Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)

1970-06-30 / nr. 728

T­ p Vizita tovarăşului IOLAE CERESCU prin centre de şi desfacere ale Capitalei Duminică dimineaţa, la ora şapte şi jumătate, oră de clocot în pieţe, oră in care piaţa este în toi, la „Fi­lantropiei", printre vînzători şi cum­părători apare tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de primarul ge­neral al Capitalei, tovarăşul Dumi­tru Popa. Este o nouă vizită, o in­vestigaţie inopinată pe care secreta­rul general al partidului, preşedin­tele Consiliului de Stat, o între­prinde în aceste sectoare de mare interes pentru populaţia Capitalei, pentru Bucureşti, care sunt pieţele. Vestea că secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se află printre cei ve­niţi să vîndă şi să cumpere se răspân­deşte cu iuţeală şi, din toate colţu­rile pieţei, mulţimea iese în întim­­pinare, salută, aplaudă, îşi manifes­tă bucuria de a avea în mijlocul ei, la această oră matinală, pe con­ducătorul partidului şi statului, ne­obositul tovarăş Ceauşescu, omul ca­re nu precupeţeşte nici o clipă, care uită de odihnă pentru a fi neînce­tat în mijlocul poporului, acolo un­de poate fi întîlnit cetăţeanul cu preocupările lui, unde clocoteşte viaţa, unde se rezolvă problemele diurne. Lăsînd la o parte, pentru moment, gîndul aţintit la calitatea mărfii şi la preţ, cetăţenii se anga­jează în dialog cu conducătorul partidului şi statului, îşi manifestă satisfacţia deplină pentru modul în care este aprovizionată piaţa, pen­tru calitatea superioară a produse­lor şi, în egală măsură, pentru ni­velul accesibil şi în mereu scădere al preţurilor la roşii, la ceapă, fruc­te şi la celelalte produse ale gră­dinii şi livezii. Următorul punct al itinerariului este piaţa „Mie Pintilie". Această piaţă oferă aceeaşi privelişte gene­roasă de abundenţă. Mai mult de­cât în oricare piaţă a Bucureştiului, aici „La Matache" vin să-şi desfa­că surplusul de produse lactate, zarzavaturi, fructe etc. ţăranii coo­peratori sau producători individuali din Ilfov, Argeş, din părţile Sibiului şi Braşovului. Se impun, de aseme­nea, prin cantitatea mărfurilor ex­puse spre vînzare, prin calitatea superioară a acestora, magazinele de desfacere ale comerţului de stat, centrele cooperaţiei agricole de producţie. In hală, cumpărătorii găseau car­ne pe gustul fiecăruia, de porc, de vită, de pasăre. Şi aici, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, i se face spontan o căl­duroasă primire. Gospodinele îi ies în cale, se întrec în a-i strînge mi­na, în a-i ura bun sosit în mijlocul cetăţenilor. Sînt mărturii de netăgă­duit ale încrederii, stimei şi dragos­tei cu care masele, cetăţenii patriei noastre înconjoară conducerea par­tidului şi statului, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pe itinerariu se înscrie şi cocheta piaţă „Elefterie" din cartierul Co­­troceni. Aici este întîlnită aceeaşi atmosferă de îndestulare în aprovi­zionarea cu mărfuri şi de satisfacţie pentru calitatea şi preţul produse­lor. Apoi, la „Naţiunii"... Şi aici cetăţenii se string în ju­rul secretarului general al partidu­lui, întrecîndu-se în a-i adresa cu­vinte de caldă primire. Este o ade­vărată efuziune de sentimente în care se îmbină respectul şi afecţiu­nea, mulţumirea şi recunoştinţa. Du­pă ce se vizitează hala, unde buna aprovizionare cu carne de toate sor­timentele, de toate calităţile este o realitate ce dă satisfacţii nu numai gastronomice, dar şi vizuale, are loc o scenă de-a dreptul emoţio­nantă. Cetăţenii fac cerc în jurul to­varăşului Nicolae Ceauşescu şi-şi declară deplina lor mulţumire pen­tru modul în care este aprovizionată populaţia, îşi