Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)

1970-05-23 / nr. 696

ANUL III, nr. 696 Sîmbătă 23 MAI 1970 , pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN IN GREAUA ÎNCERCARE, ALĂTURI CU GINDUL ŞI CU FAPTA La chemarea partidului CIVIBITUL FORESTIERILOR HARCHITENI o producţie suplimentară de 5 milioane lei faţă de angajamentul iniţial Furia apelor n-a oco­lit nici unităţile Combi­natului de exploatare şi industrializare a lemnului din Miercurea-Ciuc. Bi­lanţul de pînă acum in­dică pagube mari, a că­ror recuperare cere e­­forturi deosebite din par­tea muncitorilor fores­tieri, a tehnicienilor şi in­ginerilor combinatului. Sute de kilometri de dru­muri forestiere impracti­cabile, din care 73 km complet distruse, au fost, de asemenea, distruse instalaţii de scos­ apropiat, utilaje şi mecanisme, ca­bane şi alte mijloace teh­nice existente în păduri, în valoare de circa 2,2 milioane lei; au fost i­­nundate hala gatere, sec­ţia binare şi depozitul de cherestea de la U.E.I.L. Topliţa, Fabrica de cherestea, Fabrica de lăzi şi depozitul de che­restea de la U.E.I.L. O­dorheiu Secuiesc, Fabrica de cherestea de la Lun­ca de Jos, Fabrica de mo­bilă din Odorheiu Secu­iesc; pierderile de pro­ducţie datorate întreru­perilor provocate de i­­nundaţii se ridică la cir­ca 6,4 milioane lei. Situaţia specială a im­pus măsuri speciale. Oa­menii nu s-au lăsat co­pleşiţi de stihiile naturii, n-au intrat în panică. Cu calm, cu hotărîre şi ab­negaţie, ei au acţionat ca un singur trup, o sin­gură conştiinţă, o singu­ră voinţă. In timpul re­vărsărilor au luptat să salveze instalaţiile, mate­rialul lemnos, produsele. Pe măsura retragerii a­­pelor, au început bătălia pentru repunerea în func­ţiune a tuturor capacită­ţilor de producţie. Una după alta, uneori la in­tervale de numai cîteva ore, unităţile, sectoare­le, secţiile, atelierele, şi-au reluat activitatea. De cîteva zile, toate u­­nităţile, fără excepţie, produc cu întreaga capa­citate, au atins, şi unele au depăşit, nivelul pro­ducţiei de dinaintea i­­nundaţiei. Aşa, de pildă, Fabrica de mobilă din O­dorheiu Secuiesc, deşi a stagnat trei zile din cau­za inundaţiei, a realizat în primele două decade ale acestei luni o produc­ţie globală suplimenta­ră de 100.000 lei. Paralel cu eforturile de-a dreptul eroice de a aduce pe făgaş normal activitatea unităţilor, mun­citorii, tehnicienii ingi­nerii combinatului, români şi maghiari, şi mai strîns uniţi în aceste momente de grea încercare, mani­festă o emoţionantă so­lidaritate cu populaţia, cu unităţile economice din judeţul nostru, şi din al­ C. ŞTEFAN (Continuare in pag. a 2-a) EXPRESIA EMOŢIONANTA A SOLIDARITĂŢII NOASTRE Răspunzînd vibrantului apel lansat de Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, muncitorii, tehnicienii, inginerii, toţi salariaţii din între­prinderile industriale, şantierele de construcţii, unităţi agricole, instituţii de învăţămînt, cultură şi sanitare din judeţul nostru au hotărît să contribuie la ajutorarea sinistraţilor cu salariul pe cel puţin o zi, în fiecare lună pînă la sfîrşitul anului. Suma totală subscrisă este de 23.228.721 lei, din care 3.452.240 lei se depun incă in cursul lunii mai. Această hotărîre este încă o dovadă de fierbinte patriotism, de înaltă conştiinţă civică a oamenilor muncii din judeţul nostru, o expresie a puter­nicei solidarităţi cu populaţia din zonele calamitate. * Incadrîndu-se în efortul general care a mobilizat întreaga ţară, coope­rativele agricole de producţie din judeţul nostru contribuie cu produse agro­­alimentare la sprijinirea populaţiei din judeţele sinistrate. Fină la 22 mai 1970, contribuţia lor la fondul central de ajutorare a sinistraţilor a totalizat 7,4 tone griu, 3,4 tone porumb, 10 tone orz-orzoaică, 80 tone furaje. In acelaşi timp, pentru reconstrucţia clădirilor distruse, ele au donat pînă la aceeaşi dată 78,5 mc cherestea şi 294 mc lemn de construcţie. * Contribuţia personală a ţăranilor cooperatori din judeţul nostru la aju­torarea