Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)

1970-06-30 / nr. 728

Pag. 2 In zilele de 26 şi 27 iunie 1970 a avut loc Plenara Consiliului Uniu­nii Naţionale a Coope­rativelor Agricole de Pro­ducţie. Au luat parte membrii Consiliului Uniu­nii, ai Comisiei de revi­zie şi Comitetul Casei de pensii a membrilor coo­perativelor agricole de producţie, preşedinţii u­­niunilor cooperatiste ju­deţene, conducători ai unor ministere, instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, preşedinţii unor asociaţii intercoopera­­tiste. Lucrările plenarei au fost prezidate de tovară­şul Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Con­siliului U.N.C.A.P. Au participat tovarăşii Vasile Vilcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Stat, şi Iosif Banc, mem­bru supleant al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. La dezbaterea proble­melor înscrise pe ordinea de zi au luat cuvîntul tovarăşii : Ion Spătărelu, Emil Petrache, Gheorghe Guli, Andrei Balint, Voicu Stancu, Gheorghe Dinu, Constantin Lacătuşu, Ma­ria Zidaru, Trifan Darie, Mihai Birliga, Nicolae Hudiţeanu, Vladimir Vul­­panovici, Dumitru Dinişor, Ion Apostolescu, Iosif Banc, Gheorghe Petrescu, Gavril Olteanu, Mihail Obornyi, Traian Andea, Marin Argint, Ruvin Mos­tan, Vasile Neagu, Ion Oprea, Ştefan Barbu, Tanasie Fanea, Constan­tin Lunganu, Petre Miţă, Anghel Ivănuş, Ion Ruşi­­naru, Alexandru Tache, Emil Ciobanu, Angelo Miculescu. Participanţii la plenară, dezbătînd sarcinile ce re­vin agriculturii coopera­tiste din programele na­ţionale, privind gospodă­rirea raţională a apelor, extinderea irigaţiilor şi a celorlalte lucrări de îm­bunătăţiri funciare, pre­cum şi dezvoltarea în perspectivă a zootehniei, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din martie 1970, au subliniat că cele două programe, sarcinile reie­şite din expunerea tova­răşului Nicolae Ceauşescu la Plenara Comitetului Central al partidului, prezintă o importanţă ex­cepţională pentru dezvol­tarea şi modernizarea în ritm susţinut a agriculturii noastre socialiste. Dezbaterea în cadrul plenarei, precum şi dez­baterea publică a celor două programe naţiona­le, au relevat aprobarea şi sprijinirea unanimă de care se bucură aceste documente în rîndurile maselor largi de membri cooperatori. Plenara consideră că este în interesul întregii ţărănimi ca la marele efort financiar pe care il face statul pentru mo­dernizarea agriculturii să adauge resursele mate­riale şi umane de care dispun cooperativele a­­gricole incit să se poată realiza la timp, integral şi în condiţii tehnice su­perioare, toate obiective­le stabilite. Plenara Consiliului U­niunii Naţionale a adop­tat o hotărîre care cu­prinde sarcinile principa­le ce revin agriculturii cooperatiste din cele două programe şi măsu­rile ce trebuie luate de către toate uniunile coo­peratiste şi cooperativele agricole de producţie în vederea îndeplinirii lor. Plenara a dezbătut în continuare proiectul de lege privind organizarea producţiei şi a muncii în agricultură şi consideră că prevederile proiectului sunt menite să creeze cadrul legal necesar pentru organizarea pro­ducţiei şi a muncii la un nivel superior, să con­tribuie la îmbunătăţirea întregii activităţi din agri­cultură. A fost analizată, de a­­semenea, situaţia creată în agricultura coopera­tistă ca urmare a cala­mităţilor naturale ce s-au abătut anul acesta asu­pra ţării şi s-au stabilit măsurile care trebuie luate, în continuare, în vederea recuperării pagu­belor pricinuite, pentru realizarea integrală a sarcinilor de producţie ce revin sectorului coopera­tist. Plenara exprimă con­ducerii partidului, tovară­şului Nicolae Ceauşescu personal, recunoştinţa în­tregii ţărănimi pentru a­­jutorul prompt şi deose­bit de preţios pe care