manifestă plenar sen­timentele de gratitudine faţă de conducerea partidului şi statului, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu personal, pentru grija pe care o poartă poporului, pentru faptul că în condiţiile vitrege cauzate de i­­nundaţiile catastrofale care au lo­vit ţara noastră, populaţia Capita­lei are asigurată din belşug hrana, că nu se resimte lipsa din magazine şi din pieţe a nici unui produs ce ţine de nevoile consumatorului. La „Traian", apoi la „Panteli­­mon" şi în continuare la „Obor". (Agerpres) (Continuare în pag. a 3-a) ANULUI, nr. 728 Marți 30 iunie 1970 TOATE FORŢELE IA EXECUTAREA ____A LUCRĂRILOR AGRICOLE! Prăşitul cartofilor la C.A.P. Sinsimion C A. P. Gheorgheni Pe aceeaşi cale a succeselor Semnalam, în anul tre­cut, faptul că la coope­rativa agricolă din Gheor­­gheni plantarea carto­filor a început de timpu­riu ceea ce le-a adus cooperatorilor producţii sporite. in acest timp, al­te cooperative aşteptau aşa-zisele „condiţii opti­me", specialiştii conside­­rînd probabil că e prea riscantă plantarea timpu­rie, că solul nelucrat în anumite condiţii ajunge la degradare, că sămîn­­ţa poate îngheţa etc. în această primăvară plan­tarea cartofilor s-a făcut cu trei zile mai devreme, respectiv la 3 aprilie. La 23 aprilie lucrarea era terminată pe întreaga suprafaţă planificată - 280 hectare. Acesta e doar un aspect al faptu­lui că specialiştii unităţii agricole din Gheorgheni, toţi cooperatorii, îşi dau seama că numai prin muncă bine chibzuită, se pot obţine rezultate satis­făcătoare. Am vizitat zilele trecute tarlalele cu car­tofi. Starea culturii, în ceea ce priveşte dezvol­tarea şi densitatea plan­telor, poate primi califi­cativul de foarte bună. De la inginerul agronom Farkas Martin aflăm că o suprafaţă de 30 hecta­re cu cartofi e considerată „calamitată" şi totuşi: „vom obţine cel puţin 13.000 kg cartofi la hec­tar, ceea ce, să recu­noaştem, e un lucru bun, în sensul recuperării a­­cestei suprafeţe. Chiar dacă obţinem o pro­ducţie mai mică, pen­tru noi­ există satisfacţia îndeplinirii unei înalte obligaţii cetăţeneşti". La întrebarea, dacă există vreo deosebire esenţială între pămîntul coopera­tivei din Gheorgheni şi cel al unităţilor agricole învecinate, inginerul agro­nom ne mărturisea: „Fa­ţă de Chileni sau Ciu­­mani am putea spune da, dar nu putem face aceeaşi afirmaţie şi a­­tunci cînd ne referim la celelalte unităţi agricole din această zonă. Dacă plantarea cartofilor s-ar fi făcut la timp, alta e­­ra situaţia şi în aceste­a. BISTRITEANU (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-va! 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R­­ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN CU PLANUL SEMESTRIAL ÎNDEPLINIT Alte citeva unităţi in­dustriale şi-au înscris nu­mele pe lista celor care au­ îndeplinit înainte de termen planul producţiei globale industriale pe se­mestrul I. COMBINATUL MINIER BĂLAN Minerii din Bălan, an­trenaţi în întrecerea pentru realizarea angajamentelor privind depăşirea sarcini­lor de plan pe acest an, au îndeplinit înainte de termen planul producţiei globale pe semestrul I. Datele preliminare arată că, pînă la sfîrşitul semes­trului, planul perioadei va fi depăşit cu circa 2 la sută. „TEHNOUTILAJ" ODORHEIU SECUIESC Harnicii metalurgişti din oraşul de pe Tîrnava Ma­re, nu numai că au reuşit să recupereze pierderile suferite din cauza inunda­ţiilor din luna mai şi să acorde un sprijin preţios uzinei „Automecanica" din Mediaş, primind spre re­­condiţionare un număr de 45 agregate termice, dar au şi îndeplinit inainte de termen planul producţiei globale pe primul semes­tru al anului, urmînd să