cu alimente şi materiale de construcţii a populaţiei sinistrate totali­zează pînă în prezent aproape 200 tone de cartofi, 20 tone de grîu, 14 tone de porumb, 784 kg fasole, 22.300 bucăţi ouă, 13 mc cherestea, 281 mc lemn de construcţii, 11 tone de var. I. M. A. ODORHEIU SECUIESC A întregul parc de tractoare şi maşini agricole în stare de funcţionare In vasta acţiune între­prinsă de cooperatorii din bazinul Tîrnavelor pentru înlăturarea în cel CONTUL 2000 Aflăm că, pînă ieri sea-­­ a fost depusă la a­­­­genţiile şi filialele C.E.C.,­­ din judeţul nostru, în­­ contul 2000, suma de 1 481.636 lei. lată sumele­­ depuse în cîteva locali-­­ tăţi : Topliţa 54.792 lei ;­­ Miercurea-Ciuc 42.143 lei;­­ Cirţa 31.455 lei ; Corund­a 23.800 lei ; Gheorgheni­­ 22.526 lei ; Sinmartin­­ 20.606 lei ; Ditrău 24.892­­ lei; Tulgheş 15.176 lei. 1 CETĂŢENI, ţ DEPUNIND SUME IN­­ CONTUL C.E.C. - 2000, ţ VENIŢI IN SPRIJINUL­­ CELOR CE AU AVUT DE­ SUFERIT DE PE URMA­­ CALAMITĂŢILOR NATU-­ RALE ! t mai scurt timp a pagu­belor cauzate de inun­daţii, tractoriştii, toţi lu­crătorii I.M.A. Odorheiu Secuiesc se află în pri­­■­­mele rînduri, încă de la­­ începutul revărsării ape­­i lor, aceştia s-au anga­­­­jat fără rezerve în lupta­­ cu stihiile naturii, parti­­­­cipînd efectiv la eva­­l­­uarea locuitorilor şi bunurilor materiale din zonele expuse perico­lului. Exemplul oferit de tractoriştii Lőrincz Dioni­­sie, care a acţionat în Odorheiu Secuiesc, de Kovács Imre, care în tim­pul evacuării locuitorilor sinistraţi din Praid, a fost răsturnat cu tracto­rul de şuvoiul de apă, de mecanicul de întreţine­re, Său Ştefan, este un­ M. COTFAS (Continuare în pag. a 2-a) . Muncă — ziua lumină Cooperatorii din satul Ciceu răspund la che­marea consiliului de con­ducere a­ cooperativei, participă într-un mare nu­măr la toate lucrările a­­gricole ce se pot efectua în aceste zile. Iată cum arăta o ştire care nu poate avea nimic senza­ţional în ea. Coopera­torul îşi face doar dato­ria. Printr-o masivă par­ticipare la muncă­­ nu­mai la Ciceu se aflau pe cîmp, fie la plantatul cartofilor, combaterea buruienilor, boronitul şi grăpatul cartofilor şi în­treţinerea culturilor de sfeclă de zahăr, fie la curăţatul fîneţelor na­turale, peste 350 coope­ratori - ei contribuie la diminuarea maximă a pierderilor provocate. Dintr-o suprafață de 100 hectare cartofi, pînă în prezent, pe 35 hecta­re s-a efectuat grăpa­tul, iar pe 10 hectare T. PÂRLEA (Continuare in pag. a 2-a) Zile de muncă încordată la Filatura de in Gheorgheni, pentru produse mai multe care să compenseze pierderile din întreprinderile calamitate. C.A.P. Porumbenii Mari. După retra­gerea apei, coope­ratorii din brigada I. au trecut cu toate forţele la refacerea culturii cartofului Ca niciodată, dezlăn­ţuita furie a apelor a năpădit locurile, a şters din cale case şi holde, drumuri şi bucurii, a căl­cat în picioare rodul stră­daniilor de ani. Dar împotriva stihiilor s-au ridicat dei loviţi de urgie şi alături de ei, în­treaga noastră naţiune strîns unită­­ în gînd şi faptă. EPOPEEA DE LA KILOMETRUL 210+500 I. .In dimineaţa aceea, la Districtul de întreţine­re a liniei, din Ciceu s-a primit un telefon. Pe o bună porţiune a liniei ferate Braşov — Ciceu - Războieni, între Lunca Bradului şi Răstoliţa, a­­pele învolburate ale Mu­reşului au rupt terasa­­mentul. Rostogolind stînci şi trunchiuri, torentul no­rilor de munte încleşta de cealaltă parte, linia. Iar, dincolo, mai de vale, Deda, Reghinul, Tg. Mu­reşul, izolate de restul lumii. Trebuia intervenit, în cel mai scurt timp. Nepregătiţi cu hrană şi îmbrăcăminte (dar, cine se mai gîndea atunci la acestea?! cei din echi­pele 13, 14, 15 şi 16 s-au îmbarcat pentru Lunca Bradului. Veniseră şi fe­roviarii de pe valea Ghi­­meşului, din Gheorgheni şi Miercurea-Ciuc. Ceea ce a urmat, e greu de cuprins în cu­vinte: „Două zile şi o noapte, am stat în apă şi ploaie — ne povestește Csobot Adalbert, șeful e­­chipei 16. Am apărat po­dul de la kilometrul 210+500. Am