Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-08-08 / nr. 762

I­A­ L SIMBATA, 8 AUGUST PROGRAMUL I. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Muzică uşoară. 13.30 Radioclub turistic. 13.42 Muzică populară. 14.00 Radioexpediţie pionie­rească. 15.00 De la 3 la 7. Emisiune de divertis­ment muzical. 16.00 Ra­diojurnal. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Şlagăre. 19.35 Cîntece de nuntă și jocuri populare. 20.05 tableta de seară. 20.10 Muzică ușoară interpre­tată de Adriano Celenta­­no. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii prefe­rate. 21.00 In jurul glo­bului. 21.30 Moment po­etic „Dacia" fragment din „Memento mori" de Mihai Eminescu. 21.35 So­­lstul serii - Hugues Au­fray. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 De toate pentru toţi... turiştii. 23.00 Expres melodii. 1.00 —6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. 14.08 Pagini muzicale de mare popularitate. 14.25 Muzică de prome­nadă. 14.45 Arii din ope­rete interpretate de Ion Dacian. 15.00 Triplu con­cert pentru vioară, vio­loncel şi pian de Paul Constantinescu, (Ştefan Gheorghiu, Radu Aldu­­lescu­ şi Valentin Gheor­ghiu). 15.30 Melodii po­pulare interpretate de Rodica Dima, Gheorghe Gigea şi Ion Drăgoi. 16.00 Radiojurnal. 16.45 Muzi­că populară. 17.05 An­tena tineretului. 17.20 Publicitate radio. 17.35 Teatru serial. Şoseaua Nor­dului, de Eugen Barbu. Se­ria a VI-a, Insurecţia. 18.03 Fragmente din opereta „Anton Pann" de Alfred Mendelsohn. 18.20 - 365 de cîntece. 18.30 Odă limbii române. 19.00 Poe­zia şi muzica uşoară. 19.30 Bibliotecă de poe­zie românească. Poezia populară. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Capo­dopere ale secolului XX. Concert Stravinski. Simfo­nia în trei mişcări (orches­­ tra „Suisse Romande"). 22.00 Romanţe interpre­tate de Ioana Radu. 22.20 Muzică de cameră de Mihail Jora. 24.00 - 1.00 Concert Haendel. DUMINICA, 9 AUGUST PROGRAMUL I 6.05 Concertul dimi­neţii. 7.00 Radiojurnal. 7.15 De la munte la mare. 8.00 Sumarul pre­sei. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Ora satului. 10.00 Cavalcada ritmuri­lor. 11.15 Intîlnire cu melodia populară și In­terpretul preferat. 12.00 De toate pentru toţi. 13.00 Radiojurnal. 13.15 De­­toate pentru toţi... turiştii. 13.45 Noutăţi­le săptămînii - muzică u­­şoară. 14.00 Unda veselă. 14.30 Parada soliştilor de muzică uşoară. 15.00 Ca­ravana fanteziei (emisiu­ne pentru tineret). 15.55 Estrada duminicală. PROGRAMUL II 6.00 Matineu dumini­cal. 8.00 Piese instru­mentale de virtuozitate. 8.10 Teatru radiofonic pentru copii. „Pe urmele dosarului albastru” - scenariu de Tudor Negoi­­ţă. 9.12 Caleidoscop mu­zical. 9.50 Noroc bun ! -cîntece despre mineri. 10.00 Opera şi cele cinci necunoscute. 10.30 A 7-a artă. 11.00 Concertul capodoperelor. 13.00 Mo­zaic muzical. 14.10 Albumul vocilor cele­bre : Mario del Mo­­nacco şi Nicolae Her­lea. 14.30 Cine ştie cîşti­­gă. 15.00 Cîntă Ilinca Cer­­bacev şi Franckie Avalon. 