Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)
1970-06-30 / nr. 728
T p Vizita tovarăşului IOLAE CERESCU prin centre de şi desfacere ale Capitalei Duminică dimineaţa, la ora şapte şi jumătate, oră de clocot în pieţe, oră in care piaţa este în toi, la „Filantropiei", printre vînzători şi cumpărători apare tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de primarul general al Capitalei, tovarăşul Dumitru Popa. Este o nouă vizită, o investigaţie inopinată pe care secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, o întreprinde în aceste sectoare de mare interes pentru populaţia Capitalei, pentru Bucureşti, care sunt pieţele. Vestea că secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se află printre cei veniţi să vîndă şi să cumpere se răspândeşte cu iuţeală şi, din toate colţurile pieţei, mulţimea iese în întimpinare, salută, aplaudă, îşi manifestă bucuria de a avea în mijlocul ei, la această oră matinală, pe conducătorul partidului şi statului, neobositul tovarăş Ceauşescu, omul care nu precupeţeşte nici o clipă, care uită de odihnă pentru a fi neîncetat în mijlocul poporului, acolo unde poate fi întîlnit cetăţeanul cu preocupările lui, unde clocoteşte viaţa, unde se rezolvă problemele diurne. Lăsînd la o parte, pentru moment, gîndul aţintit la calitatea mărfii şi la preţ, cetăţenii se angajează în dialog cu conducătorul partidului şi statului, îşi manifestă satisfacţia deplină pentru modul în care este aprovizionată piaţa, pentru calitatea superioară a produselor şi, în egală măsură, pentru nivelul accesibil şi în mereu scădere al preţurilor la roşii, la ceapă, fructe şi la celelalte produse ale grădinii şi livezii. Următorul punct al itinerariului este piaţa „Mie Pintilie". Această piaţă oferă aceeaşi privelişte generoasă de abundenţă. Mai mult decât în oricare piaţă a Bucureştiului, aici „La Matache" vin să-şi desfacă surplusul de produse lactate, zarzavaturi, fructe etc. ţăranii cooperatori sau producători individuali din Ilfov, Argeş, din părţile Sibiului şi Braşovului. Se impun, de asemenea, prin cantitatea mărfurilor expuse spre vînzare, prin calitatea superioară a acestora, magazinele de desfacere ale comerţului de stat, centrele cooperaţiei agricole de producţie. In hală, cumpărătorii găseau carne pe gustul fiecăruia, de porc, de vită, de pasăre. Şi aici, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, i se face spontan o călduroasă primire. Gospodinele îi ies în cale, se întrec în a-i strînge mina, în a-i ura bun sosit în mijlocul cetăţenilor. Sînt mărturii de netăgăduit ale încrederii, stimei şi dragostei cu care masele, cetăţenii patriei noastre înconjoară conducerea partidului şi statului, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pe itinerariu se înscrie şi cocheta piaţă „Elefterie" din cartierul Cotroceni. Aici este întîlnită aceeaşi atmosferă de îndestulare în aprovizionarea cu mărfuri şi de satisfacţie pentru calitatea şi preţul produselor. Apoi, la „Naţiunii"... Şi aici cetăţenii se string în jurul secretarului general al partidului, întrecîndu-se în a-i adresa cuvinte de caldă primire. Este o adevărată efuziune de sentimente în care se îmbină respectul şi afecţiunea, mulţumirea şi recunoştinţa. După ce se vizitează hala, unde buna aprovizionare cu carne de toate sortimentele, de toate calităţile este o realitate ce dă satisfacţii nu numai gastronomice, dar şi vizuale, are loc o scenă de-a dreptul emoţionantă. Cetăţenii fac cerc în jurul tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi-şi declară deplina lor mulţumire pentru modul în care este aprovizionată populaţia, îşi manifestă plenar sentimentele de gratitudine faţă de conducerea partidului şi statului, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, pentru grija pe care o poartă poporului, pentru faptul că în condiţiile vitrege cauzate de inundaţiile catastrofale care au lovit ţara noastră, populaţia Capitalei are asigurată din belşug hrana, că nu se resimte lipsa din magazine şi din pieţe a nici unui produs ce ţine de nevoile consumatorului. La „Traian", apoi la „Pantelimon" şi în continuare la „Obor". (Agerpres) (Continuare în pag. a 3-a) ANULUI, nr. 728 Marți 30 iunie 1970 TOATE FORŢELE IA EXECUTAREA ____A LUCRĂRILOR AGRICOLE! Prăşitul cartofilor la C.A.P. Sinsimion C A. P. Gheorgheni Pe aceeaşi cale a succeselor Semnalam, în anul trecut, faptul că la cooperativa agricolă din Gheorgheni plantarea cartofilor a început de timpuriu ceea ce le-a adus cooperatorilor producţii sporite. in acest timp, alte cooperative aşteptau aşa-zisele „condiţii optime", specialiştii considerînd probabil că e prea riscantă plantarea timpurie, că solul nelucrat în anumite condiţii ajunge la degradare, că sămînţa