţie fruntaşă pe ţară, obţinînd premiul I la cultura cartofului, asigurăm Comitetul Central al Par­tidului Comunist Român, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că sarcinile de plan ce ne revin pe anul 1970 vor fi îndeplinite şi­­depăşite la toţi indicatorii, con­­centrîndu-ne eforturile, îndeosebi, asupra spori­rii producţiei la hectar la toate culturile. Vă raportăm, stimate tovarăşe secretar gene­ral, că însufleţitoarele angajamente pe care ni le-am asumat în acest an au şi început să prin­dă viaţă. Astfel în perioada care a trecut din 1970, am livrat, peste prevederi 20 000 litri lap­te, 13 tone carne şi alte produse. Peste 1200 ha teren este bine pregătit şi amenajat în vederea începutului însămînţărilor de primăvară, lucra­rea pe care sintem­ hotărîfi să o efectuăm în ma­ximum 20 de zile. Acordarea înaltei distincţii este un puternic imbold pentru toţi cooperatorii din comuna noastră şi ne exprimăm hotărîrea fermă de a iContinuare in dan « 3-a ! "1 ! Moda ' modei... V. BIBICIOIU \ Continuare in paa „ 2-*1 7 ‘------------1

Next