Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)
1970-03-31 / nr. 652
AA/ ^ ^ ff* (oaj ANULUI,nr. 652 MARȚI 31 martie 1970 CONSTRUCŢIA INTR-UN PUNCT MORT Fabrica de calapoade de la Odorheiu Secuiesc se construieşte de vreo patru ani şi nu se mai termină. Conform devizului general, termenul iniţial de dare în folosinţă era prevăzut pentru trimestrul II al anului 1969. Acest termen a fost apoi schimbat pentru trimestrul IV al anului trecut. Toate aceste date au fost înscrise în devizul general și I.J.C.M. Harghita, grupul de șantiere din Odorheiu Secuiesc, a pus în decembrie 1967 cărămida inaugurală. Tot prin devizul general s-a stabilit valoarea totală a lucrărilor la peste 8.000.000 lei, din care circa 6.000.000 lei pentru construcţii-montaj. Normal, clădirea trebuia terminată la data stabilită. Dar iată-ne în martie 1970 Şi acest eveniment nu a avut loc. In momentul de faţă mai sunt de executat printre altele împrejmuirile şi drumurile de manipulare (în valoare de 101.000 lei), şopronul de uscare (288.000 lei), uscătoria (93.000 lei), centrala termică (499.000 lei) şi altele. Din discuţia avută cu tovarăşul Bara Pavel, directorul Băncii de Investiţii, filiala din Odorheiu Secuiesc, am aflat că executarea lucrărilor în momentul de faţă a ajuns într-un punct mort. De ce? Beneficiarul lucrării (Cooperativa lemn-metal din Odorheiu Secuiesc), din cauza unor neconcordanţe, între soluţiile preconizate în devizul general şi proiectul de execuţie, este în situaţia să nu poată finanţa continuarea lucrărilor. Se cere U.C.E.C.O.M.-ului suplimentarea cu circa 500.000 lei a devizului general. La toate acestea se adaugă faptul că Banca de investiţii nu admite decontarea unor lucrări în valoare de aproape 400.000 de lei, deoarece documentaţiile respective nu poartă semnătura forului tutelar. Fără comentarii. Ne deplasăm pe şantierul fabricii de calapoade. întrebarea firească pe care am pus-o s-a referit la modul care s-a ajuns la această situaţie. Ne-a răspuns tovarăşul Ilieş Ioan, şeful serviciului tehnic şi investiţii al Cooperativei lemn-metal din Odorheiu Secuiesc. Proiectantul (atelierul de proiectare al U.C.E.C.O.M.), a „scăpat“ din vedere o serie de detalii ale execuţiei, pentru că nu a ţinut cont de condiţiile specifice de pe teren. Din această cauză s-au ivit neconcordanţe între deviz şi proiectul de execuţie, constructorul fiind nevoit să adopte alte soluţii, bineînţeles cu avizul proiectantului. De exemplu, volumul de excavaţii de la depozitul de produse finite a fost depăşit cu peste 4000 mc. — Pe lingă acest lucru, — a intervenit inginerul Bartók Ludovic, adjunctul şefului de şantier din partea constructorului — încă de la început, repartiţiile pentru materialele necesare, în special pentru lucrările de instalaţii, nu au fost asigurate de către Întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj. Cu toate acestea, a continuat interlocutorul, partea de construcţii poate fi considerată, în mare parte, terminată. Au mai rămas de executat doar lucrări anexe, care nu afectează funcţionarea fabricii. „ Nici în momentul de faţă nu avem asigurate materialele pentru instalaţii, a intervenit maistrul instalator Gedd Laurenţiu. Nu o dată am fost puşi în situaţia să ne procurăm singuri materialele. Pentru a asigura de exemplu, încălzirea halei de producţie, avem nevoie de două baterii de încălzire. Nici acum, în ceasul al doisprezecelea, nu le-am primit. Nu mai vorbesc despre robinete, conducte, furtunuri şi altele. „ Apariţia neconcordanţelor amintite ne-a determinat să cheltuim şi cota prevăzută la capitolul diverse şi neprevăzute, în sumă de 278.200 lei, ne-a spus maistrul constructor Demeter Ştefan. In concluzie, devizul general va trebui suplimentat cu circa 506.000 lei. Pînă cînd beneficiarul nu va rezolva cu U.C.E.C. O.M.