Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)
1970-06-30 / nr. 728
Pag. 2 In zilele de 26 şi 27 iunie 1970 a avut loc Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Au luat parte membrii Consiliului Uniunii, ai Comisiei de revizie şi Comitetul Casei de pensii a membrilor cooperativelor agricole de producţie, preşedinţii uniunilor cooperatiste judeţene, conducători ai unor ministere, instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, preşedinţii unor asociaţii intercooperatiste. Lucrările plenarei au fost prezidate de tovarăşul Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului U.N.C.A.P. Au participat tovarăşii Vasile Vilcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, şi Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. La dezbaterea problemelor înscrise pe ordinea de zi au luat cuvîntul tovarăşii : Ion Spătărelu, Emil Petrache, Gheorghe Guli, Andrei Balint, Voicu Stancu, Gheorghe Dinu, Constantin Lacătuşu, Maria Zidaru, Trifan Darie, Mihai Birliga, Nicolae Hudiţeanu, Vladimir Vulpanovici, Dumitru Dinişor, Ion Apostolescu, Iosif Banc, Gheorghe Petrescu, Gavril Olteanu, Mihail Obornyi, Traian Andea, Marin Argint, Ruvin Mostan, Vasile Neagu, Ion Oprea, Ştefan Barbu, Tanasie Fanea, Constantin Lunganu, Petre Miţă, Anghel Ivănuş, Ion Ruşinaru, Alexandru Tache, Emil Ciobanu, Angelo Miculescu. Participanţii la plenară, dezbătînd sarcinile ce revin agriculturii cooperatiste din programele naţionale, privind gospodărirea raţională a apelor, extinderea irigaţiilor şi a celorlalte lucrări de îmbunătăţiri funciare, precum şi dezvoltarea în perspectivă a zootehniei, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din martie 1970, au subliniat că cele două programe, sarcinile reieşite din expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara Comitetului Central al partidului, prezintă o importanţă excepţională pentru dezvoltarea şi modernizarea în ritm susţinut a agriculturii noastre socialiste. Dezbaterea în cadrul plenarei, precum şi dezbaterea publică a celor două programe naţionale, au relevat aprobarea şi sprijinirea unanimă de care se bucură aceste documente în rîndurile maselor largi de membri cooperatori. Plenara consideră că este în interesul întregii ţărănimi ca la marele efort financiar pe care il face statul pentru modernizarea agriculturii să adauge resursele materiale şi umane de care dispun cooperativele agricole incit să se poată realiza la timp, integral şi în condiţii tehnice superioare, toate obiectivele stabilite. Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a adoptat o hotărîre care cuprinde sarcinile principale ce revin agriculturii cooperatiste din cele două programe şi măsurile ce trebuie luate de către toate uniunile cooperatiste şi cooperativele agricole de producţie în vederea îndeplinirii lor. Plenara a dezbătut în continuare proiectul de lege privind organizarea producţiei şi a muncii în agricultură şi consideră că prevederile proiectului sunt menite să creeze cadrul legal necesar pentru organizarea producţiei şi a muncii la un nivel superior, să contribuie la îmbunătăţirea întregii activităţi din agricultură. A fost analizată, de asemenea, situaţia creată în agricultura cooperatistă ca urmare a calamităţilor naturale ce s-au abătut anul acesta asupra ţării şi s-au stabilit măsurile care trebuie luate, în continuare, în vederea recuperării pagubelor pricinuite, pentru realizarea integrală a sarcinilor de producţie ce revin sectorului cooperatist. Plenara exprimă conducerii partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, recunoştinţa întregii ţărănimi pentru ajutorul prompt şi deosebit de preţios pe care partidul şi statul l-au acordat şi îl acordă agriculturii în condiţiile grele determinate de calamitate. Suntem la începutul uneia dintre cele mai importante campanii din agricultură - recoltarea culturilor păioase. Analizînd condiţiile în care a fost pregătită această campanie, Plenara Consiliului U.N.C.A.P. consideră că anul acesta, mai mult decit oricînd, ea trebuie să se desfăşoare într-o perioadă cit mai scurtă, astfel ca să se evite orice pierdere de recoltă. Succesul deplin al acestei acţiuni este condiţionat de organizarea temeinică a muncii, în fiecare unitate, de folosirea integrală, judicioasă, a