oprit stîn­­cile prăvălite de ape, n-am lăsat să se bloche­ze nici o clipă podul, ca­re altfel ar fi fost repe­de luat de valuri. în a­­celași timp, celelalte e­­chipe refăceau, în aval, linia distrusă. Prin grija echipei noastre şi a lui Farkas Iuliu, s-a asigurat transportul de unelte, materiale şi alimente ce­lor ce refăceau linia fe­rată. S-au făcut eforturi de care nici noi nu ne-am fi crezut în stare. Dar, linia Braşov — Ci­ceu - Deda a fost prin­tre primele redate circu­laţiei". UNUL CA TOŢI, ŞI TOŢI CA UNUL .. .au acţionat lucrăto­rii staţiei C.F.R. Ciceu, în aceste zile de grea spune şeful cumpănă­r de Alexandru Mladin, staţiei. Ruperea liniei a blocat sute de vagoane, răma­se imobilizate în gări. După refacere, calea fe­rată pe care o deservim a rămas singura ce mai făcea legătura dintre Capitală şi localităţile din centrul şi nordul Transilvaniei. Au intrat pe linia noastră cu mult mai multe trenuri de că­lători şi de marfă, acce­lerate şi trenuri interna­ţionale. Pînă şi trenul Timişoara — Iaşi a cir­culat un timp pe această linie. De pildă, ieri, la cele 17 pe linia Ciceu - Războieni se aflau 23 de trenuri, cu alte cuvinte, aproape în fiecare sta- M. FIUMON (Continuare în pag. a 2-a) LA DA­TORIE Tovarăşul MOL­IE CERESCU în zone sinistrate şi ameninţate de inundaţii din judeţele Brăila şi Galaţi în cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădules­­cu, Florian Dănălache, Dumitru Po­­pescu, a făcut o vizită operativă de lucru în judeţele Brăila şi Ga­laţi, în care în aceste zile au loc mari acţiuni de prevenire şi com­batere a inundaţiilor. Nu a trecut decît o săptămînă de la primele veşti despre inunda­ţiile abătute asupra unor aşezări omeneşti — sate şi oraşe — asupra unor cîmpii din Transilvania şi iată că, din nou, continuu, forţele oar­be ale naturii se abat asupra al­tor şi altor zone geografice, afec­­tînd sate, ogoare mănoase şi între­prinderi din partea de răsărit a ţă­rii. In vreme ce în localităţile greu lovite de furia revărsărilor Satu Ma­re, Tg. Mureş, Dej, Alba lulia, Me­diaş, Sighişoara şi multe altele — oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt simţ patriotic chemării parti­dului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, depun acum eforturi uriaşe pentru lichi­darea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieţii, a activităţii eco­nomice şi sociale pe făgaşul nor­mal, alte localităţi şi întinse supra­feţe agricole sunt lovite de calami­tate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundaţiilor. Pe tot parcursul drumului străbă­tut cu elicopterul, în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, privirea distinge largi suprafeţe cultivate, a­­coperite­­ continuu sau intermitent­e de ape. Chiar şi acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ulti­mele zile bălteşte pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coşurile fumegînde ale Combinatu­lui de celuloză şi hîrtie — Chişcani, fabricile şi întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umfla-­ te, pline de mîl, lingînd cheiul por­tului Brăila. Elicopterul se îndreap­tă spre est, de-a lungul braţului Măcin, pînă în apropierea oraşu­lui cu acelaşi nume din judeţul Tul­­cea. Peste tot, apele învolburate a­­le Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decît coroane­le arborilor şi case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Şi totuşi, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări mi­loase, există o uriaşă oază de ver­deaţă, netulburată : Insula Mare a Brăilei. Situată între Vîlciu şi Albia Du­nării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăţie a apelor, cu fun­duri de bălţi, stufărişuri şi păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi mate­riale ale statului nostru, o cimpie fertilă. O suprafaţă de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul u­­nor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, se­cundare şi terţiare, săpate cu aju­torul mijloacelor moderne, totali­zează 1.400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălţilor, cu 13 staţii de pompare. în urma desecă­rilor, a defrişării stufărişurilor de pe 22.395 hectare şi sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafaţa arabilă a ajuns la 56.000 hectare. Incepînd din 1965, pe pămînturile smulse a­­pelor s-au înfiinţat 40 de ferme a­­gricole, care, anul trecut, de pe 37.000 hectare au obţinut în medie 5.144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48.236 to­ne. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de ca­pete. Creatorii şi beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleştaţi într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieşit învingători în momentele culmi­naţiei undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu a­­gricol al ţării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi aici de tovarăşii Mihai Gere şi Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim­­secretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R., şi de Ioan Teşu, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii. In faţa unei hărţi a insu­lei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat în amănunţime des­pre starea digului care apără in­cinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt şi fascine a rezistat şi rezistă în faţa viiturilor. O porţiune de 3.100 m, unde apele au ajuns la 50-60 cm de corona­mentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, in lungime de 11.000 m, unde viitura se ridică pînă la 60-70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pe­ricol. In aceste locuri se concen­trează acum toate energiile existen­te în insulă. 3.800 de localnici, aju­taţi de 1.300 de ostaşi, de maşini, lacuri şi utilaje grele, 60.000 de saci de pămînt, fascine şi alte ma­teriale de construcţie , imense for­­ţe umane şi materiale sînt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicţie, de care nu­mai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35.000 hectare şi de floarea-soarelui, pe 6.000 hectare, sînt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîţi să apere cu dîrzenie această mare avuţie, lo­cuitorii insulei nu precupeţesc nici un efort, muncind zi şi noapte, pentru ridicarea şi consolidarea digurilor aflate în pericol. Totuşi, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30.000 de animale au fost evacuate. Este pre­gătită în amănunţime şi evacuarea populaţiei, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicop­ter uşor de recunoaştere ... To­(Continuare in pag. a 3-a) HRANA PĂMÎNTULUI NOSTRU ÎMPĂRŢITA INTRE FRAŢI! O vorbă din bătrîni spune că „prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte”, şi poate niciodată în anii ciţi i-a străbătut prin viaţă autorul acestor rînduri, nu­­ am putut verifica adevărul acestor vorbe aşa cum am făcut-o în timpul din urmă cînd patria bogată a unui harnic popor, a oamenilor pămîntului de la Carpaţi şi Dunăre, oameni ai muncii români, maghiari, ger­mani, această patrie înfloritoare a fost pusă la grea încercare de forţele oarbe ale naturii! In zilele grelei încercări, România cunoaşte peste 20.000.000 de fii, intinzîndu-şi frăţeşte braţe puternice de ajutor ... Judeţul nostru mai puţin atins de furia apelor, este în aceste clipe de cumpănă un prieten de nădejde al celor pe care viaţa, întîmplarea, i-a pus în calea pu­hoiului. Urmînd neabătut cuvintul partidului nostru comunist, îndemnurile secretarului său general, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, cetăţenii judeţului Harghita fac dovada unei înalte pilde de patriotism, de umanism, de solidaritate umană cum numai în era socialismului poate fi întilnită între oameni. Oraşul Gheorgheni, pentru că de aici şi-au născut­ aceste slove aripile, aici inima şi gîndul reporterului şi-au intrat în vibraţie puternică alături de locuitorii meleagurilor Mureşului superior, oraşul acesta de oa­meni harnici contribuie cu tot sufletul întru ajutorarea C. COSTIN (Continuare in pag. a 2-a)

Next