Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-08-04 / nr. 758
% 4 V ANUL III, nr. 758 MARTI 4 august 1970 ! •Jí jf f f . * IMAGINE DIN PIAȚA SPLAIULUI DIN BUCUREȘTI 4 1 I* Rezultatele primelor şapte luni Descoperirea şi valorificarea tuturor rezervelor interne, in vederea sporirii rezultatelor in producţie, este o cerinţă a economiei noastre socialiste, aflată inscrisă pe curba amplificării ei, cerinţă ce decurge din necesitatea ridicării ţării pe cele mai înalte culmi ale civilizaţiei şi progresului social. In acest context, realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August, pe total şi la toţi indicatorii, de către toate intreprinderile şi unităţile economice, defineşte cota contribuţiei acestora la marea operă de construire a socialismului in ţara noastră. Avind in vedere că, in acest an, economia ţării noastre a fost greu lovită de calamităţile naturale, aceste rezultate se adau G. MINODOR (Continuare în pag. a 3-a) i fii pag- a 4-a ! PRIETENIE, RESPECT, COLABORARE — Declaraţia premierului iugoslav Miria Itbicii, după vizita în ţara noastră /v Intîmpinînd aniversarea Eliberării EFORTUL ESTE CERTITUDINEA SUCCESULUI în planul de asigurare a aprovizionării întreprinderilor cu materii prime şi materiale necesare procesului tehnologic sau în desfacerea produsului finit în aprovizionarea pieţei şi a populaţiei, un rol determinant îl are organizarea transporturilor. Căilor ferate, revenindu-le un rol însemnat, preponderent, am căutat să descifrăm în efortul pe care-l depun muncitorii şi tehnicienii staţiei C.F.R. Miercurea-Ciuc, una dintre staţiile fruntaşe pe ramură, trăinicia unor succese concludente. Cifrele de plan raportate în recenta dare de seamă semestrială, ca şi realizările lunii iulie, sunt o dovadă certă că efortul depus s-a materializat în succese demne de laudă. O permanentă preocupare a conducerii staţiei a fost conlucrarea cu întreprinderile ■ beneficiare. Rezultatele bune ale acestei conlucrări se oglindesc în micşorarea orelor de staţionare la încărcare şi descărcare la I.M. Harghita, la fabrica de tricotaje şi la alte întreprinderi din Miercurea-Ciuc. Reducerea mediei de staţionare pe vagon de la 13,56 la 13,55 ore, a creat o disponibilitate de circa 1.700 ore/vagon prin redarea mai devreme în circuitul economic al vagoanelor, prin punerea lor la dispoziţia altor întreprinderi. Este suficient să amintim numai faptul că planul de transport la osii descărcate a fost depăşit în proporţie de 134 la sută, pentru a avea o oglindă a acestor ore de reducere a staţionării, a disponibilităţii create în gospodărirea vagoanelor. Cele 4.336 tone de mărfuri descărcate peste plan sunt o dovadă certă a bunei conlucrări dintre întreprinderile oraşului şi staţia Miercurea- Ciuc. O preocupare tot mai intensă s-a vădit şi prin utilizarea raţională a containerelor la transportul coletăriei. De o deosebită importanţă în reducerea cheltuielilor de transport, cu efecte bune în re-B. GEORGE (Continuare în pag. a 3-a) de pe cuprinsul patriei , în localitatea Titu, din judeţul Dîmboviţa, a început construcţia unui important obiectiv economic : Fabrica de aparate electrice pentru instalaţii de joasă tensiune. Noua fabrică - prevăzută a fi dată în funcţiune pînă în 1973 - va fi echipată cu instalaţii şi utilaje de înaltă tehnicitate, procesul de fabricaţie fiind aproape în întregime automatizat. • Fabrica de băuturi răcoritoare din Braşov şi-a adăugat o nouă unitate de producţie. Dotată cu o linie tehnologică automată, noua unitate are o capacitate de producţie de 3.000 de sticle pe oră, întregul proces de producţie - spălarea, dezinfectarea sticlelor, umplerea, dozarea, capsularea şi depozitarea - este dirijat de un singur om. Practic, prin intrarea în funcţiune a liniei amintite şi a altora, Fabrica de băuturi răcoritoare din Braşov şi-a dublat capacitatea. BISLIOTECA JUDEŢEANĂ Proletari