poate îngheţa etc. în această primăvară plantarea cartofilor s-a făcut cu trei zile mai devreme, respectiv la 3 aprilie. La 23 aprilie lucrarea era terminată pe întreaga suprafaţă planificată - 280 hectare. Acesta e doar un aspect al faptului că specialiştii unităţii agricole din Gheorgheni, toţi cooperatorii, îşi dau seama că numai prin muncă bine chibzuită, se pot obţine rezultate satisfăcătoare. Am vizitat zilele trecute tarlalele cu cartofi. Starea culturii, în ceea ce priveşte dezvoltarea şi densitatea plantelor, poate primi calificativul de foarte bună. De la inginerul agronom Farkas Martin aflăm că o suprafaţă de 30 hectare cu cartofi e considerată „calamitată" şi totuşi: „vom obţine cel puţin 13.000 kg cartofi la hectar, ceea ce, să recunoaştem, e un lucru bun, în sensul recuperării acestei suprafeţe. Chiar dacă obţinem o producţie mai mică, pentru noi există satisfacţia îndeplinirii unei înalte obligaţii cetăţeneşti". La întrebarea, dacă există vreo deosebire esenţială între pămîntul cooperativei din Gheorgheni şi cel al unităţilor agricole învecinate, inginerul agronom ne mărturisea: „Faţă de Chileni sau Ciumani am putea spune da, dar nu putem face aceeaşi afirmaţie şi atunci cînd ne referim la celelalte unităţi agricole din această zonă. Dacă plantarea cartofilor s-ar fi făcut la timp, alta era situaţia şi în acestea. BISTRITEANU (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-va! 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. RŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN CU PLANUL SEMESTRIAL ÎNDEPLINIT Alte citeva unităţi industriale şi-au înscris numele pe lista celor care au îndeplinit înainte de termen planul producţiei globale industriale pe semestrul I. COMBINATUL MINIER BĂLAN Minerii din Bălan, antrenaţi în întrecerea pentru realizarea angajamentelor privind depăşirea sarcinilor de plan pe acest an, au îndeplinit înainte de termen planul producţiei globale pe semestrul I. Datele preliminare arată că, pînă la sfîrşitul semestrului, planul perioadei va fi depăşit cu circa 2 la sută. „TEHNOUTILAJ" ODORHEIU SECUIESC Harnicii metalurgişti din oraşul de pe Tîrnava Mare, nu numai că au reuşit să recupereze pierderile suferite din cauza inundaţiilor din luna mai şi să acorde un sprijin preţios uzinei „Automecanica" din Mediaş, primind spre recondiţionare un număr de 45 agregate termice, dar au şi îndeplinit inainte de termen planul producţiei globale pe primul semestru al anului, urmînd să realizeze, potrivit datelor preliminare, o depăşire cu 2 la sută a prevederilor de plan. UNITĂŢILE DE INDUSTRIE LOCALĂ Şi întreprinderile subordonate Direcţiei industriei locale a Consiliului popular judeţean au îndeplinit înainte de termen planul producţiei globale industriale pe primul semestru al anului. Cea mai importantă contribuţie în acest sens au adus-o întreprinderea de morărit şi panificaţie Miercurea-Ciuc, I.J.I.L. Odorheiu Secuiesc și Apemin Borsec. Decernarea unor ordine şi medalii cadrelor didactice La Comitetul judeţean de partid a avut loc festivitatea decernării unor distincţii cadrelor didactice din judeţul Harghita, cu ocazia „Zilei învăţătorului". Tovarăşul Ludovic Fazekas, prim secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a înmînat ordine şi medalii, conferite prin decret de către Consiliul de Stat, următorilor profesori şi învăţători: Kristu Andrei (profesor emerit), llyés Ladislau şi Bedő Zoltán (Ordinul muncii cl. a 111-a), Marcel Cintea (Ordinul Meritul cultural cl. a lll-a), Ambrus Măria, Kocs Francisc, Rugină Ana, Gerendi Ileana (Medalia muncii). Tovarăşul Ludovic Fazekas i-a felicitat călduros pe cei decoraţi, unindu-le multe succese în activitatea de viitor, pentru creşterea unor generaţii bine pregătite, viguroase, cadre necesare vieţii noastre economice, sociale şi culturale. In numele celor decoraţi, în numele tuturor profesorilor şi învăţătorilor din judeţ, au rostit cuvinte de mulţumire Marcel Cîntea, Gerendi Ileana şi Koós Francisc. După înmînarea distincţiilor, tovarăşul Ludovic Fazekas şi ceilalţi conducători ai organelor judeţene de partid şi de stat s-au întreţinut cordial cu participanţii la festivitate. C. A. P. Ciceu Cînd condiţiile sînt bine folosite la cooperativa agricolă din Ciceu, datorită permanentei preocupări din partea consiliului de conducere, suprafeţele destinate principalelor culturi au fost în întregime însămînţate. Cartoful care ocupă 220 hectare, a fost plantat pe întreaga suprafaţă; de asemenea, sfecla şi păioasele. în cazul orzului, datorită revărsării Oltului, au fost compromise, parţial sau total, aproape 70 de hectare, însă conducerea cooperativei s-a îngrijit ca suprafeţele compromise în întregime să fie reînsămînţate cu plante de