partidul şi statul l-au a­­cordat şi îl acordă agri­culturii în condiţiile grele determinate de cala­mitate. Suntem­ la începutul u­­neia dintre cele mai im­portante campanii din a­­gricultură - recoltarea culturilor păioase. Anali­­zînd condiţiile în care a fost pregătită această campanie, Plenara Consi­liului U.N.C.A.P. conside­ră că anul acesta, mai mult decit oricînd, ea trebuie să se desfăşoare într-o perioadă cit mai scurtă, astfel ca să se evite orice pierdere de recoltă. Succesul deplin al acestei acţiuni este condiţionat de organiza­rea temeinică a muncii, în fiecare unitate, de fo­losirea integrală, judi­cioasă, a timpului de lucru, a forţei de muncă şi a mijloacelor mecani­ce. In acest sens Plenara consideră necesar ca în fiecare unitate agricolă să fie constituită­­o co­­misie locală care să coordoneze întreaga ac­tivitate de strîngere şi depozitare a producţiei, să asigure succesul a­­cestor importante lucrări. In cadrul Plenarei s-a subliniat că în condiţiile acestui an trebuie să se depună eforturi susţinute pentru însămînţarea în cultură dublă a unor suprafeţe cit mai mari, aceasta constituind una dintre cele mai impor­tante rezerve pentru compensarea pierderilor de producţie înregistrate în zonele calamitate. Plenara a apreciat că, printr-o temeinică or­ganizare a muncii, su­prafaţa de un milion de hectare prevăzută cu culturi duble în sectorul agricol cooperatist poate fi considerabil depăşită. Eforturi deosebite tre­buie depuse pentru între­ţinerea exemplară a cul­turilor de legume, recol­tarea ritmica, fără pier­deri, a producției și va­lorificarea acesteia în condiții de calitate su­perioară, asigurîndu-se astfel, livrarea către stat a unor cantități sporite de legume și zarzavaturi față de prevederile con­tractelor încheiate. Dezbătînd sarcinile im­portante ce revin în acest an agriculturii coopera­tiste în domeniul zooteh­niei, precum şi măsurile care să conducă la înde­plinirea lor, Plenara con­sideră că este posibilă realizarea integrală a e­­fectivelor prevăzute şi sporirea producţiei ani­maliere. Dînd o înaltă apreciere chemării adre­sate întregii ţărănimi de către cooperativele a­­gricole de producţie din judeţul Teleorman de a vinde statului, peste plan, cantităţi mai mari de produ­se, uniunile judeţene s-au angajat să livreze suplimentar la fondul de stat însemnate cantităţi de produse agroalimen­­tare. Recentele măsuri luate de partid şi guvern pri­vind îmbunătăţirea preţu­rilor de cumpărare a u­­nor produse agricole, a­­cordarea de prime pentru creşterea animalelor, de­grevarea de impozite a materialelor, instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor necesare sectorului zoo­tehnic, perfecţionarea sistemului de acordare a creditelor pe termen scurt, constituie un spri­jin puternic, stimulator, acordat de stat ţărănimii cooperatiste. Plenara îşi exprimă convingerea că ţărănimea va răspunde acestui ajutor depunînd eforturi susţinute pentru sporirea producţiei agri­cole care să asigure li­vrarea la fondul de stat a unor cantităţi cît mai mari de cereale, plante tehnice, legume, fructe şi produse animaliere. Plenara Consiliului U­­niunii Naţionale a dezbă­tut şi adoptat regulamen­tul de organizare şi func­ţionare a asociaţiilor in­­tercooperatiste. Analizînd stadiul înde­plinirii planului de in­vestiţii în cooperativele agricole, Plenara consi­deră că este de datoria consiliilor de conducere, precum şi a uniunilor cooperatiste judeţene şi direcţiilor agricole, să a­­corde o atenţie mai ma­re realizării tuturor lu­crărilor, să combată fo­losirea fondurilor destina­te lărgirii bazei tehnico­­materiale a cooperative­lor agricole în alte sco­puri decît cele stabilite la început de an de către adunările generale. Acolo unde pînă la încheierea bilanțului