din toate ţările, uniţi-vâ 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Pe şantierele topliţene ale muncii patriotice Peste 3.700 muncitori şi funcţionari de la întreprinderile şi instituţiile din oraşul Topliţa au participat pînă acum la edificarea noului liceu, realizînd lucrări voluntar-patriotice în valoare de 60.000 lei. De asemenea, cetăţenii oraşului au participat la construcţia blocului cu 60 de apartamente, prestînd muncă patriotică în valoare de 40.000 lei. • LUCRĂRI DE ÎNFRUMUSEŢARE în aceste zile locuitorii cartierului Moglăneşti din Topliţa au participat la lucrări de reparare a trotuarelor şi străzilor ce se trec prin cartier, în valoare de peste 3.000 lei. Salariaţii O.C.L. din Topliţa au amenajat în piaţa de zi a oraşului spaţii verzi, lucrările astfel efectuate depăşind 15.000 lei. Elevii liceului topliţean au terminat recent de amenajat parcul de la ştrandul tineretului, prestînd muncă voluntar-patriotică în valoare de 30.000 lei. DIN STAŢIUNEA „BRADUL" I.G.O. Topliţa a efectuat fundaţiile la 20 căsuţe camping, ce urmează a fi construite anul acesta. Totodată angajaţii aceleiaşi întreprinderi au amenajat alei pentru agrement în această staţiune. Locuitorii oraşului Topliţa au realizat pînă acum peste 3.360.000 lei prin lucrări voluntar-patriotice. În aceste activităţi obşteşti cetăţenii au fost îndrumaţi de deputaţi printre care merită amintiţi : Constantin Stan, Leon Geza, Filimon Negrea, Dumitru Truţă, Ştefan Moldovan, Ileana Truţă, Viorel Popa şi alţii. DIN NOU BOT încă înainte de a poposi la Băile Tuşnad, ştiam că activitatea comercială de aici prezentase unele deficienţe, la care ziarul nostru se referise într-unul din numerele sale. Dar de aici pînă la situaţia la care ne vom referi mai jos e o cale destul de lungă. Toţi vizitatorii, cu care am stat de vorbă şi-au exprimat profunda nemulţumire pentru faptul că atît aprovizionarea cît şi deservirea în comerţul tuşnădean este sub orice critică. Nu este pentru prima dată cînd consemnăm în ziar astfel de constatări. In loc să se ia măsuri de Îmbunătăţire, lucrurile merg din ce în ce mai prost. Şi aceasta într-o staţiune vizitată zilnic de sute şi mii de cetăţeni din ţară şi din străinătate. Ce impresie, îşi fac aceşti oarmeni în atari condiţii, e de prisos s-o spunem.-Cu motivările aduse de conducerea O.C.L. Miercurea-Ciuc ne-am obişnuit: n-avem spaţiu, n-avem marfă, n-avem oameni ! Ca şi cum aceste probleme ar trebui să fie rezolvate de altcineva, dinafară. Spaţiu, într-adevăr, nu există suficient. Se construieşte în prezent un complex comercial despre care conducerea O.C.L. crede că va rezolva automat toate problemele comerţului tuşnădean. Lucrările însă merg aici în ritm de melc. De fiecare dată cînd am trecut prin preajma lui n-am văzut pe şantier decît 3-4 oameni care lucrau, şi aceia afectaţi probabil de soarele prea puternic, pentru că se mişcau parcă cu încetinitorul. Dar şi spaţiul comercial existent e folosit anapoda. Nu de mult, scriam că din magazine lipsesc cele mai căutate mărfuri de sezon, în timp ce spaţiul e ocupat de tot felul de produse, necerute de nimeni. Situaţia este şi acum aceeaşi. In plin centrul Tuşnadului exista o cofetărie „Veveriţa". Foarte cochetă, foarte frecventată. Dar de cîteva luni e închisă pentru că o alunecare de teren i-a produs, nişte , crăpături în ziduri. Culmea e că nimeni nu se gîndeşte s-o repare. O.C.L.-ul dă vina pe constructor, constructorul pe proiectant şi din această „duelare" au suferit consumatorii. - Deocamdată aşteptăm să vedem din vina cui a crăpat clădirea - ne spunea Szabó Vincenţiu, directorul comercial al O.C.L. Fără deviz nu putem s-o reparăm (?!) Cu cîteva zile în urmă s-a deschis, în sfîrşit, noul restaurant „Anna”. (De ce „Anna" şi nu „Tuşnad", sau o altă denumire mai reprezentativă, e o enigmă, aparţinînd tot O.C.L.