nutreţ. In acest fel, pierderile vor fi diminuate considerabil, în aceste zile, şi în cele care urmează, se ridică o problemă nouă, la fel de importantă: întreţinerea culturilor prăşitoare, îndeosebi a cartofului şi sfeclei. Modul cum vor fi executate aceste lucrări va influenţa simţitor cantitatea şi calitatea recoltei, iar cooperatorii din Ciceu (preşedinte Lakatos Ignaţiu), ştiu acest lucru şi acţionează in consecinţă. M. COTFAS (Continuare in pag. a 2-a) JK In pag. a 2-a o Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie o Plenara U.J.C.A. P. MOHAMMAD REZA IN TARA Dineu oficial J ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI ! Deplină preţuire,totala angajare! ! In repetate rinduri, la acest sfîrşit de an şcolar, am adus binemeritate laude omului de la catedră, das- 4 calului, cetăţeanului patriei investit cu o nobilă misiune — aceea de a creşte ţării pe viitorii construe• A tori, răspunzător în faţa poporului pentru mortul cum îi cultivă vlăstarele, puternicele trunchiuri de mîine. „Ziua învăţătorului“ marchează în fiecare an, momente de elogiu, de sărbătoare, în care slujitorii şcolii îşi fac bilanţul unui an de muncă, cu privirile aţintitenecontenit spre marile sarcini ce le stau în faţă. Consacrarea unei asemenea zile, este expresia înaltei preţuiri pe care partidul, statul socialist, întregul nostru popor o acordă şcolii şi devotaţilor ei slujitori, care-şi dăruie priceperea, entuziasmul şi puterea lor de muncă, activităţii pline de răspundere de a instrui şi educa tinăra generaţie. Şcoala noastră socialistă este o excepţională pepinieră de cadre bine pregătite, care-şi aşteaptă intrarea in viaţă pe drumul trasat de Partidul Comunist Român. Întregul corp didactic desfăşoară o rodnică activitate\\ \___ (Continuare în pag. a 3-a) ^Ci£iţ^hi^mrdjTOStru_de^mNm^^^^ Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la solemnitatea decernării unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România, ce a avut Ioc la Consiliul de Stat, cu prilejul „Zilei învăţătorului“ Dragostea faţă de locurile natale - un puternic imbold al muncii patriotice Interviu cu tovarăşul IOAN ANTAL, primarul oraşului Topliţa. Topliţa, oraşul de pe malurile Mureşului, înregistrează de la un an la altul noi succese pe calea dezvoltării, a bunei gospodăriri şi înfrumuseţări. Numeroase edificii social-culturale, construite in ultima vreme dau acestei aşezări urbane caracteristicile dezvoltării continue şi multilaterale. într-o discuţie ce am avut-o cu primarul oraşului Topliţa, am aflat date noi privind acest aspect al vieţii localităţii. Red.: Ştim, tovarăşe preşedinte, că topliţenii ţin foarte mult la oraşul unde muncesc şi trăiesc, fapt confirmat de entuziasmul şi rezultatele muncii, dovedit şi de participarea lor la salvarea bunurilor obşteşti şi personale in zilele revărsării Mureşului, în perioada posterioară acestui eveniment, când s-a muncit cu multă dăruire pentru înlăturarea distrugerilor şi recuperarea pierderilor, în această bătălie, ca şi în lupta zilnică pentru rezultate cit mai frumoase în sectorul economic şi socialcultural, topliţenii au dat dovadă de adevărate acte de eroism, expresie a dragostei lor nemărginite faţă de partid şi patrie, faţă de localitatea unde trăiesc şi muncesc. IOAN ANTAL: Sentimentele şi gîndurile oamenilor ies în evidenţă în fiecare zi prin felul cum muncesc şi trăiesc, dar trump mult mai puternic, mai sesizabil, în marile încercări. Acea perioadă de încleştare, cînd Mureşul şi alte rîuri au ieşit din albiile lor, a fost o asemenea încercare, cînd întregul nostru popor şi-a dovedit unitatea în jurul partidului, dragostea fierbinte şi neţărmurită faţă de patrie, faţă de prezentul şi viitorul ei. Topliţenii — oameni harnici şi hotărîţi realizat de T. BONDOR (Continuare în pag. a 3-a) DE PE CUPRINSUL PATRIEI 3 .4. Coloanele secţiei de piroliză a Combinatului petrol chimic din Piteşti. in onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi împărăteasa Farah au oferit luni un dineu oficial. Au participat Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, János Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Ion Ioniţă, cu soţiile, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, alte persoane oficiale române. De asemenea, au luat parte ministrul afacerilor externe alIranului, Ardeshir Zahedi, şi celelalte personalităţi, care însoţesc pe maiestăţile lor în vizita în România. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în timpul dineului care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, au toastat pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de prietenie româno-iraniene, pentru fericirea și prosperitatea celor două popoare. (Continuare în pag. a 4-a)