nu se va asi­gura finalizarea integrală a investiţiilor productive, acestea să fie reportate pentru anul următor, dîn­­du-li-se aceeași destina­ție. Apreciind activitatea desfășurată în vederea aplicării hotărîrii cu pri­vire la majorarea pensii­lor membrilor coopera­tori, Plenara Consiliului Uniunii Naţionale reco­mandă consiliilor de con­­­­ducere ale cooperativelor agricole să se îngrijească in şi mai mare măsură de achitarea la timp şi în întregime a contribuţiei fiecărei unităţi la crearea fondului de pensii, întru­­cit unii cooperatori deţin de mulţi ani funcţia de preşedinte de cooperati­vă, aducîndu-şi o contri­buţie importantă la con­solidarea economică a u­­nităţilor respective, Plena­ra a hotărît majorarea cuantumului pensiei de bătrîneţe sau de invali­ditate ce se acordă celor care au deţinut timp de cel puţin 10 ani această funcţie de la 300 la 400 lei lunar, cu menţinerea tu­turor celorlalte drepturi de care se bucură mem­brii cooperatori. În acest sens, Plenara a adus modificări Statutului Ca­sei de pensii şi regula­mentului de aplicare a acestuia, în vederea perfecţio­nării neîntrerupte a acti­vităţii uniunilor judeţene, creşterii contribuţiei lor la îndrumarea organiza­torică a cooperativelor agricole şi realizării exemplare a sarcinilor ce revin agriculturii coo­peratiste, Plenara a ho­tărît constituirea comisii­lor pe probleme ale u­­niunilor cooperatiste. Plenara a adoptat u­­nele măsuri organizatori­ce cu privire la comple­tarea Consiliului, Comite­tului Executiv şi Biroului Permanent al Uniunii Na­ţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, in completarea numărului de vicepreşedinţi ai Con­siliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie au fost aleşi tovarăşii: Adrian Rogo­jan - şef secţie U.N.C.A.P., Dumitru Tudose - pre­şedintele C.A.P. Stoică­­neşti - Olt, Maria Zida­ru - preşedintele C.A.P. Păuleşti - Satu Mare, în încheierea lucrărilor Plenarei, a luat cuvîntul tovarăşul Virgil Trofin. într-o atmosferă însu­fleţită, participanţii la Ple­nară au adoptat în una­nimitate textul unei scri­sori adresate Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, tovarăşu­, lui Nicolae Ceauşescu,­­ Plenara CONSILIULUI UNIUNII NAŢIONALE A COOPERA­TIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE TELEGRAMĂ­­ Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU­­ Participanţii la Plenara Consiliului Uniunii Naţi­onale a Cooperativelor Agricole de Producţie, in numele întregii ţărănimi, al specialiştilor şi celor­lalţi lucrători din cooperativele agricole, exprimă Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Dumneavoastră personal, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, sentimentele de profundă recunoştinţă şi preţuire pentru preocuparea statornică şi grija deosebită acordate agriculturii, progresului ei cit mai rapid, ridicării necontenite a bunăstării ţără­nimii, a nivelului de civilizaţie al satelor patriei. Plenara a dezbătut pe larg sarcinile ce revin agri­culturii cooperatiste din cele două programe na­ţionale privind gospodărirea raţională a apelor, extinderea irigaţiilor şi a celorlalte lucrări de îm­bunătăţiri funciare, precum şi dezvoltarea în per­spectivă a zootehniei, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din martie 1970, şi a stabilit măsuri care să asigure realizarea obiectivelor de o excepţională însemnătate cuprinse în aceste documente. Apre­ciind efortul material uriaş pe care il face statul in scopul dezvoltării agriculturii, ţărănimea coope­ratistă este hotârită să folosească cît mai raţional ajutorul acordat, să participe activ, cu toate mij­loacele de care dispune, la înfăptuirea amplului program elaborat de partid în vederea intensifi­cării şi modernizării producţiei agricole, dezvoltă­rii