15.20 Concertul pentru orchestră de coarde de Sigismund Toduţă, 15.50 Muzică populară interpre­tată de Maria Cornescu, Ilie Bulgaru şi Remurs Bis­triţa, 16.30 Pagini din o­­pera „Bal mascat" de Verdi. Pag. 2 Ajungind la Lacu Roşu, după o scurtă odihnă, fiecare dintre noi îşi va pune fireasca întrebare : Ce să fac ? Unde să merg ? Ce am de văzut ? Să urc Suhardul ? Să văd Cheile Bicazului ? Să optăm pentru ul­timul traseu. Strîmtoarea stîncoasă începe la limita estică a staţiunii, adică la km 26,5, şi ia sfîrşit după 5.700 de metri, la km 32,2. Mai jos de oficiul poştal, stîncile Suhardului Mic şi ale Surducului se apropie, lăsînd cale liberă numai drumului ce şerpuieşte pe un pat de stînci şi Bi­cazului, ce-şi poartă a­­pele zglobii spre Moldo­va, formînd un coridor lung, în pereţii verticali de piatră. După 1.200 de metri, Bicazul primeşte un nou afluent, pîrîul Cupaş (descris cu o săp­­tămînă în urmă). In a­­propierea confluenţei ce­lor două pirate se află o peşteră săpată de ape, cum se întîlnesc destul de des în formaţiunile carstice. Mai jos, trecem printr-o poartă tăiată într-un pinten stîncos, de­numită Poarta de piatră. In apropierea porţii a­­flăm un marcaj turistic (triunghi roşu) care ne îndreaptă prin „Şaua lui Ţifrea" şi şaua „Raza Soa­relui", spre Lacu Roşu. Dincolo de „poartă" va­lea se deschide dintr-o­­dată. Silueta maiestuoa­să a Pietrii Altarului, mo­nolit uriaş ce domină în­tregul peisaj, pădurea de foioase, pinii cu ramurile în formă de steag, cres­cuţi la mare înălţime, pe turnuri şi creste, zgomotul apelor şi lumina ce se revarsă de pretutindeni, aduc o schimbare bruscă a decorului dînd drume­ţului o clipă de destinde­re după spectacolul co­pleşitor al marilor pereţi pe sub care a trecut pînă aici. Priveliştea e de neui­tat. Sub­ noi, într-o albie adîncă de piatră, sărind peste sute de cascade, curge Bicazul. In faţa noastră, ca un turn cres­cut parcă din vale, se înalţă cu pereţii săi uri­aşi, aproape drepţi, Pia­tra Altarului. Foarte mult timp a fost considerată ca inaccesibilă pentru al­pinişti. Abia în anul 1934, doi alpinişti cu experienţă din Braşov, Erwin Csall­­ner şi Johann Waldemar Goldschmidt, reuşesc ca, după patru ore şi jumăta­te, să ajungă în vîrf. De atunci, pornind pe urme­le celor doi, folosind pi­tonii rămaşi în stîncă, su­te de alpinişti au reu­şit să parcurgă acest difi­cil traseu alpinistic. In prezent, sînt stabilite mai multe trasee, care ca di­ficultate ajung pînă la gradul 5 B. Atenţie ! Nu­mai alpinişti cu o expe­rienţă îndelungată, înzes­traţi cu corzi şi alte ma­teriale alpinistice îşi pot permite încercarea de escaladare ! Mai mulţi „curajoşi" şi-au pierdut viaţa neţinînd seama că acest traseu este unul din cele mai dificile din ţară. Chiar şi în urmă cu cîte­­va săptămîni, un aseme­nea temerar şi-a pierdut viaţa, încercînd să esca­ladeze Piatra Altarului fără coardă de siguranţă. Mergînd mai departe, pe serpentine, trecem peste un pod şi ajungem sub poalele Pietrii Altaru­lui la cabana Cheile Bi­cazului. (120 paturi). De aici, se formează dru­muri turistice spre Muchia Figheşului (4-5 ore, mar­caj punct roşu) şi spre sirul Iadului. Continuîndu-ne dru­mul pe şosea, pe lîngă Bicazul ce se zbuciumă printre pereţi de stîncă, ajungem la un tunel lung de 60 metri, săpat în stîncile Surducului. După tunel, urmează patru ser­pentine periculoase, cu viraje extrem de ascuţite şi cu o înclinaţie accentu­ată. Ajungînd din nou în apropierea Bicazului de care ne-am despărţit la intrarea în tunel, întîlnim o stîncă verticală, de cu­loare aproape neagră, denumită Turnul Negru. Cu cîteva sute de metri mai jos, valea devine mai lată, drumul are o pantă mai accentuată. Bicazul devine din ce în ce mai zgomotos în galopul său printre stînci şi ajungem într-un