Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-08-08 / nr. 762
IA L SIMBATA, 8 AUGUST PROGRAMUL I. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Muzică uşoară. 13.30 Radioclub turistic. 13.42 Muzică populară. 14.00 Radioexpediţie pionierească. 15.00 De la 3 la 7. Emisiune de divertisment muzical. 16.00 Radiojurnal. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Şlagăre. 19.35 Cîntece de nuntă și jocuri populare. 20.05 tableta de seară. 20.10 Muzică ușoară interpretată de Adriano Celentano. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 In jurul globului. 21.30 Moment poetic „Dacia" fragment din „Memento mori" de Mihai Eminescu. 21.35 Solstul serii - Hugues Aufray. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 De toate pentru toţi... turiştii. 23.00 Expres melodii. 1.00 —6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. 14.08 Pagini muzicale de mare popularitate. 14.25 Muzică de promenadă. 14.45 Arii din operete interpretate de Ion Dacian. 15.00 Triplu concert pentru vioară, violoncel şi pian de Paul Constantinescu, (Ştefan Gheorghiu, Radu Aldulescu şi Valentin Gheorghiu). 15.30 Melodii populare interpretate de Rodica Dima, Gheorghe Gigea şi Ion Drăgoi. 16.00 Radiojurnal. 16.45 Muzică populară. 17.05 Antena tineretului. 17.20 Publicitate radio. 17.35 Teatru serial. Şoseaua Nordului, de Eugen Barbu. Seria a VI-a, Insurecţia. 18.03 Fragmente din opereta „Anton Pann" de Alfred Mendelsohn. 18.20 - 365 de cîntece. 18.30 Odă limbii române. 19.00 Poezia şi muzica uşoară. 19.30 Bibliotecă de poezie românească. Poezia populară. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Capodopere ale secolului XX. Concert Stravinski. Simfonia în trei mişcări (orches tra „Suisse Romande"). 22.00 Romanţe interpretate de Ioana Radu. 22.20 Muzică de cameră de Mihail Jora. 24.00 - 1.00 Concert Haendel. DUMINICA, 9 AUGUST PROGRAMUL I 6.05 Concertul dimineţii. 7.00 Radiojurnal. 7.15 De la munte la mare. 8.00 Sumarul presei. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Ora satului. 10.00 Cavalcada ritmurilor. 11.15 Intîlnire cu melodia populară și Interpretul preferat. 12.00 De toate pentru toţi. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Detoate pentru toţi... turiştii. 13.45 Noutăţile săptămînii - muzică uşoară. 14.00 Unda veselă. 14.30 Parada soliştilor de muzică uşoară. 15.00 Caravana fanteziei (emisiune pentru tineret). 15.55 Estrada duminicală. PROGRAMUL II 6.00 Matineu duminical. 8.00 Piese instrumentale de virtuozitate. 8.10 Teatru radiofonic pentru copii. „Pe urmele dosarului albastru” - scenariu de Tudor Negoiţă. 9.12 Caleidoscop muzical. 9.50 Noroc bun ! -cîntece despre mineri. 10.00 Opera şi cele cinci necunoscute. 10.30 A 7-a artă. 11.00 Concertul capodoperelor. 13.00 Mozaic muzical. 14.10 Albumul vocilor celebre : Mario del Monacco şi Nicolae Herlea. 14.30 Cine ştie cîştigă. 15.00 Cîntă Ilinca Cerbacev şi Franckie Avalon. 