economico-sociale a satului românesc. Plenara noastră a avut loc la scurt timp după ce în numeroase zone ale ţării calamităţile natu­rale au provocat pagube uriaşe economiei, au inundat sute de aşezări şi intinse suprafeţe de teren agricol, însufleţiţi de exemplul eroic al cla­sei muncitoare care s-a dovedit, şi în aceste îm­prejurări grele, forţa principală a societăţii noas­tre, locuitorii satelor au răspuns cu bărbăţie şi dir­­zenie chemării partidului de a-şi înzeci eforturile în munca de refacere, pentru a asigura dezvol­tarea continuă a agriculturii. Apreciind iniţiativa Uniunii judeţene Teleorman a Cooperativelor Agri­cole de Producţie de a vinde statului însemnate cantităţi de produse peste cele contractate, toate uniunile judeţene s-au angajat să-şi intensifice eforturile pentru a contribui la realizarea fondu­lui central de stat, livrînd peste plan cantităţi suplimentare de produse agroalimentare. Participanţii la Plenara Uniunii Naţionale, dez­­bătind sarcinile actuale ce revin agriculturii coo­peratiste, au stabilit un şir de măsuri menite să asigure îndeplinirea şi depăşirea planului de pro­ducţie pe anul 1970. Pentru membrii cooperativelor agricole, pentru toţi locuitorii satelor, constituie stimulente deose­bit de puternice în creşterea producţiei vegetale şi animale recentele măsuri hotărite de partid şi guvern privind îmbunătăţirea preţurilor de cum­părare a unor produse agricole, acordarea de prime pentru creşterea animalelor, degrevarea de impo­zite a materialelor, instalaţiilor, utilajelor şi maşi­nilor necesare sectorului zootehnic şi perfecţionarea sistemului de acordare a creditelor pe termen scurt. Toate aceste măsuri stimulative constituie încă o dovadă a grijii pe care partidul şi statul o acordă dezvoltării agriculturii, bunăstării ţărănimii. Folosind cadrul favorabil creat de măsurile re­cent adoptate, întreaga noastră ţărănime va munci fără preget pentru a da economiei naţionale, po­porului, cantităţi sporite de produse agroalimentare. Dezbătînd proiectul legii organizării producţiei şi a muncii în agricultură, Plenara îl consideră de o deosebită importanţă pentru agricultura coo­peratistă şi apreciază că prevederile lui sunt me­nite să întărească disciplina în muncă, răspunde­rea fiecărui lucrător din agricultură pentru folosi­rea chibzuită cu maximum de randament, a fon­dului funciar, a efectivelor de animale, a planta­ţiilor şi a oricăror mijloace materiale şi băneşti de care dispune agricultura noastră. Vom lua încă de pe acum toate măsurile organizatorice care să conducă la îndeplinirea prevederilor acestei legi. Asigurăm conducerea partidului, pe Dumnea­voastră personal, tovarăşe secretar general, că în­treaga ţărănime cooperatistă, toţi locuitorii satelor nu-şi vor precupeţi eforturile pentru înfăptuirea neabătută a programului partidului de creştere puternică a agriculturii, pentru ca această ramu­ră de bază a economiei naţionale să contribuie din plin la progresul patriei, la făurirea societăţii noastre socialiste, multilateral dezvoltate. CONSILIUL UNIUNII NAŢIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE HARGHITEI PLENARA Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie­ În ziua de 28 iunie 1970, a avut loc plenara lărgită a Uniunii judeţene a coo­perativelor agricole de producţie, la care au par­ticipat : tovarăşii Ubornyi Mihail, secretar al Comi­tetului judeţean de partid, preşedintele Uniunii jude­ţene a cooperativelor a­­gricole de producţie, Pa­­kot Alexe, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular ju­deţean, directorul Direcţiei agricole judeţene, membrii consiliului U.J.C.A.P., apa­ratul Direcţiei agricole ju­deţene, precum şi preşe­dinţi, ingineri şefi, fer­mieri, ingineri zootehnişti şi medici