-ul acest lucru, noi constructorii nu avem ce lucra pe acest șantier. Deocamdată, forul nostru tutelar, ne-a transmis specificațiile pe obiecte pentru a putea deconta lucrările care sînt deja executate, relata tovarăşul Ilieş Ioan, şeful serviciului tehnic şi investiţii. Cit priveşte suplimentarea devizului general, ni s-a dat doar un răspuns de principiu. Pînă atunci, aşteptăm. Ar mai exista, totuşi, o soluţie. Uniunea judeţeană a cooperativelor meşteşugăreşti, cu avizul Consiliului popular judeţean şi cu întreprinderea judeţeană de construcţiimontaj, dacă U.C.E.C. O.M. nu acceptă suplimentarea devizului, să treacă restul de lucrări în regie proprie. Pe lingă aceasta U.J.C.M. va trebui să intervină pe lîngă U.C.E.C.O.M., pentru a procura utilajele atît din ţară cît şi din import, care, de altfel, de mult ar trebui să fie montate, (de exemplu patru freze de copiat calapoade). In plus, întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj are obligaţia să facă tot ce e omeneşte posibil pentru a asigura materialele necesare executării lucrărilor de instalaţii. Este vorba despre un obiectiv de investiţii şi legile privind această activitate trebuie respectate. M. GEORGESCU INVESTIŢIILE, INTEGRAL ŞI LA TIMP REALIZATE! DE PE CUPRINSUL PATRIEI , în nomenclatorul produselor exportate în ultima vreme se remarcă frecvenţa diverselor materiale de construcţie. Aproape 30.000 tone ciment au fost livrate în Iugoslavia, Togo, Dahomey, Libia şi Ungaria. Unor parteneri comerciali din Italia, S.U.A., U.R.S.S. şi Turcia li s-au expediat 142.000 mp geam mecanic şi laminat, iar în R. D. Germană peste 20.000 mp vată din sticlă. Pe adresa unor firme din Cipru, Cehoslovacia, Iugoslavia, Libia, R. D. Germană, R. F. a Germaniei, Ungaria şi Uniunea Sovietică au fost trimise zeci de mii de tone de diferite articole sanitare, ipsos, piatră din gips, sute de mii de mp de placaj ceramic, plăci azbociment și din gresie, precum și,împletitură din sticlă. Noul hotel din Bacău. Primele tricotaje fabricate la Miercurea- Ciuc au fost expediate beneficiarilor Tînărul colectiv de muncă al noii şi modernei fabrici de tricotaje din Miercurea-Ciuc a înscris în scurta cronică a existenţei sale un eveniment important: primul lot de produse — 2555 bucăţi tricotaje diverse pentru copii, în valoare de 227.000 Iei , a fost livrat către I.C.R.T.I. Bacău şi Iaşi. Din acest moment, tot mai multe tricotaje puse de comerţul nostru socialist la dispoziţia oamenilor muncii vor purta marca Fabricii de tricotaje din Miercurea-Ciuc. L COMPETENTĂ, EXIGENȚĂ, NESPUMI: Biletul la control! • Decor pentru ... „Opera de trei parale“ • Prietenul din magazie • Pe aici a trecut inspectorul comercial • Tunelul de ambalaje • Ce nu găsiţi în raft, găsiţi în magazie Zilele trecute am întreprins, împreună cu organele de miliţie, un raid prin cîteva unităţi comerciale din Miercurea-Giuc, avînd drept obiectiv controlul magaziilor, depozitelor, pivniţelor şi — în cazul unităţilor de alimentaţie publică — şi a bucătăriilor De la bun început vrem să spunem : cm am găsit cîteva magazine în care totul era în ordine: magazinul alimentar de pe strada Florilor (şef magazin Daniel Kálmán), unitatea de legume şi fructe de pe aceeaşi stradă (colţ cu strada Lenin, gestionară Tankó Katalin, vânzătoare Kontsay Juliana) şi altele. Dar e prea mic numărul acestora faţă de cele găsite în neregulă. Pentru ea, din păcate, majoritatea gestionarilor au fost amendaţi, fie pentru că nu aveau etichete la mărfurile expuse spre vânzare, fie pentru dezordinea din magazii sau pentru alte lipsuri. La unitatea, nr. 2, alimente, din strada Harghita nr. 38 (gestionar Schulek Petru) ne-a frapat, încă de la bun , început, dezordinea care domnea aici. Lîngă uşa de la intrare — un butoi cu ulei paste mare, și alături de care, erau îngrămădite late - prime și lăei goale», în vitrină interioară, cîteva borcane de compot răsturnate pe tejghea. Dar ce am văzut aici nu reprezintă mare lucru faţă de ce am constatat în magazia unităţii: obiecte străine de unitate, halate înnegrite de murdărie aruncate în toate părţile, lăzi peste saci, saci