realizeze, potrivit datelor preliminare, o depăşire cu 2 la sută a prevederilor de plan. UNITĂŢILE DE INDUSTRIE LOCALĂ Şi întreprinderile subor­donate Direcţiei industriei locale a Consiliului popu­lar judeţean au îndeplinit înainte de termen planul producţiei globale indus­triale pe primul semestru al anului. Cea mai importan­tă contribuţie în acest sens au adus-o întreprin­derea de morărit şi pani­ficaţie Miercurea-Ciuc, I.J.I.L. Odorheiu Secuiesc și Apemin Borsec. Decernarea unor ordine şi medalii cadrelor didactice La Comitetul judeţean de partid a avut loc fes­tivitatea decernării unor distincţii cadrelor didacti­ce din judeţul Harghita, cu ocazia „Zilei învăţăto­rului". Tovarăşul Ludovic Fazekas, prim secretar al Comitetului judeţean Har­ghita al P.C.R., preşedin­tele Consiliului popular judeţean, a înmînat ordine şi medalii, conferite prin decret de către Consiliul de Stat, următorilor pro­fesori şi învăţători: Kris­­tu Andrei (profesor e­­merit), llyés Ladislau şi Bedő Zoltán (Or­dinul muncii cl. a 111-a), Marcel Cintea (Ordinul Meritul cultural cl. a lll-a), Ambrus Măria, Kocs Fran­­cisc, Rugină Ana, Geren­­di Ileana (Medalia mun­cii). Tovarăşul Ludovic Fa­zekas i-a felicitat călduros pe cei decoraţi, unindu-le multe succese în activita­tea de viitor, pentru creşterea unor genera­ţii bine pregătite, vi­guroase, cadre necesare vieţii noastre economice, sociale şi culturale. In nu­mele celor decoraţi, în numele tuturor profesorilor şi învăţătorilor din judeţ, au rostit cuvinte de mul­ţumire Marcel Cîntea, Ge­­rendi Ileana şi Koós Fran­­cisc. După înmînarea distinc­ţiilor, tovarăşul Ludovic Fazekas şi ceilalţi condu­cători ai organelor jude­ţene de partid şi de stat s-au întreţinut cordial cu participanţii la festivitate. C. A. P. Ciceu Cînd condiţiile sînt bine folosite la cooperativa agri­colă din Ciceu, datorită permanentei preocupări din partea consiliului de conducere, suprafeţele destinate principalelor culturi au fost în între­gime însămînţate. Cartoful care ocupă 220 hectare, a fost plantat pe întreaga suprafaţă; de a­­semenea, sfecla şi păioa­­sele. în cazul orzului, da­torită revărsării Oltului, au fost compromise, par­ţial sau total, aproape 70 de hectare, însă condu­cerea cooperativei s-a îngrijit ca suprafeţele compromise în întregime să fie reînsămînţate cu plante de nutreţ. In acest fel, pierderile vor fi di­minuate considerabil, în aceste zile, şi în cele care urmează, se ridică o problemă nouă, la fel de importantă: întreţi­nerea culturilor prăşitoa­­re, îndeosebi a cartofului şi sfeclei. Modul cum vor fi exe­cutate aceste lucrări va influenţa simţitor canti­tatea şi calitatea recol­tei, iar cooperatorii din Ciceu (preşedinte Lakatos Ignaţiu), ştiu acest lucru şi acţionează in conse­cinţă. M. COTFAS (Continuare in pag. a 2-a) JK In pag. a 2-a o Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie o Plenara U.J.C.A. P. MOHAMMAD REZA IN TARA Dineu oficial J ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI ! Deplină preţuire,­­totala angajare! ! In repetate rinduri, la acest sfîrşit de an şcolar,­­ am adus binemeritate laude omului de la catedră, das- 4 calului, cetăţeanului patriei investit cu o nobilă mi­­­siune — aceea de a creşte ţării pe viitorii construe• A tori,­­ răspunzător în faţa poporului pentru mo­­rtul cum îi cultivă vlăstarele, puternicele trunchiuri­­ de mîine. „Ziua învăţătorului“ marchează în fiecare­­ an, momente de elogiu, de sărbătoare, în care sluji­torii şcolii îşi fac bilanţul unui an de muncă, cu privirile aţintite­­necontenit spre marile sarcini ce le stau în faţă. Consacrarea unei asemenea zile, este ex­presia înaltei preţuiri