veterinari din cooperativele agricole, medici veterinari de cir­cumscripţii veterinare şi reprezentanţi ai unor insti­tuţii care au legături di­recte cu producţia şi va­lorificarea producţiei agri­cole. Tovarăşul Obornyi Mi­hail a prezentat informa­rea : „Despre activitatea depusă de către Biroul e­­xecutiv al Consiliului U­­niunii judeţene a coope­rativelor agricole de pro­ducţie", după care, tova­răşul Búzás Blaziu, vice­preşedinte al Consiliului U.J.C.A.P., a prezentat un raport cu privire la mobi­lizarea membrilor coope­ratori la întreţinerea cul­turilor şi recoltarea fura­jelor. La dezbaterea proble­melor enunţate au parti­cipat un mare număr de vorbitori care s-au referit îndeosebi la mobilizarea membrilor cooperatori, a tuturor mijloacelor meca­nice şi a atelajelor la muncile agricole de sezon, în vederea obţinerii unor producţii sporite. Luînd cuvîntul, tovarăşul Pakot Alexe s-a ocupat de sar­cinile imediate şi de viitor ce stau în faţa agriculturii judeţului nostru privind sporirea producţiei vege­tale şi animale, a atras atenţia specialiştilor din agricultură asupra termi­nării grabnice a însămin­­ţărilor, urgentarea strîn­­gerii şi depozitării furaje­lor, precum şi pregătirea recoltării cerealelor. In încheiere, tovarăşul Obornyi Mihail a subliniat principalele sarcini ce stau în faţa agriculturii judeţului nostru, ca şi căi­le înlăturării imediate a unor deficienţe, s-a referit la măsurile ce trebuie luate în vederea asigură­rii bazei furajere, a efec­tivelor planificate şi creş­terii producţiei animalie­re. De asemenea, plenara a dezbătut planul de pro­ducție pe anul 1970. C. A. P. Gheorgheni (Urmare din pag. 1) unităţi". Subscriem întru totul ideii enunţate. Ră­­mîne doar o singură ne­dumerire: cum se face că timp de un an de zi­le, organele agricole ju­deţene nu au avut timp să confrunte experimentul cu rezultatele obţinute şi să-l generalizeze ? Sau lipsa de receptivitate îşi spune cuvîntul?! La Gheorgheni, din planul de însămînţări pentru acest an nu au mai rămas decît 40 hec­tare pentru care s-a dat o adevărată bătălie în ultimele zile. Terenul a fost arat şi tasat din cauza ploilor torenţiale ce au căzut. Lucrările de întreţinere a cartofilor se află intr-un stadiu a­­vansat. Pe o supra­faţă de 250 hectare s-au efectuat două prăşiţe mecanice, iar pe 140 hectare s-a terminat cea de-a treia. Plivitul ma­nual s-a executat pe o suprafaţă de 210 hecta­re. Lucrarea continuă in­tens în special pe ulti­mele 40 de hectare afla­te încă sub buruieni din cauza stării terenului. La realizările obţinute de către cooperativa din Gheorgheni o contribuţie substanţială şi-au adus mecanizatorii din cadrul secţiei locale. Gáli Árpád, şeful secţiei de mecani­zare - I.M.A. Lăzarea - s-a dovedit un bun orga­nizator al muncii. Dar iată şi părerea ingineru­lui agronom: „Majorita­tea lucrărilor agricole s-au efectuat mecanizat. Tractoriştii şi-au făcut da­toria, iar la capitolul „ca­litatea lucrărilor efec­tuate", aş vrea să re­marc activitatea e­chipei care a asigurat plantarea cartofilor - Kozma losif, Sándor Vil­mos, Tamás Francisc şi alţii. Am întîmpinat une­le greutăţi doar în folo­sirea maşinilor agricole la întreţinerea culturii de cartofi. Distanţa între rînduri e de 0,70 m, în schimb piesele active a­­le maşinii nu acopereau decît 0,50 m., astfel incit rămînea o suprafaţă de circa 0,20 m., de pe care buruienile nu erau distru­se. în acelaşi timp, din cauza înclinării prea mari a pieselor active, solul era zgîriat şi nu lucrat, cum ar fi trebuit. Deficienţele constatate au fost semnalate conducerii I.M.A. Lăzarea. Directorul Vasile Marc s-a ocupat personal de această pro­blemă şi, în prezent, ca urmare a seriozităţii pe care o dovedesc salaria­­ţii acestei întreprinderi, lipsurile au fos