peste lăzi dintr-o dezordine parcă special regizată de lucrătorii unităţii. Din sacii de hîrtie sparţi se împrăştia sare, sodă etc. Uadev'4 fotr-un colţ, cîteva tifiei cu turtă dulce umedă, mucegăită, sfărfmată. Şi altele şi altele. ISU-l*&a~ e ew numai cu otteva zile în urmă trecuse pe aici şi inspectorul tramersial Tamás Ludovic care, conform procesului-verbal din caiet«! de control, găsise... totul în regulă (exceptînd, îij unele privinţe, aprovizionarea uvîîăţii). Ce catede fi făcut, au ştiat ! La magazinul de legume şi fructe nr. 3 din strada Florilor (gestionat: Tancu Horea) am ajuns lingă tejghea prîatr-un tunel de tătei goale şi pline. Liană butoiul du vase's, stătea augul de gunoi, negoiik de diac știe cînd, iarîn magazie cîteva lăzi cu mere stricate. Nici la magazinul alimentar cu autoservire din centru mi era măi mare ordine în magazie. In mijloc, sticle goaie nearanjate — în jur, lăzi aruncate la voia intîmplării, hîrtie pentru împachetat, iar în vîrsta unei fate, o cutie din care probabil tocmai atunci cineva servise pateul de ficat (judecind, după resturile de pline şi şerveţelul de alături). Şi, pentru că veni vorba de patou de ficat, cu toate că la magazie se găseau două lăzi din acest produs, în rafturile magazi CĂRŢILE DE VIZITĂ ALE GESTIONARULUI ci oigura ■TM1 nului nu se găsea nici putie. Şi nu era singura marfă în această situaţie. Pentru cine vor fi I fiind „păstrate" ? Am încheiat raidul în I bucătăria bodegii „Ho- ■ morod", după ce am străbătut printre chefliii, mai mult sau mai puţin ,,afu- I maţi", care cântau de mama focului sub afişul I „Gîntetul în locul interzis". Farfurii nespălate, resturi de pline, masa murdară, o pereche de cizme murdare lingă lada cu făină, un prosop murdar peste lada cu pîine 1 — lată, în mare, cum fi arăta această bucătărie. Concluziile se impun _ de la sine: ordinea şi I curăţenie magazinului ■ sîat cărţile de vizite ale _ gestionarului Dacă vrei • să ştii eft de competent I este cutare sau cutare- © gestionar. ,e destul să a- I runci o privire în loca- g Iul unităţii şi în magazie. I Ce au de spus gestionarii I găsiţi în situaţiile relatate mai sus ? Dar condu- fi cerea O.C.L. ? V. AVRAM UI CALAPOADE SECUIESC Proletari din toate ţările, uniţi-vă 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Miini harnice la secția de bobinat a Fabricii de tricotaje din Miereurea©iue. CU PLANUL TRIMESTRIAL ÎNDEPLINIT U. M. T. R Miercurea-Ciuc Colectivul de muncă al Unităţii de mecanizări şi transporturi forestiere Miercurea-Ciuc, asigurînd o mai bună întreţinere şi exploatare a mijloacelor de transport şi a celorlalte utilaje, a îndeplinit, înainte de termen, planul trimestrial la principalii indicatori. Valoarea prestaţiilor realizate pînă în prezent peste prevederile planului se ridica la 900.000 lei. Industria moraritului şi panificaţiei Miercurea-Ciuc Muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei unităţi economice, depăşind cu circa 7 la sută sarcinile de sporire a productivităţii muncii, au reuşit să îndeplinească înainte de termen atît planul producţiei globale, cit şi cel al producţiei marfă, realizînd peste prevederile planului produse a căror valoare se ridicăla mai mult de 1.860.000 lei. La Şcoala generală nr. 7 din Topliţa, aniversarea a 100 de ani de la naşterea lui Vladimir Iliei Lenin, este marcata de an entuziasm general antrerâind în primul rând pe mieii elevi, pionieri a ai şcolii, într-o varietate de acţiuni şi manifestări comemorative. Alături de serile de poezie, de simpozioanele consacrate vieţii şi operei titanului Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, amintinii alei şi o frumoasa iniitatuvă a pionierilor, îndrumaţi de profesorul de istorie Vasile Jimboreanu. Este vorba de un album de circa 60 de pagini, alcătuit de şcolarii clasei a VIIa A, album suprinzind planşe, serii filatelice m ahipul atît de mnoscut al lui Ilicî, omul care « iubit, au puţini alţii copiii, imagini din filate, spicuiri din cărţi, decupaje din presă. De o gingăşie fără seamăn ai s-au părut versurile Închinate lui Lenint de către eleva Urzicâa Liana, versuri cu care se dmnahide albumul. Le transcriem spre lauda micii poete şi a profesorilor care veghează la educaţia copiilor în spiritul dragostei pentru marii militanţi ai mişcării comuniste mondiale, luptători activi pentru cauza celor ce muncesc pe toate meridianele lumii: „La tine ne gîndim Erai, eşti şi vei fi, Nimic nu poate-nlocui în inimile noastre calde Numele tău, nici însuşi Prometeu !