punct unde sîntem înconjuraţi din trei părţi de pereţi stîncoşi aproape verticali, înalţi de sute de metri. Bicazul face un vi­raj brusc spre stînga, iar din dreapta, printr-o vale strimtă, izbucneşte apa tulburată a Bicăjelului, prin Cheile Bicăjelului. Urmînd mai departe şo­seaua, sub stînci cu sur­plombe, ajungem la aşa­­numitul „Gît al Iadului". Aici, drumul s-a săpat sub o boltă de stînci şi ai impresia că totul e pe cale să se prăbuşească peste tine din secundă în secundă. In plus, Bicazul care năvăleşte la vale printr-o sumedenie de cascade, face un zgomot infernal, amplificat şi de ecou. Dar, totul durează numai vreo două sute de metri, ca apoi stîncile să se despartă, iar în faţă să apară un luminiş, li­vezile şi casele ţăranilor din Cheile Bicazului. G. SZÉKELY ■ IMHIMIMII Itinerarii turistice ftargiuitene CHEILE BICAZULUI „Poarta Iadului" la Cheile Bicazului. ­J SUITA ROMÂNEASCĂ SORTATOR TRANZISTORIZAT PENTRU CALCULATOARE ELECTRONICE Specialiştii din Timişoara au construit un sortator automat de inele de ferită utilizat în construcţia calculatoarelor electronice. Complet tranzistorizat, sortatorul este prevăzut cu un număr de patru programe de testare a calităţii miezurilor de feri­tă, cu dimensiuni cuprinse între 0,6 şi 2 mm, şi un dispozitiv automat de sortare, care prin viteza de lucru se ridică la nivelul aparatelor similare străine. O NOUA INVENȚIE Inginerul Ion Berindan de la Institutul de fizică atomică din Cluj, principalul autor al generatorului termic „Gama-2“, care a obţinut în 1969 medalia de aur a Expoziţiei internaţionale de la Bruxelles, a realizat, împreună cu inginerul Lucian Tone din Bucureşti, o nouă şi valoroasă invenţie. Este vorba de un agregat multifocar pentru încălzirea cen­trală a locuinţelor mici, a vilelor, cabanelor turisti­ce, dispensarelor etc. Acesta poate dezvolta între 20.000 și 30.000 de kilocalorii pe oră, cu un con­sum de numai 2,8 pînă la 4,5 metri cubi de combusti­bil gazos. Dimensiunile reduse — 50X42X116 cm­, forma elegantă, asemănătoare frigiderelor casnice, ca şi performanţele tehnice deosebite ale noului agregat îi asigură o largă utilizare. Cei doi spe­cialişti lucrează în prezent la proiectele unor agre­gate multifocare de 50.000 şi respectiv 60.000 de kilocalorii pe oră, care vor funcționa după acelaşi principiu. III" La ştrandul din Praid. HARGHITEI TRANZISTOMANIA Degeaba vei căuta a­­cest termen în „Dicţiona­rul limbii române moder­ne" — nu-l vei afla ! As­ta pentru că în anul editării respectivului vo­lum, fenomenul nu se conturase îndeajuns, nici măcar nu-i bănuiam im­petuozitatea dezvoltării lui, pe atunci­­ aparatele de radio îşi emiteau discret unda sonoră în volumul strict al unei o­­dăi, pe atunci staţiunile balneoclimaterice erau staţiuni balneoclimaterice şi odihna era odihnă. Tranzistorianii au apărut mult mai tîrziu, în scopul de a ne tulbura liniştea şi cugetele, nouă, oame­nilor normali. Primele re­feriri la această specie, le întîlnim în articolul de faţă, iar termenul „tran­­zistomanie" aparţine în exclusivitate subsemnatu­lui. Dar cîte chinuri, cîte sacrificii pînă să ajung la această inovaţie ver­bală ! Aştern aceste rîn­­duri într-un moment de calm, vreau să profit de el ca să pot spune lumii, coerent şi lapidar, ce pri­mejdie o ameninţă. Dacă aş fi ştiut ! Dacă aş fi bănuit măcar ! Dar acum este mult prea tîr­ziu, s-a dus­­ pardon­­ naibii tot calmul şi odih­na şi concediul meu. Simt că sînt un pachet de­ nervi, că stau gata să explodez. Iarăşi urlă ! Toată ziua urlă, toată noaptea, te trezeşti dimi­neaţa din somnul ăla nenorocit şi îl auzi din nou, îţi bagi capul sub pernă, dar tot nu amu­ţeşte şi îţi vine să ţi-l dai de toţi pereţii. (Capul, bineînţeles.) Iţi violentează urechile, pre­tutindeni, la cantină, la restaurant, la cofetărie, în parc, nu poţi scăpa de ei nici în gaură de şarpe, e un coşmar, am ajuns la exasperare din cauza lui­­ monstrul, a­­sasinul, tranzistorul ! To­tul a început în ziua a­­ceea nefastă, cind a ve­nit tovarăşul Popescu, cel cu biletele de la sindicat, şi mi-a spus radios: „Măi tovarăşe, mi-eşti dator cu o ţuică mare, că te tri- FOILETON mii să te odihneşti. La Tuşnad, preafericitule ! Linişte, aer curat, ca-n sînul lui Avram !“. Păi, dacă-i linişte - mi-am zis - hai la Tuşnad. Şi am venit. La început n-am bănuit ce-o să mă aştepte, deşi fusesem a­­vertizat, într-un fel, prin numeroasele anunţuri am­­plasate in toate unităţile de deservire publică : „Folosirea tranzistoarelor în local este strict in­­terzisăl". Chiar atunci - era opt şi jumătate fix - au început să funcţione­ze tranzistoarele, ascunse sub mese, mascate in sacoşe sau mape de vi­nilin: - „Ce tranzistor? Care tranzistor, tataie ? ! Vezi la mine vreun tranzis­tor ?" - Dar servieta asta de ce cîntă ? Trebuie să ştii că nu sînt o antiureche muzi­cală, dar venisem la o­­dihnă, şi pentru odihnă este nevoie de linişte. Asta în concepţia mea, pentru că marea majori­tate a celorlalţi este de altă părere. Parcă s-au vorbit cu toţii, înainte de a veni în staţiune, să nu-şi uite acasă cumva tranzistorul, şi dacă nu au avut, au dat fuga la magazin, să-şi cumpere : „Poţi să pleci în staţiune fără tranzistor? Nu se poate, că tuşeşti !". Aşa se face că tot omul îşi poartă aparatul - agă­ţat de gît, pe umăr, sau pur­ şi­ simplu în mînă - pe toate aleile Tuşnadu­­lui, pe strada principală, năvălesc amîndoi - om şi aparat - în cofetării, inundă restaurantele, ur­lă prin vile, trepidează geamurile, fiecare vrea să asculte muzică numai la aparatul lui, nu-l in­teresează că cel de ală­turi posedă şi el o sursă sonoră cit se poate de puternică şi că emite a­­ceeaşi melodie. Fiecare cu demnitatea lui. Se a­­mestecă romanţe cu ritmuri îndrăcite de jazz, ţipă Beatles-ii în camera din stînga, la dreapta îşi cheamă Adamo iubita brună, plafonul transmite tînguirile unui cîntec de pahar. Simţi că te sufoci între pereţii aceia zgo­motoşi, sari din pat şi o iei razna pe străzi, vin trei din faţă, agale, în­armaţi cu tranzistoare, te învîrţi pe călcîie şi dai nas în nas cu un altul, eşti hăituit, încolţit din toate părţile, totul este ca într-un film de groază, nu mai ai nici o scăpa­re, vara din urechi este atît de penetrantă. Iţi vine să plîngi a neputin­ţă, om matur, să strigi din toate puterile, doar te va auzi cineva: Li­­nişteee ! Dar e inutil să mă enervez. Tranzistoria­­nul trece calm, impertur­babil, orice ai zice, orice ai face, purtîndu-şi diabo­licul obiect. Mă văd ne­voit să-mi fac un mic bilanţ : mai am o săp­­tămînă de stat aici, la „odihnă", nervii îmi sînt ca vai de capul lor, iar tovarăşului Popescu de la sindicat îi sînt dator o țuică mare. E necesară o mare conspiraţie. Tran­­zistomane, mă răzbun ! Chiar astăzi îmi scot toţi banii de la