remedia­te operativ, iar maşinile pot lucra din plin". Din tot ce s-a spus în rîndurile de mai sus re­zultă că la Gheorgheni s-a muncit cu simţ de răspundere, s-a folosit cu pricepere timpul şi, ca urmare, întreaga suprafa­ţă va fi cultivată, iar pro­ducţiile obţinute nu vor fi mai mici decât cele obţinute în anii anteriori. Exemplul acestei unităţi agricole s-ar cuveni ana­lizat de către organele agricole judeţene şi ge­neralizat, mai cu seamă în această zonă în care se manifestă numeroase lipsuri în ceea ce priveş­te cultivarea întregii su­prafeţe şi efectuarea lu­crărilor de întreţinere, lipsuri care persistă de mai multă vreme. C. A. P. Ciceu (Urmare din pag. I) 150 de hectare planta­te cu cartofi au fost pră­șite pentru prima oară, iar 50 pentru a doua oară. La executarea a­­cestei lucrări au partici­pat în egală măsură toa­te cele patru brigăzi de cîmp, însă mai mult și mai bine au lucrat oamenii din brigada lui Păi Felix — ne spune ingine­rul agronom Voinea Igna­­ţiu. Cele 67 de hectare cu sfeclă au fost prăşite în întregime de două ori, iar 20 au fost prăşite pentru a treia oară. In ce priveşte întreţi­nerea culturilor, situaţia se prezintă deci mulţumitor, raportată la perioada în care ne aflăm. O grijă deosebită se acordă şi strîngerii furajelor, depo­zitării şi însilozării a­­cestora. Pînă acum a fost cosit şi uscat trifoiul de pe 30 de hec­tare (jumătate din supra­faţa totală), iar cele 30 de atelaje ale cooperati­vei îl transportă la sediu pentru însilozare. De ase­menea, s-a cosit final de pe 35 ha de fîneaţă. Modul conjugat, în ca­re se desfăşoară lucră­rile în această coopera­tivă, pe de o parte între­ţinerea prăşitoarelor, iar pe de altă parte, asigu­rarea bazei furajere, ne­cesară sectorului zooteh­nic, va duce, în final, la obţinerea de rezultate frumoase. I PROGRAMUL 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană 13.22 Interpreţi de muzică uşoară. 14.00 Mari cin­tăreţi români de operă. 14.25 Dansuri instrumentale 14.40 Publicitate radio. 14.50 Zece minute cu acor­deonistul Fărâmiţă Lambru. 15.00 Caiet de lectur particulare. 15.25 Compozitorul săptămînii — Benja­min Britten. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Tineri interpret ai folclorului maramureşean. 16.30 Agendă judeţeană Mureş — iunie 1970. 17.05 Radioenciclopedie pen­tru tineret. 17.30 Cîntă Delia Muşunea, Elisabeta Ticuţă şi Gică Cristea. 18.10 Radiosimpozion. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de loan Grigorescu. 20.10 - 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Me­moria pămîntului românesc. 21.30 Solista serii — Giuli Ciobeli. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03 15.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. 13.30 Radiomagazinul femeilor. 14.03 Nestemate folclorice. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 Pagini din opere româneşti. 15.30 Orchestra Gigi Cichellero. 15.40 Publicitate radio. 16.00 Radiojurnal. 16.55 Sfatul me­dicului. 17.00 Parada succeselor de muzică uşoară. 17.35 Transmisiune directă. 18.00 Concert de muzică populară. 18.30 Curs de limba franceză. 18.50 „Pa­­ganiniana“ de Milsteri. 19.00 Tineri interpreţi. 19.30 Ediţie radiofonică. 19.50 Noapte bună, copii. 20.25 Comandantul de pionieri. 20.40 Pagini din istoria liedului. 21.05 Recital de operă Nicolae Herlea. 22.00 Suita I op. 9 de George Enescu. 22.30 Cadran. 22.50 Album coral. 23.05 Pianişti contemporani. 24.00-1.00 Variaţiuni şi fugă pentru orchestră pe o temă de Adam Hiller de Max Reger. MIERCURI, 1 IULIE PROGRAMUL I. 5.05-6.00 Muzica dimineţii. 6.05-9.30 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 9.30 Viaţa cărţilor. 10.10 Curs de limba germană. Ciclul III, lecţia a 21-a. 10.30 Vreau să ştiu­­ emi­siune de ştiinţă şi tehnică pentru şcolari. 