-ului. Dar încă de la început aici s-a pornit cu stîngul. Chiar a doua zi de la deschidere, au început să se manifeste dezordine, proasta deservire. în bucătărie, zăceau claie peste grămadă vase nespălate, resturi de mîncare, şerveţele etc. Dacă ar fi să asemănăm cu ceva restaurantul acesta, l-am asemăna cu cel de la Bălan care tot aşa, a doua zi după deschidere arăta ca o circiumă lăsată în voia soartei. Duminică am intrat la ,,Lacto-bar” cu scopul de a servi ceva de mîncare. Afişele din vitrină erau foarte apetisante „Azi servim . . .” (și urmează vreo zece feluri de mîncare). Dar înăuntru, stupoare ! Cu cea mai firească seninătate, ospara ne spune: - N-avem mîncare. - Nimic ? - Nimic. S-a terminat. Nici la restaurantul „Anna" de altfel, în afară de două ciorbe, la ora 16 nu se putea servi nimic de mîncare. Preparatele la grătar servesc, nu ştim pe ce considerente, doar după ora 19. Conducerea I.B.C. a încercat să suplinească oarecum deficienţele din comerţ. Pentru a nu se simţi prea mult lipsa cofetăriei, a deschis lîngă cantina nr. 4 un „Bar de zi". Dar sortimentele ce se pot servi aici sunt cu totul şi cu totul minimale. Restaurantul de pe malul lacului Ciucaş nu s-a deschis nici acum şi aceasta din cauza unor... şuruburi. Cu toate că e de mai multe săptămîni terminată, clădirea nu poate fi dată în folosinţă pentru că Cooperativa „Lemn— metal" din Odorheiu Secuiesc n-a livrat încă mobilierul, motivînd că le lipsesc şuruburile pentru a-l încheia. Dar nu numai O.C.L., ci şi C.L.F. Miercurea- Ciuc dovedeşte nepăsare in legătură cu activitatea comercială din Tuşnad. Cele două chioşcuri de „Legume-fructe” sunt mai mult închise decât V. AVRAM (Continuare în pag. a 3- Carenţei comerţului din Băile Tuşnad ul ) În pag. a 2-a ■ Gheorghe Niculescu~Mizil, un luptător înflăcărat pentru cauza socialismului în România ■ Sport ■ Medicul vă sfătuiește ZIUA MARINEI O impresionantă demonstraţie a vigoarei marinei româneşti Jalon între jaloanele noi din calendarul epocii socialiste a României, prima duminică din august consemnează sărbătoarea consacrată oamenilor mării. Zi-simbol, ca multe altele, moment în care poporul nostru aduce un fierbinte omagiu, închină sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine muncii fără preget a navigatorilor de pe vasele comerciale, a militarilor din forţele navale, a constructorilor de nave. In această zi, toate navele militare şi civile au arborat însemne de zile mari - Marele pavoaz - iar prin programe artistice, prin întreceri sportive şi jocuri pline de fantezie şi umor, marinarii au umplut de clocot şi farmec, porturile dunărene, cele de pe apele interioare, porturile maritime. Sărbătorirea celor care trăiesc şi muncesc pe întinsul apelor a cunoscut însă farmec şi strălucire aparte la Mangalia, cadru devenit tradiţional pentru celebrarea Zilei Marinei. încă de cu zori, navele flotei maritime militare aliniate în avanport, masivul dig interpus între bazinul de acostare şi largul mării au dobîndit ambianţa sărbătorească a marilor festivităţi. Pe catarguri flutură, în adierea brizei marine, mii şi mii de steguleţe multicolore. Vasul-comandant, bogat drapat în tricoloruri şi drapele purpurii purtînd stema şi iniţialele partidului Comunist Român, aşteaptă, ancorat la chei, ca pe puntea sa să urce oaspeţi de seamă. La sărbătoare participă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, comandant suprem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România. Participă, de asemenea, alţi conducători de partid şi de stat, demnitari ai ţării, oaspeţi de peste hotare, ataşaţi navali ai numeroase state. Ora 10. După ce au străbătut drumul de la Neptun, tînăra şi cocheta staţiune (Continuare în pag. a 3-a) PENTRU RECOLTA ’70 La timpul optim Acum, în plină campanie de strîngere a bogăţiei ogoarelor, a roadelor muncii cooperatorilor unităţile agricole pregătesc şi viitoarea recoltă. Pînă în