timpului de lucru, a forţei de muncă şi a mijloacelor mecanice. In acest sens Plenara consideră necesar ca în fiecare unitate agricolă să fie constituităo comisie locală care să coordoneze întreaga activitate de strîngere şi depozitare a producţiei, să asigure succesul acestor importante lucrări. In cadrul Plenarei s-a subliniat că în condiţiile acestui an trebuie să se depună eforturi susţinute pentru însămînţarea în cultură dublă a unor suprafeţe cit mai mari, aceasta constituind una dintre cele mai importante rezerve pentru compensarea pierderilor de producţie înregistrate în zonele calamitate. Plenara a apreciat că, printr-o temeinică organizare a muncii, suprafaţa de un milion de hectare prevăzută cu culturi duble în sectorul agricol cooperatist poate fi considerabil depăşită. Eforturi deosebite trebuie depuse pentru întreţinerea exemplară a culturilor de legume, recoltarea ritmica, fără pierderi, a producției și valorificarea acesteia în condiții de calitate superioară, asigurîndu-se astfel, livrarea către stat a unor cantități sporite de legume și zarzavaturi față de prevederile contractelor încheiate. Dezbătînd sarcinile importante ce revin în acest an agriculturii cooperatiste în domeniul zootehniei, precum şi măsurile care să conducă la îndeplinirea lor, Plenara consideră că este posibilă realizarea integrală a efectivelor prevăzute şi sporirea producţiei animaliere. Dînd o înaltă apreciere chemării adresate întregii ţărănimi de către cooperativele agricole de producţie din judeţul Teleorman de a vinde statului, peste plan, cantităţi mai mari de produse, uniunile judeţene s-au angajat să livreze suplimentar la fondul de stat însemnate cantităţi de produse agroalimentare. Recentele măsuri luate de partid şi guvern privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a unor produse agricole, acordarea de prime pentru creşterea animalelor, degrevarea de impozite a materialelor, instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor necesare sectorului zootehnic, perfecţionarea sistemului de acordare a creditelor pe termen scurt, constituie un sprijin puternic, stimulator, acordat de stat ţărănimii cooperatiste. Plenara îşi exprimă convingerea că ţărănimea va răspunde acestui ajutor depunînd eforturi susţinute pentru sporirea producţiei agricole care să asigure livrarea la fondul de stat a unor cantităţi cît mai mari de cereale, plante tehnice, legume, fructe şi produse animaliere. Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a dezbătut şi adoptat regulamentul de organizare şi funcţionare a asociaţiilor intercooperatiste. Analizînd stadiul îndeplinirii planului de investiţii în cooperativele agricole, Plenara consideră că este de datoria consiliilor de conducere, precum şi a uniunilor cooperatiste judeţene şi direcţiilor agricole, să acorde o atenţie mai mare realizării tuturor lucrărilor, să combată folosirea fondurilor destinate lărgirii bazei tehnicomateriale a cooperativelor agricole în alte scopuri decît cele stabilite la început de an de către adunările generale. Acolo unde pînă la încheierea bilanțului nu se va asigura finalizarea integrală a investiţiilor productive, acestea să fie reportate pentru anul următor, dîndu-li-se aceeași destinație. Apreciind activitatea desfășurată în vederea aplicării hotărîrii cu privire la majorarea pensiilor membrilor cooperatori, Plenara Consiliului Uniunii Naţionale recomandă consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole să se îngrijească in şi mai mare măsură de achitarea la timp şi în întregime a contribuţiei fiecărei unităţi la crearea fondului de pensii, întrucit unii cooperatori deţin de mulţi ani funcţia de preşedinte de cooperativă, aducîndu-şi o contribuţie importantă la consolidarea economică a unităţilor respective, Plenara a hotărît majorarea cuantumului pensiei de bătrîneţe sau de invaliditate ce se acordă celor care au deţinut timp de cel puţin 10 ani această funcţie de la 300 la 400 lei lunar, cu menţinerea tuturor celorlalte drepturi de care se bucură membrii cooperatori. În acest sens, Plenara a adus modificări Statutului Casei de pensii şi regulamentului de aplicare a acestuia, în vederea perfecţionării neîntrerupte a activităţii uniunilor judeţene, creşterii contribuţiei lor la îndrumarea organizatorică