pe care partidul, statul socia­list, întregul nostru popor o acordă şcolii şi devo­taţilor ei slujitori, care-şi dăruie priceperea, entuziasmul şi puterea lor de muncă, activităţii pline de răspunde­re de a instrui şi educa tinăra generaţie. Şcoala noastră socialistă este o excepţională pepinie­ră de cadre bine pregătite, care-şi aşteaptă intrarea in viaţă pe drumul trasat de Partidul Comunist Român. Întregul corp didactic desfăşoară o rodnică activitate\\ \___ (Continuare în pag. a 3-a) ^Ci£iţ^hi^mr­djTOStru_de^mNm^^^^ Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la solemnitatea decernării unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România, ce a avut Ioc la Consiliul de Stat, cu pri­lejul „Zilei învăţătorului“ Dragostea faţă de locurile natale - un puternic imbold al muncii patriotice Interviu cu tovarăşul IOAN ANTAL, primarul oraşului Topliţa. Topliţa, oraşul de pe malurile Mureşului, înre­gistrează de la un an la altul noi succese pe calea dezvoltării, a bunei gospodăriri şi înfrumuseţări. Nu­meroase edificii social-culturale, construite in ultima vreme dau acestei aşezări urbane caracteristicile dezvoltării continue şi multilaterale. într-o discuţie ce am avut-o cu primarul oraşului Topliţa, am aflat date noi privind acest aspect al vieţii localităţii. Red.: Ştim, tovarăşe preşedinte, că topliţenii ţin foarte mult la oraşul u­nde muncesc şi trăiesc, fapt confirmat de entu­ziasmul şi rezultatele muncii, dovedit şi de participarea lor la salva­rea bunurilor obşteşti şi personale in zilele revăr­sării Mureşului, în pe­rioada posterioară aces­tui eveniment, când s-a muncit cu multă dăruire pentru înlăturarea distru­gerilor şi recuperarea pierderilor, în această bătălie, ca şi în lupta zilnică pentru rezultate cit mai frumoase în sec­torul economic şi social­­cultural, topliţenii au dat dovadă de adevărate ac­te de eroism, expresie a dragostei lor nemărgi­nite faţă de partid şi patrie, faţă de localita­tea unde trăiesc şi mun­cesc. IOAN ANTAL: Senti­­mentele şi gîndurile oa­menilor ies în evidenţă în fiecare zi prin felul cum muncesc şi trăiesc, dar trump mult mai pu­ternic, mai sesizabil, în marile încercări. Acea perioadă de încleştare, cînd Mureşul şi alte rîuri au ieşit din albiile lor, a fost o asemenea încercare, cînd întregul nostru popor şi-a dove­dit unitatea în juru­l par­tidului, dragostea fierbin­te şi neţărmurită faţă de patrie, faţă de prezentul şi viitorul ei. Topliţenii — oameni harnici şi hotărîţi realizat de T. BONDOR (Continuare în pag. a 3-a) DE PE CUPRINSUL PATRIEI 3 .4. Coloanele secţiei de piro­­liză a Combinatului petrol chimic din Piteşti. ­­ in onoarea preşedin­telui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, Şahinşahul Iranului, Mohammad Re­­za Pahlavi Aryamehr şi împărăteasa Farah au oferit luni un dineu ofi­cial. Au participat Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeţ, Já­nos Fazekas, Manea Mă­­nescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîl­­cu, Iosif Banc, Ion Ioniţă, cu soţiile, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, al­te persoane oficiale ro­mâne.­ ­ De asemenea, au luat parte ministrul afacerilor externe al­­Iranului, Ar­­deshir Zahedi, şi celelal­te personalităţi, care în­soţesc pe maiestăţile lor în vizita în România. Au fost intonate imnu­rile de stat ale celor două ţări, în timpul dineului care s-a desfăşurat într-o at­mosferă de cordialitate, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, au toastat pentru dezvol­tarea în continuare a re­laţiilor de prietenie ro­mâno-iraniene, pentru fericirea și prosperitatea celor două popoare. (Continuare în pag. a 4-a)

Next