C.E.C., închi­riez o furgonetă şi cum­păr toate bateriile din Tuşnad şi din localităţile din împrejurimi. Ce feri­cit voi fi atunci cînd tranzistoarele se vor auzi din ce în ce mai încet. Iarăşi urlă ! ? ! N. M. LOMAN Pr. conf. C. MERLAU Vernisaj la Borsec Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la dis­trugerea oraşului Hiro­shima, in noul cinemato­graf din Borsec, a avut loc un vernisaj al ex­poziţiei de pictură in ulei, intitulată „Surîsul Hiroshimei“, aparţinind pictorului Mircea Spa­­ciu. Picturile, inspirate de acuzatoarele poeme ale poetului Eugen Je­­beleanu, redau cu multă sensibilitate picturală, tristul eveniment, oa­menii și locurile peste care s-a așternut acel pictor distrugător. Unde mergem la sfirşit de săptămină PROGRAME ARTISTICE • Sîmbătă, 8 august a.c. la Băile Tuşnad are loc festivalul de muzică uşoară „Bradul de ar­gint" (faza zonală). • Ciceu - Duminică cultural-sportivă, • Tomeşti - Balul tine­retului. • Clubul tineretului din Odorheiu Secuiesc, orga­nizează sîmbătă şi du­minică „seri de dans”. EXPOZIŢII • In sala mică a Ca­sei de cultură din Mier­­curea-Ciuc este deschisă expoziţia de artă plasti­că a artiştilor odorheieni Petru şi Gheorghe Nagy. • La Casa de cultură din Borsec iubitorii fru­mosului pot vizita expozi­ţia de pictură a artistu­lui Mircea Spacu­r. EXCURSII • Cooperativa „Oltul" din Miercurea-Ciuc, orga­nizează, sîmbătă 8 au­gust, o excursie spre O­­dorheiu Secuiesc şi So­­vata. • 430 elevi din Miercu­rea-Ciuc, vor vizita, sîm­bătă şi duminică, staţiu­nea FTomorod. • Biroul de turism din Băile Tuşnad a organizat pentru sfîrşitul acestei săptămîni o excursie la mănăstirile din Moldo­va. • Oaspeţii staţiunii Borsec, simbătă şi dumi­nică vor putea, pleca în­tr-o frumoasă excursie la Lacu Roşu şi Bicaz. • Duminică, 9 august Comitetul judeţean U.T.C. organizeaza o excursie la minele Harghita. De asemenea, 45 de tineri din Miercurea- Ciuc vor admira frumuse­ţile Bicazului. CONFERINŢE • Lectorul univ. Adrian Cioacă sîmbătă şi dumi­nică va ţine la To­­pliţa, Borsec şi Lacu Ro­şu conferinţa „Pe me­ridianele globului - Ja­ponia şi Indonezia". SPORT • Duminică se vor des­făşura competiţiile spor­tive din cadrul „Cupei tineretului la sate". Tine­rii din zonele Gheorghe­­niului şi Topliţei se vor întrece la disciplinele: atletism, trîntă, fotbal, handbal, volei şi oină. La Lăzarea se vor întîlni sportivii din Ditrău şi Re­­metea. La Joseni, tinerii din Voşlobeni, Ciumani şi Suseni, la Gălăuţaş se vor întrece cei din Subcetate şi Sărmaş, iar la Tulgheş cei din Bilbor şi Corbu. • Echipele de fotbal din Cîrţa şi Frumoasa vor susţine duminică meciul de calificare pentru „Cu­pa tineretului", iar fot­baliştii din Sintimbru și Ciucsingeorgiu se vor în­­tâlni tot într-un meci de calificare la Sinmartin. După încheierea zilei competiţionale, sportivii vor participa la o seară cultural-distractivă. HARGHITEI SIMBATA, 8 AUGUST 1870 Răscoala republica­nă de la Ploiești condusă de liberal­­radicalul Al. Can­­diano-Popescu (8-20- VIII). 1908 S-a născut Chivu Stoica, președintele Comisiei Centrale de Revizie, Erou al Muncii Socialiste. Studioul Tirgu Mureş SIMBATA, 8 AUGUST 6.00-6.30 Orizont eco­nomic. Melodiile dimine­ţii — Muzică distractivă. 