a cooperativelor agricole şi realizării exemplare a sarcinilor ce revin agriculturii cooperatiste, Plenara a hotărît constituirea comisiilor pe probleme ale uniunilor cooperatiste. Plenara a adoptat unele măsuri organizatorice cu privire la completarea Consiliului, Comitetului Executiv şi Biroului Permanent al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, in completarea numărului de vicepreşedinţi ai Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie au fost aleşi tovarăşii: Adrian Rogojan - şef secţie U.N.C.A.P., Dumitru Tudose - preşedintele C.A.P. Stoicăneşti - Olt, Maria Zidaru - preşedintele C.A.P. Păuleşti - Satu Mare, în încheierea lucrărilor Plenarei, a luat cuvîntul tovarăşul Virgil Trofin. într-o atmosferă însufleţită, participanţii la Plenară au adoptat în unanimitate textul unei scrisori adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşu, lui Nicolae Ceauşescu, Plenara CONSILIULUI UNIUNII NAŢIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Participanţii la Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, in numele întregii ţărănimi, al specialiştilor şi celorlalţi lucrători din cooperativele agricole, exprimă Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Dumneavoastră personal, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, sentimentele de profundă recunoştinţă şi preţuire pentru preocuparea statornică şi grija deosebită acordate agriculturii, progresului ei cit mai rapid, ridicării necontenite a bunăstării ţărănimii, a nivelului de civilizaţie al satelor patriei. Plenara a dezbătut pe larg sarcinile ce revin agriculturii cooperatiste din cele două programe naţionale privind gospodărirea raţională a apelor, extinderea irigaţiilor şi a celorlalte lucrări de îmbunătăţiri funciare, precum şi dezvoltarea în perspectivă a zootehniei, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din martie 1970, şi a stabilit măsuri care să asigure realizarea obiectivelor de o excepţională însemnătate cuprinse în aceste documente. Apreciind efortul material uriaş pe care il face statul in scopul dezvoltării agriculturii, ţărănimea cooperatistă este hotârită să folosească cît mai raţional ajutorul acordat, să participe activ, cu toate mijloacele de care dispune, la înfăptuirea amplului program elaborat de partid în vederea intensificării şi modernizării producţiei agricole, dezvoltării economico-sociale a satului românesc. Plenara noastră a avut loc la scurt timp după ce în numeroase zone ale ţării calamităţile naturale au provocat pagube uriaşe economiei, au inundat sute de aşezări şi intinse suprafeţe de teren agricol, însufleţiţi de exemplul eroic al clasei muncitoare care s-a dovedit, şi în aceste împrejurări grele, forţa principală a societăţii noastre, locuitorii satelor au răspuns cu bărbăţie şi dirzenie chemării partidului de a-şi înzeci eforturile în munca de refacere, pentru a asigura dezvoltarea continuă a agriculturii. Apreciind iniţiativa Uniunii judeţene Teleorman a Cooperativelor Agricole de Producţie de a vinde statului însemnate cantităţi de produse peste cele contractate, toate uniunile judeţene s-au angajat să-şi intensifice eforturile pentru a contribui la realizarea fondului central de stat, livrînd peste plan cantităţi suplimentare de produse agroalimentare. Participanţii la Plenara Uniunii Naţionale, dezbătind sarcinile actuale ce revin agriculturii cooperatiste, au stabilit un şir de măsuri menite să asigure îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie pe anul 1970. Pentru membrii cooperativelor agricole, pentru toţi locuitorii satelor, constituie stimulente deosebit de puternice în creşterea producţiei vegetale şi animale recentele măsuri hotărite de partid şi guvern privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a unor produse agricole, acordarea de prime pentru creşterea animalelor, degrevarea de impozite a materialelor, instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor necesare sectorului zootehnic şi perfecţionarea sistemului de acordare a creditelor pe termen scurt. Toate aceste măsuri stimulative constituie încă o dovadă a grijii pe care partidul şi statul o acordă dezvoltării agriculturii, bunăstării ţărănimii. Folosind cadrul favorabil creat de măsurile recent adoptate, întreaga noastră