15.20 Concertul pentru orchestră de coarde de Sigismund Toduţă, 15.50 Muzică populară interpretată de Maria Cornescu, Ilie Bulgaru şi Remurs Bistriţa, 16.30 Pagini din opera „Bal mascat" de Verdi. Pag. 2 Ajungind la Lacu Roşu, după o scurtă odihnă, fiecare dintre noi îşi va pune fireasca întrebare : Ce să fac ? Unde să merg ? Ce am de văzut ? Să urc Suhardul ? Să văd Cheile Bicazului ? Să optăm pentru ultimul traseu. Strîmtoarea stîncoasă începe la limita estică a staţiunii, adică la km 26,5, şi ia sfîrşit după 5.700 de metri, la km 32,2. Mai jos de oficiul poştal, stîncile Suhardului Mic şi ale Surducului se apropie, lăsînd cale liberă numai drumului ce şerpuieşte pe un pat de stînci şi Bicazului, ce-şi poartă apele zglobii spre Moldova, formînd un coridor lung, în pereţii verticali de piatră. După 1.200 de metri, Bicazul primeşte un nou afluent, pîrîul Cupaş (descris cu o săptămînă în urmă). In apropierea confluenţei celor două pirate se află o peşteră săpată de ape, cum se întîlnesc destul de des în formaţiunile carstice. Mai jos, trecem printr-o poartă tăiată într-un pinten stîncos, denumită Poarta de piatră. In apropierea porţii aflăm un marcaj turistic (triunghi roşu) care ne îndreaptă prin „Şaua lui Ţifrea" şi şaua „Raza Soarelui", spre Lacu Roşu. Dincolo de „poartă" valea se deschide dintr-odată. Silueta maiestuoasă a Pietrii Altarului, monolit uriaş ce domină întregul peisaj, pădurea de foioase, pinii cu ramurile în formă de steag, crescuţi la mare înălţime, pe turnuri şi creste, zgomotul apelor şi lumina ce se revarsă de pretutindeni, aduc o schimbare bruscă a decorului dînd drumeţului o clipă de destindere după spectacolul copleşitor al marilor pereţi pe sub care a trecut pînă aici. Priveliştea e de neuitat. Sub noi, într-o albie adîncă de piatră, sărind peste sute de cascade, curge Bicazul. In faţa noastră, ca un turn crescut parcă din vale, se înalţă cu pereţii săi uriaşi, aproape drepţi, Piatra Altarului. Foarte mult timp a fost considerată ca inaccesibilă pentru alpinişti. Abia în anul 1934, doi alpinişti cu experienţă din Braşov, Erwin Csallner şi Johann Waldemar Goldschmidt, reuşesc ca, după patru ore şi jumătate, să ajungă în vîrf. De atunci, pornind pe urmele celor doi, folosind pitonii rămaşi în stîncă, sute de alpinişti au reuşit să parcurgă acest dificil traseu alpinistic. In prezent, sînt stabilite mai multe trasee, care ca dificultate ajung pînă la gradul 5 B. Atenţie ! Numai alpinişti cu o experienţă îndelungată, înzestraţi cu corzi şi alte materiale alpinistice îşi pot permite încercarea de escaladare ! Mai mulţi „curajoşi" şi-au pierdut viaţa neţinînd seama că acest traseu este unul din cele mai dificile din ţară. Chiar şi în urmă cu cîteva săptămîni, un asemenea temerar şi-a pierdut viaţa, încercînd să escaladeze Piatra Altarului fără coardă de siguranţă. Mergînd mai departe, pe serpentine, trecem peste un pod şi ajungem sub poalele Pietrii Altarului la cabana Cheile Bicazului. (120 paturi). De aici, se formează drumuri turistice spre Muchia Figheşului (4-5 ore, marcaj punct roşu) şi spre sirul Iadului. Continuîndu-ne drumul pe şosea, pe lîngă Bicazul ce se zbuciumă printre pereţi de stîncă, ajungem la un tunel lung de 60 metri, săpat în stîncile Surducului. După tunel, urmează patru serpentine periculoase, cu viraje extrem de ascuţite şi cu o înclinaţie accentuată. Ajungînd din nou în apropierea Bicazului de care ne-am despărţit la intrarea în tunel, întîlnim o stîncă verticală, de culoare aproape neagră, denumită Turnul Negru. Cu cîteva sute de metri mai jos, valea devine mai lată, drumul are o pantă mai accentuată. Bicazul devine din ce în ce mai zgomotos în galopul său printre stînci şi ajungem într-un