18.00-19.30 Ştiri. Cîntă formaţia instrumentală di­rijată de Emil Frantz. Ma­­gazin radio. Varietăţi mu­zicale. ­ MIERCUREA-CIUC - Ci­nematograful „Harghi- E 55 gjjg­­a": Misteriosul „X"­­ — din Cosmos, film japo­ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homo­­rod": Splendoare în iar­bă, film american. GHEORGHENI - Cinematograful „Miorița" : Urmă­rirea, film american. CRISTURU SECUIESC - Cinematograful „Progresul" Doi bărbaţi pentru o moarte, film românesc. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : O nuntă cum n-a mai fost, film românesc. BORSEC — Cinematograful „Borsec" comisarul, film iugoslav. BORSEC - Cinematograful „Izvorul" : Vinătorul căprioare, film franco-englezo-român. BĂILE TUŞNAD - Cinematograful „Oltul" : Afurisitul de bunic, film francez. BĂLAN — Cinematograful „Minerul Don Quijotte, film sovietic. VLĂHIŢA — Cinematograful „Fierarul" tă cucuveaua, film franco-italian. DITRĂU — Cinematograful „Mureșul" :Răzbunâtorul, film italian. PRAID - Cinematograful „Praid": Explozie in munţi, film iugoslav. SINMARTIN - Cinematograful domn „R", film românesc. Călugăriţa şi de lui : Copiii Cind se­ara­„Sătesc" : Simpaticul ^ LAs S 5 SH nez. ANUL III. nr. 762 în librării Start spre extraordinar O solidaritate vibrantă umană şi de fierbinte patriotism a dovedit în­tregul nostru popor în zilele de grea încercare din timpul inundaţiilor. In cadrul acestor manifes­tări se înscrie şi emoţio­nanta iniţiativă a unui grup de scriitori şi grafi­cieni, care au hotărît să publice un volum de po­vestiri, urmînd ca dreptu­rile ce li se cuvin să fie destinate pentru ajutora­rea populaţiei din zonele lovite de calamităţi. Acest volum, intitulat „Start spre extraordinar", a apărut zilele acestea. El cuprinde povestiri po­litice, ştiinţifico-fantastice şi de aventuri semnate de cunoscuţi autori ai genului din care amintim pe: Ştefan Berciu, Nico­­lae Breban, Teodor Con­stantin, Laurenţiu Fulga, Nicolae Tăutu, Haralamb Zincă şi alţii. Acţiuni care ţin aten­ţia încordată, trepidante, pline de neprevăzut şi fantezie sunt permanent prevenite într-o armo­nioasă reflectare literar­­artistică. Frumos prezentat, vo­lumul a cărui copertă este realizată de Done Stan, cuprinde un gru­paj de ilustraţii interioa­re semnate de Traian Brădeanu şi Nicolae Hilohi, 300 de pagini de lite­ratură captivantă, de­ bu­nă calitate, cu numai 8 lei ! Reţineţi : „START SPRE EXTRAORDINAR". mCTRMMOn »*·@**» * *‡•@* . **»*•t«x * $•«?*» 14 ****«*«« * WW­.»**. Co«* †.'.;«†:·» « * iw** *»*:·« ♦ fen ■•£†:♦ н«* * Hw*« WA4»! * « 8»^« WitT * '• v­■s.m*« * Tuti»* a A4« T ♦ £*««« $**«$н**н* Zilele acestea, în cen­trele de difuzare a cărţi­lor, au apărut numeroase opere din patrimoniul li­teraturii române şi univer­sale. Editura „Eminescu" îşi continuă publicarea seriei romanelor de dragoste cu „Lorelei" de Ionel Teo­­doreanu. Aceeaşi editură a scos de sub lumina ti­parului romanul lui Guy de Maupassant „O viață". A. Y SIMBATA, 8 AUGUST erea a 17.00 Deschiderea emi­siunii. Emisiune în limba germană. 18.15 „Ex-Terra '70". 19.15 Anunțuri­ pu­­blicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de de seară. 20.00 Enciclo­pedie. 20.55 Pasărea mă­iastră. 21.15 Film serial : Incoruptibilii (II). 22.05 Telespectacol prin cores­pondenţă. 23.00 Revistele săptămînii, de Nicolae Popescu. 23.10 Of, ini­mioară. Cîntece de pahar şi de petrecere interpre­tate de Emil Gavriş, Re­dactor Eugen Gal. 23.30 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.45 închiderea emisiuni­ii

Next