ţărănime va munci fără preget pentru a da economiei naţionale, poporului, cantităţi sporite de produse agroalimentare. Dezbătînd proiectul legii organizării producţiei şi a muncii în agricultură, Plenara îl consideră de o deosebită importanţă pentru agricultura cooperatistă şi apreciază că prevederile lui sunt menite să întărească disciplina în muncă, răspunderea fiecărui lucrător din agricultură pentru folosirea chibzuită cu maximum de randament, a fondului funciar, a efectivelor de animale, a plantaţiilor şi a oricăror mijloace materiale şi băneşti de care dispune agricultura noastră. Vom lua încă de pe acum toate măsurile organizatorice care să conducă la îndeplinirea prevederilor acestei legi. Asigurăm conducerea partidului, pe Dumneavoastră personal, tovarăşe secretar general, că întreaga ţărănime cooperatistă, toţi locuitorii satelor nu-şi vor precupeţi eforturile pentru înfăptuirea neabătută a programului partidului de creştere puternică a agriculturii, pentru ca această ramură de bază a economiei naţionale să contribuie din plin la progresul patriei, la făurirea societăţii noastre socialiste, multilateral dezvoltate. CONSILIUL UNIUNII NAŢIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE HARGHITEI PLENARA Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie În ziua de 28 iunie 1970, a avut loc plenara lărgită a Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, la care au participat : tovarăşii Ubornyi Mihail, secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, Pakot Alexe, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, directorul Direcţiei agricole judeţene, membrii consiliului U.J.C.A.P., aparatul Direcţiei agricole judeţene, precum şi preşedinţi, ingineri şefi, fermieri, ingineri zootehnişti şi medici veterinari din cooperativele agricole, medici veterinari de circumscripţii veterinare şi reprezentanţi ai unor instituţii care au legături directe cu producţia şi valorificarea producţiei agricole. Tovarăşul Obornyi Mihail a prezentat informarea : „Despre activitatea depusă de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie", după care, tovarăşul Búzás Blaziu, vicepreşedinte al Consiliului U.J.C.A.P., a prezentat un raport cu privire la mobilizarea membrilor cooperatori la întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor. La dezbaterea problemelor enunţate au participat un mare număr de vorbitori care s-au referit îndeosebi la mobilizarea membrilor cooperatori, a tuturor mijloacelor mecanice şi a atelajelor la muncile agricole de sezon, în vederea obţinerii unor producţii sporite. Luînd cuvîntul, tovarăşul Pakot Alexe s-a ocupat de sarcinile imediate şi de viitor ce stau în faţa agriculturii judeţului nostru privind sporirea producţiei vegetale şi animale, a atras atenţia specialiştilor din agricultură asupra terminării grabnice a însăminţărilor, urgentarea strîngerii şi depozitării furajelor, precum şi pregătirea recoltării cerealelor. In încheiere, tovarăşul Obornyi Mihail a subliniat principalele sarcini ce stau în faţa agriculturii judeţului nostru, ca şi căile înlăturării imediate a unor deficienţe, s-a referit la măsurile ce trebuie luate în vederea asigurării bazei furajere, a efectivelor planificate şi creşterii producţiei animaliere. De asemenea, plenara a dezbătut planul de producție pe anul 1970. C. A. P. Gheorgheni (Urmare din pag. 1) unităţi". Subscriem întru totul ideii enunţate. Rămîne doar o singură nedumerire: cum se face că timp de un an de zile, organele agricole judeţene nu au avut timp să confrunte experimentul cu rezultatele obţinute şi să-l generalizeze ? Sau lipsa de receptivitate îşi spune cuvîntul?! La Gheorgheni, din planul de însămînţări pentru acest an nu au mai rămas decît 40 hectare pentru care s-a dat o adevărată bătălie în ultimele zile. Terenul a fost arat şi tasat din cauza ploilor torenţiale ce au căzut. Lucrările de întreţinere a cartofilor se află intr-un stadiu avansat. Pe o suprafaţă de 250 hectare s-au efectuat două prăşiţe mecanice, iar pe 140 hectare s-a terminat cea de-a treia. Plivitul manual s-a executat pe o suprafaţă de 210 hectare. Lucrarea continuă intens în special pe ultimele 40 de hectare aflate încă sub buruieni din cauza stării terenului. La realizările obţinute de către cooperativa din