“ Căminul cultural din Sînmartin a găzduit un „Simpozion-Lenin", la care peste 200 de elevi ai liceului din localitate au putut urmări traiectoria vieţii şi operei marelui gînditor. Profesorii au evocat cele mai semnificative momente ale vieţii de militant a lui Vladimir Iliei oferind tinerilor participanţi o lecţie demnă de urmat, o pildă vie de dăruire şi abnegaţie în slujba unei cauze măreţe. S-a subliniat de asemenea contemporaneitatea ideilor leniniste, marea lor viabilitate, faptul că ideea de progres este slujită de excepţionala clarviziune a gîndirii leniniste. Simpozionul s-a încheiat cu un elogiu adus marelui Lenin de către poeţii lumii. Elevii s-au pătruns în aceste clipe solemne de sensul emoţional al stihurilor maiakovskiene: „Lenin n-a murit! Lenin el cu noi! Lenin va trăi!" Centenarul LENIN e mereu ! Sărbătoarea hărniciei tuşnădenilor în sala căminului cultural din comuna Tuşnad, intr-o amosferă sărbătorească, duminică 29 martie, au fost înmînate drapelul , diploma de fruntaşă pe tara în cultura cartofului, Cooperativei agricole de producţie Tuşnad, care a realizat cele mai bune rezultate în întrebarea pentru obţinerea unor recolte bogate. La intrarea în sală ne întîmpină o interesantă expoziţie cuprinzînd soiurile de cartofi cultivate de cooperativă şi grafice privind producţiile obţinute la aceste soiuri. Adunarea festivă prilejuita de acest eveniment este deschisă de tovarăşul Buzaş Blaziu vicepreşedinte al U.J.C.A.P. Harghita, care a salutat în numele cooperatorilor prezenţa în sală a tovarăşului Ubornyi Mihai secretar al Comitetului judeţean al P.C.R., preşedinte al U.J.C.A.P., dr. Nicolae Ştefan, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii, a reprezentanţilor cooperatorilor din peste 30 de cooperative din judeţ, oaspeţi veniţi sa ia parte la sărbătoarea cooperatorilor din Tuşnad. Apoi, Molnár Imre, preşedintele cooperativei, a făcut o succintă prezentare a modului cum s-a putut ajunge la aceste succese M. COTFAS (Continuare în pagt 3-a) TELEGRAMA Către COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Bucureşti în această zi deosebită, cind, pentru rezultatele obţinute în întrecerea organizată în cinstea Congresului al X-lea al partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, ni s-a acordat, drept preţuire a muncii noastre, înalta distincţie de cooperativă agricolă de producţie fruntaşă pe ţară, obţinînd premiul I la cultura cartofului, asigurăm Comitetul Central al Partidului Comunist Român, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că sarcinile de plan ce ne revin pe anul 1970 vor fi îndeplinite şidepăşite la toţi indicatorii, concentrîndu-ne eforturile, îndeosebi, asupra sporirii producţiei la hectar la toate culturile. Vă raportăm, stimate tovarăşe secretar general, că însufleţitoarele angajamente pe care ni le-am asumat în acest an au şi început să prindă viaţă. Astfel în perioada care a trecut din 1970, am livrat, peste prevederi 20 000 litri lapte, 13 tone carne şi alte produse. Peste 1200 ha teren este bine pregătit şi amenajat în vederea începutului însămînţărilor de primăvară, lucrarea pe care sintem hotărîfi să o efectuăm în maximum 20 de zile. Acordarea înaltei distincţii este un puternic imbold pentru toţi cooperatorii din comuna noastră şi ne exprimăm hotărîrea fermă de a iContinuare in dan « 3-a ! "1 ! Moda ' modei... V. BIBICIOIU \ Continuare in paa „ 2-*1 7 ‘------------1