punct unde sîntem înconjuraţi din trei părţi de pereţi stîncoşi aproape verticali, înalţi de sute de metri. Bicazul face un viraj brusc spre stînga, iar din dreapta, printr-o vale strimtă, izbucneşte apa tulburată a Bicăjelului, prin Cheile Bicăjelului. Urmînd mai departe şoseaua, sub stînci cu surplombe, ajungem la aşanumitul „Gît al Iadului". Aici, drumul s-a săpat sub o boltă de stînci şi ai impresia că totul e pe cale să se prăbuşească peste tine din secundă în secundă. In plus, Bicazul care năvăleşte la vale printr-o sumedenie de cascade, face un zgomot infernal, amplificat şi de ecou. Dar, totul durează numai vreo două sute de metri, ca apoi stîncile să se despartă, iar în faţă să apară un luminiş, livezile şi casele ţăranilor din Cheile Bicazului. G. SZÉKELY ■ IMHIMIMII Itinerarii turistice ftargiuitene CHEILE BICAZULUI „Poarta Iadului" la Cheile Bicazului. J SUITA ROMÂNEASCĂ SORTATOR TRANZISTORIZAT PENTRU CALCULATOARE ELECTRONICE Specialiştii din Timişoara au construit un sortator automat de inele de ferită utilizat în construcţia calculatoarelor electronice. Complet tranzistorizat, sortatorul este prevăzut cu un număr de patru programe de testare a calităţii miezurilor de ferită, cu dimensiuni cuprinse între 0,6 şi 2 mm, şi un dispozitiv automat de sortare, care prin viteza de lucru se ridică la nivelul aparatelor similare străine. O NOUA INVENȚIE Inginerul Ion Berindan de la Institutul de fizică atomică din Cluj, principalul autor al generatorului termic „Gama-2“, care a obţinut în 1969 medalia de aur a Expoziţiei internaţionale de la Bruxelles, a realizat, împreună cu inginerul Lucian Tone din Bucureşti, o nouă şi valoroasă invenţie. Este vorba de un agregat multifocar pentru încălzirea centrală a locuinţelor mici, a vilelor, cabanelor turistice, dispensarelor etc. Acesta poate dezvolta între 20.000 și 30.000 de kilocalorii pe oră, cu un consum de numai 2,8 pînă la 4,5 metri cubi de combustibil gazos. Dimensiunile reduse — 50X42X116 cm, forma elegantă, asemănătoare frigiderelor casnice, ca şi performanţele tehnice deosebite ale noului agregat îi asigură o largă utilizare. Cei doi specialişti lucrează în prezent la proiectele unor agregate multifocare de 50.000 şi respectiv 60.000 de kilocalorii pe oră, care vor funcționa după acelaşi principiu. III" La ştrandul din Praid. HARGHITEI TRANZISTOMANIA Degeaba vei căuta acest termen în „Dicţionarul limbii române moderne" — nu-l vei afla ! Asta pentru că în anul editării respectivului volum, fenomenul nu se conturase îndeajuns, nici măcar nu-i bănuiam impetuozitatea dezvoltării lui, pe atunci aparatele de radio îşi emiteau discret unda sonoră în volumul strict al unei odăi, pe atunci staţiunile balneoclimaterice erau staţiuni balneoclimaterice şi odihna era odihnă. Tranzistorianii au apărut mult mai tîrziu, în scopul de a ne tulbura liniştea şi cugetele, nouă, oamenilor normali. Primele referiri la această specie, le întîlnim în articolul de faţă, iar termenul „tranzistomanie" aparţine în exclusivitate subsemnatului. Dar cîte chinuri, cîte sacrificii pînă să ajung la această inovaţie verbală ! Aştern aceste rînduri într-un moment de calm, vreau să profit de el ca să pot spune lumii, coerent şi lapidar, ce primejdie o ameninţă. Dacă aş fi ştiut ! Dacă aş fi bănuit măcar ! Dar acum este mult