Gheorgheni o contribuţie substanţială şi-au adus mecanizatorii din cadrul secţiei locale. Gáli Árpád, şeful secţiei de mecanizare - I.M.A. Lăzarea - s-a dovedit un bun organizator al muncii. Dar iată şi părerea inginerului agronom: „Majoritatea lucrărilor agricole s-au efectuat mecanizat. Tractoriştii şi-au făcut datoria, iar la capitolul „calitatea lucrărilor efectuate", aş vrea să remarc activitatea echipei care a asigurat plantarea cartofilor - Kozma losif, Sándor Vilmos, Tamás Francisc şi alţii. Am întîmpinat unele greutăţi doar în folosirea maşinilor agricole la întreţinerea culturii de cartofi. Distanţa între rînduri e de 0,70 m, în schimb piesele active ale maşinii nu acopereau decît 0,50 m., astfel incit rămînea o suprafaţă de circa 0,20 m., de pe care buruienile nu erau distruse. în acelaşi timp, din cauza înclinării prea mari a pieselor active, solul era zgîriat şi nu lucrat, cum ar fi trebuit. Deficienţele constatate au fost semnalate conducerii I.M.A. Lăzarea. Directorul Vasile Marc s-a ocupat personal de această problemă şi, în prezent, ca urmare a seriozităţii pe care o dovedesc salariaţii acestei întreprinderi, lipsurile au fos remediate operativ, iar maşinile pot lucra din plin". Din tot ce s-a spus în rîndurile de mai sus rezultă că la Gheorgheni s-a muncit cu simţ de răspundere, s-a folosit cu pricepere timpul şi, ca urmare, întreaga suprafaţă va fi cultivată, iar producţiile obţinute nu vor fi mai mici decât cele obţinute în anii anteriori. Exemplul acestei unităţi agricole s-ar cuveni analizat de către organele agricole judeţene şi generalizat, mai cu seamă în această zonă în care se manifestă numeroase lipsuri în ceea ce priveşte cultivarea întregii suprafeţe şi efectuarea lucrărilor de întreţinere, lipsuri care persistă de mai multă vreme. C. A. P. Ciceu (Urmare din pag. I) 150 de hectare plantate cu cartofi au fost prășite pentru prima oară, iar 50 pentru a doua oară. La executarea acestei lucrări au participat în egală măsură toate cele patru brigăzi de cîmp, însă mai mult și mai bine au lucrat oamenii din brigada lui Păi Felix — ne spune inginerul agronom Voinea Ignaţiu. Cele 67 de hectare cu sfeclă au fost prăşite în întregime de două ori, iar 20 au fost prăşite pentru a treia oară. In ce priveşte întreţinerea culturilor, situaţia se prezintă deci mulţumitor, raportată la perioada în care ne aflăm. O grijă deosebită se acordă şi strîngerii furajelor, depozitării şi însilozării acestora. Pînă acum a fost cosit şi uscat trifoiul de pe 30 de hectare (jumătate din suprafaţa totală), iar cele 30 de atelaje ale cooperativei îl transportă la sediu pentru însilozare. De asemenea, s-a cosit final de pe 35 ha de fîneaţă. Modul conjugat, în care se desfăşoară lucrările în această cooperativă, pe de o parte întreţinerea prăşitoarelor, iar pe de altă parte, asigurarea bazei furajere, necesară sectorului zootehnic, va duce, în final, la obţinerea de rezultate frumoase. I PROGRAMUL 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană 13.22 Interpreţi de muzică uşoară. 14.00 Mari cintăreţi români de operă. 14.25 Dansuri instrumentale 14.40 Publicitate radio. 14.50 Zece minute cu acordeonistul Fărâmiţă Lambru. 15.00 Caiet de lectur particulare. 15.25 Compozitorul săptămînii — Benjamin Britten. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Tineri interpret ai folclorului maramureşean. 16.30 Agendă judeţeană Mureş — iunie 1970. 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 17.30 Cîntă Delia Muşunea, Elisabeta Ticuţă şi Gică Cristea. 18.10 Radiosimpozion. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de loan Grigorescu. 20.10 - 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Memoria pămîntului românesc. 21.30 Solista serii — Giuli Ciobeli. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03 15.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. 13.30 Radiomagazinul femeilor. 14.03 Nestemate folclorice. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 Pagini din opere româneşti. 15.30 Orchestra Gigi Cichellero. 15.40 Publicitate radio. 16.00 Radiojurnal. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Parada succeselor de muzică uşoară. 17.35 Transmisiune directă. 18.00 Concert de muzică populară. 18.30 Curs de limba franceză. 18.50 „Paganiniana“ de Milsteri. 