prezent, mecanizatorii judeţului nostru au efectuat arături de toamnă pe o suprafaţă de 2.100 hectare. La aceasta a contribuit şi intensificarea ritmului de eliberare a terenurilor recoltate. în ceea ce priveşte arăturile de toamnă, secţia de mecanizare ce deserveşte Cooperativa agricolă de producţie din Porumbenii Mari îşi face din plin datoria. Aici, arătura de toamnă afost executată pe o suprafață de 140 hectare. Tjr'v vm . Toate forțele mobilizate pentru recoltare. Zile de virf in campania de recoltare 2 august. Zi de duminică. Dar uliţele satelor judeţului nostru, drumurile de cîmp, vastele întinderi ale fîneţelor naturale, au cunoscut acea forfotă ce-ţi vorbeşte de hărnicia şi priceperea gospodărească a ţărănimii noastre cooperatiste. Se seceră, se transportă furajele de pe cîmp. Pe preşedintele Cooperativei agricole de producţie din Casino Nou îl întîlnim la întoarcerea de pe ogoare. - Cum merge munca?, a fost prima întrebare adresată preşedintelui. Pentru noi aceasta este o zi record în ceea ce priveşte transportul finului de la cîmp. La uscat, adunat, transport şi depozitatul furajelor lucrează peste 300 cooperatori, toate atelajele proprietate obştească, precum şi un mare număr de atelaje proprietate personală a cooperatorilor. Ne grăbim să aducem finul întrucit pentru o perioadă de cinci zile, toate forţele vor fi concentrate la recoltatul griului, după care vom trece la cositul fîneţelor naturale, situate în zona montană. Dar, după constatările noastre, stadiul actual al recoltării fîneţelor naturale şi ritmul înregistrat, nu asigură prea multă putere optimismului preşedintelui, în situaţia statistică din 1 august inaintată organelor agricole, se preciza recoltarea a 500 hectare, pentru ca în ziua următoare, după cum reiese din afirmaţiile inginerului agronom, realizările se ridică la 850 hectare. Care, din cele douăcifre, e cea reală? Cu alte cuvinte, dintr-o suprafaţă totală de 1.727 hectare fineţe naturale au mai rămas de recoltat aproape 1.000 hectare, în această săptămină se va lucra numai la recoltarea griului.■ Terminarea la timp a activităţii de asigurare a bazei furajere, rămîne sub semnul întrebării, atît în ceea ce priveşte recoltarea întregii suprafeţe, cît şi sub raportul calităţii furajelor obţinute. Preşedintele cooperativei condiţionează recoltarea întregii suprafeţe pînă la finele lunii august, de starea timpului, în caz contrar va fi posibil ca o anumită suprafaţă să rămînă nerecoltată. Inginerul agronom, ca şi locţiitorul secretarului Comitetului comunal de partid Plăieşii de Jos, ne asigură că toate for .ţele vor fi concentrate în această direcţie şi pe cîmp nu va rămîne nici o tonă de fîn. Numai că, ritmul înregistrat în perioada anterioară, ca urmare a numărului mic de cosași, ne dă dreptul să credem că angajamentele nu vor fi respectate in T. PÂRLEA (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 2_a) MOZAIC CULTURAL ARTISTIC • în vederea participării la Festivalul naţional de folclor, ansamblul de cîntece şi jocuri al judeţului nostru a avut o ultimă confruntare cu publicul din Băile Tuşnad şi Miercurea-Ciuc, în ziua şi respectiv seara de 3 august. Măiestria dansatorilor, prinşi în iureşul jocurilor populare, realul talent al interpreţilor vocali au fost subliniate în repetate rînduri de aplauzele numeroşilor spectatori din cele două localităţi. Avem certitudinea că solia frumoaselor tradiţii folclorice ale meleagurilor harghitene ne vor reprezenta cu cinste judeţul la sărbătoarea cîntecului şi jocului de pe litoral. Ansamblul folcloric al Casei de cultură din Miercurea-Ciuc participant la festivalul interjudeţean „Cîntecele Oltului", după ce a prezentat frumoase şi atractive spectacole la Călimăneşti şi Olăneşti, în ziua de 1 august, şi la Rîmnicu Vîlcea în 2 august, se reîntoarce astăzi în reşedinţa judeţului său. Duminică, 2 august, a avut loc a doua fază