prea tîrziu, s-a dus pardon naibii tot calmul şi odihna şi concediul meu. Simt că sînt un pachet de nervi, că stau gata să explodez. Iarăşi urlă ! Toată ziua urlă, toată noaptea, te trezeşti dimineaţa din somnul ăla nenorocit şi îl auzi din nou, îţi bagi capul sub pernă, dar tot nu amuţeşte şi îţi vine să ţi-l dai de toţi pereţii. (Capul, bineînţeles.) Iţi violentează urechile, pretutindeni, la cantină, la restaurant, la cofetărie, în parc, nu poţi scăpa de ei nici în gaură de şarpe, e un coşmar, am ajuns la exasperare din cauza lui monstrul, asasinul, tranzistorul ! Totul a început în ziua aceea nefastă, cind a venit tovarăşul Popescu, cel cu biletele de la sindicat, şi mi-a spus radios: „Măi tovarăşe, mi-eşti dator cu o ţuică mare, că te tri- FOILETON mii să te odihneşti. La Tuşnad, preafericitule ! Linişte, aer curat, ca-n sînul lui Avram !“. Păi, dacă-i linişte - mi-am zis - hai la Tuşnad. Şi am venit. La început n-am bănuit ce-o să mă aştepte, deşi fusesem avertizat, într-un fel, prin numeroasele anunţuri amplasate in toate unităţile de deservire publică : „Folosirea tranzistoarelor în local este strict interzisăl". Chiar atunci - era opt şi jumătate fix - au început să funcţioneze tranzistoarele, ascunse sub mese, mascate in sacoşe sau mape de vinilin: - „Ce tranzistor? Care tranzistor, tataie ? ! Vezi la mine vreun tranzistor ?" - Dar servieta asta de ce cîntă ? Trebuie să ştii că nu sînt o antiureche muzicală, dar venisem la odihnă, şi pentru odihnă este nevoie de linişte. Asta în concepţia mea, pentru că marea majoritate a celorlalţi este de altă părere. Parcă s-au vorbit cu toţii, înainte de a veni în staţiune, să nu-şi uite acasă cumva tranzistorul, şi dacă nu au avut, au dat fuga la magazin, să-şi cumpere : „Poţi să pleci în staţiune fără tranzistor? Nu se poate, că tuşeşti !". Aşa se face că tot omul îşi poartă aparatul - agăţat de gît, pe umăr, sau pur şi simplu în mînă - pe toate aleile Tuşnadului, pe strada principală, năvălesc amîndoi - om şi aparat - în cofetării, inundă restaurantele, urlă prin vile, trepidează geamurile, fiecare vrea să asculte muzică numai la aparatul lui, nu-l interesează că cel de alături posedă şi el o sursă sonoră cit se poate de puternică şi că emite aceeaşi melodie. Fiecare cu demnitatea lui. Se amestecă romanţe cu ritmuri îndrăcite de jazz, ţipă Beatles-ii în camera din stînga, la dreapta îşi cheamă Adamo iubita brună, plafonul transmite tînguirile unui cîntec de pahar. Simţi că te sufoci între pereţii aceia zgomotoşi, sari din pat şi o iei razna pe străzi, vin trei din faţă, agale, înarmaţi cu tranzistoare, te învîrţi pe călcîie şi dai nas în nas cu un altul, eşti hăituit, încolţit din toate părţile, totul este ca într-un film de groază, nu mai ai nici o scăpare, vara din urechi este atît de penetrantă. Iţi vine să plîngi a neputinţă, om matur, să strigi din toate puterile, doar te va auzi cineva: Linişteee ! Dar e inutil să mă enervez. Tranzistorianul trece calm, imperturbabil, orice ai zice, orice ai face, purtîndu-şi diabolicul obiect. Mă văd nevoit să-mi fac un mic bilanţ : mai am o săptămînă de stat aici, la „odihnă", nervii îmi sînt ca vai de capul lor, iar tovarăşului Popescu de la sindicat îi sînt dator o țuică mare. E necesară o mare conspiraţie. Tranzistomane, mă răzbun ! Chiar astăzi îmi scot