19.00 Tineri interpreţi. 19.30 Ediţie radiofonică. 19.50 Noapte bună, copii. 20.25 Comandantul de pionieri. 20.40 Pagini din istoria liedului. 21.05 Recital de operă Nicolae Herlea. 22.00 Suita I op. 9 de George Enescu. 22.30 Cadran. 22.50 Album coral. 23.05 Pianişti contemporani. 24.00-1.00 Variaţiuni şi fugă pentru orchestră pe o temă de Adam Hiller de Max Reger. MIERCURI, 1 IULIE PROGRAMUL I. 5.05-6.00 Muzica dimineţii. 6.05-9.30 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 9.30 Viaţa cărţilor. 10.10 Curs de limba germană. Ciclul III, lecţia a 21-a. 10.30 Vreau să ştiu emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru şcolari. 11.05 Cîntece de Aurel Manolache. 11.20 Pentru prietenii muzicii corale, înregistrări de la festivalurile „D. G. Kiriac" şi „Ion Vidu". 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.05 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. PROGRAMUL II. 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.10 Program muzical de dimineaţă (continuare). 8.10 Tot înainte — emisiune pentru pionieri. 8.25 Mari interpreţi — Mstislav Rostropovici. 9.00 Jocuri de perechi. 9.10 Curs de limba germană. ...Ciclul II, lecţia a 21-a. 9.30 Formaţii artistice de la sate. Corurile căminelor culturale din corn. Ciacova — Timiş şi Ceauş — Mureş. 9.45 Matineu de operă. 11.00 Din repertoriul interpreţilor de muzică populară : Elisabeta Pavel, Maria Sterianu și Constantin Dobre. 11.20 Cintece cu și fără cuvinte. 11.50 Uvertura la opereta „Nunta lui Nakiris" de Paul Lincke. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de prînz. 1 MARŢI, 30 IUNIE 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.05 învăţătorul nostru. 18.45 Beethoven — Permanenţe peste veacuri. 19.15 Anunţuri-publicitate. 19.20 1001 de seri. — Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Seară de teatru. — Baltagul, de Mihail Sadoveanu. —Text de spectacol şi regie Radu Penciulescu. Interpretează actori ai Teatrului Mic. 21.55 Ziua învăţătorului. — Omagiu celor 200 000. Reportaj TV. 22.15 Muzicorama TV. Din cuprins : • Telegrame muzicale, interpreţi preferaţi : Florin Bogardo şi Charles Aznavour • Mu- zicorama jazz — saxofo- I nistul Gerry Mulligan • Despre muzica uşoară — * prezintă Smaranda Oţea- I nu ® Discorama - gru- J purile vocal-instrumentale 1 „Herman's Hermits" şi * „Mondial", laureaţi ai ■ Festivalului „Orfeul deaur" 1970. — Emisiune de | George Limbăşanu şi Mircea Dan. 22.45 „Memorial de ziaristică", de Perpessicius, şi „Lampa lui Diogenes" de Ştefan Augustin Doinaş. — Cronică literară, de Valeriu Râpeanu. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. Studioul Tg.Mureş MARŢI, 30 IUNIE 6.00—6.30 — Jurnal de dimineaţă. Caleidoscop muzical. 18.00-19.30 -Cronica actualităţii. „Ucenicul vrăjitor" — scherzo simfonic de Paul Dukas. Pe dealul cu florile : Mioriţa din valea Gurghiului. „Tăietorii de lemne" - suită de jocuri populare de Birtalan losif. De vorbă cu ascultătorii. Muzică uşoară pentru oamenii muncii aflaţi la odihnă. L MIERCUREA-CIUC - Cinematograful „Harghita”: Explozie în munţi, film iugoslav în culori. ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homorod" : Urmărirea, film american. CRISTURU SECUIESC - Cinematograful „Progresul": Simpaticul domn „R", film românesc. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa" : Domnişoara doctor, film italo-iugoslav în culori. BĂILE TUŞNAD - Cinematograful „Oltul": Operaţiunea „Leontine", film francez în culori. BORSEC — Cinematograful „Borsec" : Războiul domniţelor, film românesc în culori, cinemascop. BORSEC — Cinematograful „Izvorul" : Picioare lungi, degete lungi, film german în culori. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : Ghici, cine vine la cină ? film american în culori. DITRAU - Cinematograful „Mureşul" : Căsătorie in stil grec, film grecesc. CIUMANI — Cinematograful ■ „Cultural" : Căsătorie pripită?, film maghiar. PRAID - Cinematograful „Praid" : Ultima dragoste, film cehoslovac. GĂLAUŢAŞ - Cinematograful „Bradul" : Corabia nebunilor, (seriile I.—II.) film american. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Comisarul X și banda „Trei ciini verzi", film german în culori. VLAHIŢA — Cinematograful „Fierarul" : Via Mala, film german în culori. ANUL III. nr 728