11.05 Cîn­tece de Aurel Manolache. 11.20 Pentru prietenii muzicii corale, înregistrări de la festivalurile „D. G. Kiriac" şi „Ion Vidu". 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.05 Ştiinţă, tehnică, fante­zie. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. PROGRAMUL II. 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier. 7.10 Program muzical de dimineaţă (continuare). 8.10 Tot înainte — emi­siune pentru pionieri. 8.25 Mari interpreţi — Mstislav Rostropovici. 9.00 Jocuri de perechi. 9.10 Curs de limba germană. ...Ciclul II, lecţia a 21-a. 9.30 Forma­ţii artistice de la sate. Corurile căminelor culturale din corn. Ciacova — Timiş şi Ceauş — Mureş. 9.45 Matineu de operă. 11.00 Din repertoriul interpreţilor de muzică populară : Elisabeta Pavel, Maria Steri­­anu și Constantin Dobre. 11.20 Cintece cu și fără cuvinte. 11.50 Uvertura la opereta „Nunta lui Na­­kiris" de Paul Lincke. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de prînz. 1 MARŢI, 30 IUNIE 18.00 Deschiderea emi­­siunii. 18.05 învăţătorul nostru. 18.45 Beethoven — Permanenţe peste veacuri. 19.15 Anunţuri-publicitate. 19.20 1001 de seri. — Emi­­siune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de sea­ră. 20.00 Reflector. 20.15 Seară de teatru. — Balta­gul, de Mihail Sadoveanu. —Text de spectacol şi re­gie Radu Penciulescu. In­terpretează actori ai Tea­trului Mic. 21.55 Ziua în­văţătorului. — Omagiu celor 200 000.­­ Reportaj TV. 22.15 Mu­zicorama TV. Din cuprins : • Telegrame muzicale, interpreţi prefe­raţi : Florin Bogardo şi­­ Charles Aznavour • Mu-­­ zicorama jazz — saxofo- I nistul Gerry Mulligan •­­ Despre muzica uşoară — * prezintă Smaranda Oţea- I nu ® Discorama - gru- J purile vocal-instrumentale 1 „Herman's Hermits" şi * „Mondial", laureaţi ai ■ Festivalului „Orfeul de­­­aur" 1970. — Emisiune de | George Limbăşanu şi Mir­­cea Dan. 22.45 „Memo­rial de ziaristică", de Per­­pessicius, şi „Lampa lui Diogenes" de Ştefan Au­gustin Doinaş. — Cronică literară, de Valeriu Râ­­peanu. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.15 închide­rea emisiunii. Studioul Tg.Mureş MARŢI, 30 IUNIE 6.00—6.30 — Jurnal de dimineaţă. Caleidoscop muzical. 18.00-19.30 -Cronica actualităţii. „Uce­nicul vrăjitor" — scherzo simfonic de Paul Dukas. Pe dealul cu florile : Mioriţa din valea Gur­­ghiului. „Tăietorii de lem­ne" - suită de jocuri po­pulare de Birtalan losif. De vorbă cu ascultătorii. Muzică uşoară pentru oamenii muncii aflaţi la odihnă. L MIERCUREA-CIUC - Ci­nematograful „Harghi­ta”: Explozie în munţi, film iugoslav în culori. ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homo­­rod" : Urmărirea, film american. CRISTURU SECUIESC - C­inematograful „Progresul": Simpaticul domn „R", film românesc. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa" : Dom­­nişoara doctor, film italo-iugoslav în culori. BĂILE TUŞNAD - Cinematograful „Oltul": Operaţi­unea „Leontine", film francez în culori. BORSEC — Cinematograful „Borsec" : Războiul domniţelor, film românesc în culori, cinemascop. BORSEC — Cinematograful „Izvorul" : Picioare lungi, degete lungi, film german în culori. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : Ghici, cine vine la cină ? film american în culori. DITRAU - Cinematograful „Mureşul" : Căsătorie in stil grec, film grecesc. CIUMANI — Cinematograful ■ „Cultural" : Căsătorie pripită?, film maghiar. PRAID - Cinematograful „Praid" : Ultima dragoste, film cehoslovac. GĂLAUŢAŞ - Cinematograful „Bradul" : Corabia nebunilor, (seriile I.—II.) film american. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Comisarul X și banda „Trei ciini verzi", film german în culori. VLAHIŢA — Cinematograful „Fierarul" : Via Mala, film german în culori. ANUL III. nr 728

Next