toţi banii de la C.E.C., închiriez o furgonetă şi cumpăr toate bateriile din Tuşnad şi din localităţile din împrejurimi. Ce fericit voi fi atunci cînd tranzistoarele se vor auzi din ce în ce mai încet. Iarăşi urlă ! ? ! N. M. LOMAN Pr. conf. C. MERLAU Vernisaj la Borsec Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la distrugerea oraşului Hiroshima, in noul cinematograf din Borsec, a avut loc un vernisaj al expoziţiei de pictură in ulei, intitulată „Surîsul Hiroshimei“, aparţinind pictorului Mircea Spaciu. Picturile, inspirate de acuzatoarele poeme ale poetului Eugen Jebeleanu, redau cu multă sensibilitate picturală, tristul eveniment, oamenii și locurile peste care s-a așternut acel pictor distrugător. Unde mergem la sfirşit de săptămină PROGRAME ARTISTICE • Sîmbătă, 8 august a.c. la Băile Tuşnad are loc festivalul de muzică uşoară „Bradul de argint" (faza zonală). • Ciceu - Duminică cultural-sportivă, • Tomeşti - Balul tineretului. • Clubul tineretului din Odorheiu Secuiesc, organizează sîmbătă şi duminică „seri de dans”. EXPOZIŢII • In sala mică a Casei de cultură din Miercurea-Ciuc este deschisă expoziţia de artă plastică a artiştilor odorheieni Petru şi Gheorghe Nagy. • La Casa de cultură din Borsec iubitorii frumosului pot vizita expoziţia de pictură a artistului Mircea Spacur. EXCURSII • Cooperativa „Oltul" din Miercurea-Ciuc, organizează, sîmbătă 8 august, o excursie spre Odorheiu Secuiesc şi Sovata. • 430 elevi din Miercurea-Ciuc, vor vizita, sîmbătă şi duminică, staţiunea FTomorod. • Biroul de turism din Băile Tuşnad a organizat pentru sfîrşitul acestei săptămîni o excursie la mănăstirile din Moldova. • Oaspeţii staţiunii Borsec, simbătă şi duminică vor putea, pleca într-o frumoasă excursie la Lacu Roşu şi Bicaz. • Duminică, 9 august Comitetul judeţean U.T.C. organizeaza o excursie la minele Harghita. De asemenea, 45 de tineri din Miercurea- Ciuc vor admira frumuseţile Bicazului. CONFERINŢE • Lectorul univ. Adrian Cioacă sîmbătă şi duminică va ţine la Topliţa, Borsec şi Lacu Roşu conferinţa „Pe meridianele globului - Japonia şi Indonezia". SPORT • Duminică se vor desfăşura competiţiile sportive din cadrul „Cupei tineretului la sate". Tinerii din zonele Gheorgheniului şi Topliţei se vor întrece la disciplinele: atletism, trîntă, fotbal, handbal, volei şi oină. La Lăzarea se vor întîlni sportivii din Ditrău şi Remetea. La Joseni, tinerii din Voşlobeni, Ciumani şi Suseni, la Gălăuţaş se vor întrece cei din Subcetate şi Sărmaş, iar la Tulgheş cei din Bilbor şi Corbu. • Echipele de fotbal din Cîrţa şi Frumoasa vor susţine duminică meciul de calificare pentru „Cupa tineretului", iar fotbaliştii din Sintimbru și Ciucsingeorgiu se vor întâlni tot într-un meci de calificare la Sinmartin. După încheierea zilei competiţionale, sportivii vor participa la o seară cultural-distractivă. HARGHITEI SIMBATA, 8 AUGUST 1870 Răscoala republicană de la Ploiești condusă de liberalradicalul Al. Candiano-Popescu (8-20- VIII). 1908 S-a născut Chivu Stoica, președintele Comisiei Centrale de Revizie, Erou al Muncii Socialiste. Studioul Tirgu Mureş SIMBATA, 8 AUGUST 6.00-6.30 Orizont economic. Melodiile dimineţii — Muzică distractivă. 18.00-19.30 Ştiri. Cîntă formaţia instrumentală dirijată de Emil Frantz. Magazin radio. Varietăţi muzicale. MIERCUREA-CIUC - Cinematograful „Harghi- E 55 gjjga": Misteriosul „X" — din Cosmos, film japoODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homorod": Splendoare în iarbă, film american. GHEORGHENI - Cinematograful „Miorița" : Urmărirea, film american. CRISTURU SECUIESC - Cinematograful „Progresul" Doi bărbaţi pentru o moarte, film românesc. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : O nuntă cum n-a mai fost, film românesc. BORSEC — Cinematograful „Borsec" comisarul, film iugoslav. BORSEC - Cinematograful „Izvorul" : Vinătorul căprioare, film franco-englezo-român. BĂILE TUŞNAD - Cinematograful „Oltul" : Afurisitul de bunic, film francez. BĂLAN — Cinematograful „Minerul Don Quijotte, film sovietic. VLĂHIŢA — Cinematograful „Fierarul" tă cucuveaua, film franco-italian. DITRĂU — Cinematograful „Mureșul" :Răzbunâtorul, film italian. PRAID - Cinematograful „Praid": Explozie in munţi, film iugoslav. SINMARTIN - Cinematograful domn „R", film românesc. Călugăriţa şi de lui : Copiii Cind seara„Sătesc" : Simpaticul ^ LAs S 5 SH nez. ANUL III. nr. 762 în librării Start spre extraordinar O solidaritate vibrantă umană şi de fierbinte patriotism a dovedit întregul nostru popor în zilele de grea încercare din timpul inundaţiilor. In cadrul acestor manifestări se înscrie şi emoţionanta iniţiativă a unui grup de scriitori şi graficieni, care au hotărît să publice un volum de povestiri, urmînd ca drepturile ce li se cuvin să fie destinate pentru ajutorarea populaţiei din zonele lovite de calamităţi. Acest volum, intitulat „Start spre extraordinar", a apărut zilele acestea. El cuprinde povestiri politice, ştiinţifico-fantastice şi de aventuri semnate de cunoscuţi autori ai genului din care amintim pe: Ştefan Berciu, Nicolae Breban, Teodor Constantin, Laurenţiu Fulga, Nicolae Tăutu, Haralamb Zincă şi alţii. Acţiuni care ţin atenţia încordată, trepidante, pline de neprevăzut şi fantezie sunt permanent prevenite într-o armonioasă reflectare literarartistică. Frumos prezentat, volumul a cărui copertă este realizată de Done Stan, cuprinde un grupaj de ilustraţii interioare semnate de Traian Brădeanu şi Nicolae Hilohi, 300 de pagini de literatură captivantă, de bună calitate, cu numai 8 lei ! Reţineţi : „START SPRE EXTRAORDINAR". mCTRMMOn »*·@**» * *‡•@* . **»*•t«x * $•«?*» 14 ****«*«« * WW.»**. Co«* †.'.;«†:·» « * iw** *»*:·« ♦ fen ■•£†:♦ н«* * Hw*« WA4»! * « 8»^« WitT * '• v■s.m*« * Tuti»* a A4« T ♦ £*««« $**«$н**н* Zilele acestea, în centrele de difuzare a cărţilor, au apărut numeroase opere din patrimoniul literaturii române şi universale. Editura „Eminescu" îşi continuă publicarea seriei romanelor de dragoste cu „Lorelei" de Ionel Teodoreanu. Aceeaşi editură a scos de sub lumina tiparului romanul lui Guy de Maupassant „O viață". A. Y SIMBATA, 8 AUGUST erea a 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.15 „Ex-Terra '70". 19.15 Anunțuri publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de de seară. 20.00 Enciclopedie. 20.55 Pasărea măiastră. 21.15 Film serial : Incoruptibilii (II). 22.05 Telespectacol prin corespondenţă. 23.00 Revistele săptămînii, de Nicolae Popescu. 23.10 Of, inimioară. Cîntece de pahar şi de petrecere interpretate de Emil Gavriş, Redactor Eugen Gal. 23.30 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.45 închiderea emisiuniii