Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-09-16 / nr. 794
Pag. 2 ATELIER PE CREAŢIE Farmecul meditaţiei... Despre pictorul Karancsi Sándor am mai vorbit şi altădată, cînd îl situam printre individualităţile artistice originale în cadrul mişcării de arte plastice din judeţul nostru. Participările sale la diferite expoziţii erau caracterizate printr-un timbru personal, dat în special de lucrările de grafică, sector în care, mi se pare a fi atins vîrsta deosebitelor împliniri. Am apreciat — publicul sălilor de grafică, la fel — capacitatea artistului de a aborda cu bune reușite desenul simbolic, desenul ilustrînd idei pure, adeseori învolburat, criptic, necesitînd tălmăciri în cuvinte, totdeauna însă dens, saturat de sugestii, impresionant. Karancsi Sándor, grafician mai presus de orice, acest om veşnic neliniştit, este o individuali-' tate proteică, experimentînd tehnici şi stiluri diferite. Obişnuit cu tuşul în care artistul investeşte rafinament şi fineţe, fantezie şi fior liric, am avut surpriza unei inedite ipostaze. Consecvent lucrărilor de mici dimensiuni, graficianul abordează o nouă tehnică (asupra căreia a arborat o discreţie profesională...), care-i prilejuieşte, pe lingă obţinerea unor frumoase efecte prin arabescurile duetului linear şi insolite armonii colerice. Ca la orice artist de esenţă cerebrală, şi în recuzita lui Karancsi Sándor, culoarea are o funcţie decorativă, destinată a ilustra, cu note în plus, ideea creativă, culoarea nu ţîşneşte, nu se revarsă abundentă în cascade, ci este condusă lucid pe spaţii bine stabilite, şi de aceea tabloul capătă o anume uscăciune. Dar acestea sunt impresii referitoare la stilul pictorului, pentru că fondul creaţiei sale relevă pe îndrăgostitul de farmecul meditaţiei umane, de lumea visului, o creaţie de nedezminţită umanitate. Remarcabile se dovedesc acele lucrări în care transpare febra adincului, ţintind a intui originea lucrurilor deasupra cărora planează un univers dedus, esenţializat, înglobat. Am întîlnit printre ultimele lucrări ale artistului un ciclu alegoric, cu o tematică extrasă moralizator din viaţă, ,,etc“, „Lăcomie“, „Lupta păsărilor“, „Nu speriaţi copiii“ „Soare arzînd“ ş.a. sînt fragmente cu „cheie“, conţinînd fiecare un adevăr surprins după îndelungă observaţie şi redat cu talent metamorfizant. O serie amplă o constituie motivul mîinii şi ochiului, „ferestre ale inimii şi minţii omeneşti“, după cum mărturiseşte artistul. „Mina care moare“, „Mina ajutînd“, „Mîna înfricoşată“, „Mină de copil“ sînt subtile poeme ale mîinii de o particulară delicateţe. Variaţiunile pe această temă îi prilejuiesc lui Karancsi Sándor etalarea unui bogat registru de asociaţii plastice. O viitoare expoziţie personală organizată sub egida Filialei Uniunii artiştilor plastici, ar putea oferi iubitorilor artelor frumoase o întîlnire plină de pitoresc cu creaţia din ultimii ani a lui Karancsi Sándor, o creaţie a efortului plin, a cărei valoare reală se poate stabili numai prin confruntări succesive. Şi trebuie să spunem că filiala judeţeană nu ne-a prilejuit asemenea momente! Există în judeţ plasticieni talentaţi, a căror creaţie este ca şi o enigmă pentru publicul sălilor de expoziţie. Sunt numeroşi membrii activi şi stagiari ai U.A.P., dar foarte puţini au fost prezenţi pînă acum cu o „personală“ în reşedinţa judeţului (sau oriunde altundeva) ! Poate Filiala şi Comitetul judeţean pentru cultură şi artă vor citi aceste rînduri şi printre ele... V. EMIL A APĂRUT Nr. 4 AL REVISTEI J E R R AN PERIODIC DE INFORMARE A SOCIETĂŢII DE ŞTIINŢE GEOGRAFICE. Din cuprins : Al. Savu : Dealurile, podişurile şi cîmpiile în alcătuirea pămîntului românesc şi in viaţa poporului nostru; C. Rusu : Protecţia calităţii apelor - o importantă problemă de actualitate ; C Chiţu : Marile deserturi de pe glob şi perspectivele valorificării lor ; I. Ţugui : Bogăţiile şi tainele hidrocosmosului ; C. Lupaşcu : Agendă geografică şcolară ; I. Istrate, Gr. Sabău, D. Iacobescu : Geografie distractivă ; , „ S. Dragomirescu : Geografi străini în Romania. Recomandări bibliografice. I MIERCURI, 16 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Din creaţia lui Ion Vasileseu. 13.45 Orchestra de muzică populară a Ansamblului artistic al U.G.S.R., dirijor Paraschiv Oprea. 14.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători. „Intîmplările neobişnuite ale lui Gruia Grozovanu” de Dumitru Almaş. 14.50 Formaţia de fluieraşi a Căminului cultural din Hîrtoape — Iaşi. 15.00 Concursul şi festivalul internaţional „George Enescu“. 15.30 Muzică populară. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Muzică uşoară. 16.30 Consultaţie juridică. Răspunsuri la scrisorile ascultătorilor. 16.40 Arii din operete interpretate de Cleopatra Melidoneanu şi Constantin Dumitrescu. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Cîntece şi jocuri populare. 18.03 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 18.30 Şlagărele anului 1970. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Buchet de melodii populare. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Roberto Carlos. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.20 Muzică ușoară interpretată la saxofon. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii : Doina Badea. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Prima iubire — muzică uşoară. 23.00 Pentru magnetofonul dv. , cîntă Timi Yuro şi Claude François. 23.30 Discul în foileton — muzică uşoară. 0.03-5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. 13.00 Muzică uşoară. 13.15 Arii,celebre din opere. 13.30 Unda veselă (reluare). 14.08 Album de muzică populară. 14.30 Călătorie muzicală. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.30 Muzică uşoară. 16.00 Radiojurnal. 16.50 Pe teme de protecţia muncii. 17.00 Din cele mai frumoase melodii... 17.35 Lecturi paralele. 18.00 Concursul şi festivalul internaţional „George Enescu”. 18.50 — 365 de cîntece. 19.00 Refrene îndrăgite. 19.30 Meridiane lirice. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Recital Anda Călugăreanu. 20.15 Selecţiuni din opereta „Prinţul student” de Romberg. 20.30 Muzică de café-concert. 21.00 Concursul şi festivalul internaţional „George Enescu". 23.20 Recital Dorina Drăghici. 23.40 Canţonete orchestrale. 24.00—1.00 Concert de muzică elveţiană. JOI, 17 SEPTEMBRIE PROGRAMUL 1. 5.05-6.00 Muzica dimineţii. 6.05-9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. Ciclul II, lecţia a 31-a. 10.30 Caruselul melodiilor. 11.05 Arii din operete interpretate de Corina Bărbulescu. 11.15 Din ţările socialiste. 11.30 Suita tinerească de Mircea Chiriac. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Recital de operă Lucia Bercescu. 12.15 Muzică uşoară de Edmond Deda. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. PROGRAMUL II. 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Suita de balet „Rodeo” şi piesa „Salonul mexican" de Aaron Copland. 9.00 Cîntece de Gheorghe Cucu. 9.15 Mîndra mea floare aleasă — muzică populară. 10.15 Nume dragi — muzică uşoară. 10.30 Cîntece şi jocuri populare. 11.00 Piese instrumentale. 11.20 Melodii de Gelu Solomonescu şi Paul Urmuzescu. 11.40 Pagini din opereta „Anton Pann” de Alfred Mendelsohn. 12.15 Concert de prînz. ❖ ii I I ❖ a ul Teodor Vîrgolici este un vechi cercetător al operei lui Matei Caragiale publicind în ,,Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor", VI 1-2, 1957 „Opera lui Mateiu Caragiale" şi scoţind mai apoi o ediţie în colecţia Lyceum, pe care o şi prefaţează. Recent apare in librării cu prima monografie dedicată scriitorului adus în actualitate de atîtea articole, care, din punct de vedere al spaţiului, este cel mai întins studiu despre Matei Caragiale. Micromonografia din Editura Albatros beneficiază şi de un indice bibliografic, neadus la zi, şi reproduce cîteva fotografii, schiţe, blazonul lui Matei, armele lui, inscripţia lui, ilustraţii la coperţile Crailor, toate cunoscute. In linii mari, Teodor Vîrgolici se dovedeşte a fi şi de data aceasta acelaşi istoric literar de formaţie clasică pe care îl cunoaştem din celelalte lucrări ale sale. La baza cercetării lui stă întotdeauna documentul, iar cînd acesta lipseşte se trece repede peste o anume perioadă, ferindu-se de comentarii subiective. Şi, deşi între viaţă şi operă sînt atîtea legături, ele formează capitole distincte. La rîndul ei, opera este tratată cronologic şi nu-i poate lipsi obişnuita încheiere. Viaţa ocupă o treime din micromonografie. Capitolul reţine datele cunoscute, compunînd un portret contradictoriu, susţinut de cele mai multe ori de citate din comentarii devenite clasice. Deşi unele afirmaţii asupra lui Matei l-au iritat pe ilustrul istoric şi critic literar Şerban Cioculescu, nu se poate să nu fim de acord cu Teodor Vîrgolici, cînd spune: „Mateiu Caragiale era, în esenţă, un om de mare candoare sufletească, peste care se aşternuse însă crusta unor lungi suferinţe şi tribulaţii morale şi materiale, un adevărat erudit, de o cuceritoare fineţe şi elevaţie spirituală, pentru care conversaţia înaltă era o delectare, un om amabil şi îndatoritor, dar in acelaşi timp un temperament fragil, anxios şi aparte structurat, care nu admitea imixtiunea curiozităţii şi a lipsei de condescendenţă" (p. 30). Ultimele memorii ale intimilor lui Matei, care l-au cunoscut în casa Margaretei Miller Verghy, pledează pentru candoarea ascunsă în sufletul obosit al scriitorului. „Pajerele" sunt evidenţiate prin pitorescul şi balcanismul atemporal, însă comentariul estetic lipseşte de multe ori, fiind înlocuit cu citate lungi. Am fi dorit o mai amplă şi mai adincă incursiune în substratul poemelor şi una mai pronunţată pentru descoperirea elementelor simboliste, care vor apare în Remember şi Crai la un nivel superior. Remember şi Craii de Curtea Veche se bucură de un comentariu mai nuanţat, intrîndu-se mai adine în estetica operei şi făcîndu-se unele paralelisme evidente cu scrierile lui Ion Luca, Villiers de Isle Adam, Borbély d'Aurevilly şi Poe. Teodor Vîrgolici relevă, de asemenea, caracterul fantastic al prozei lui Matei Caragiale, estetizarea naturii, notele realiste ale Crailor (o lume in declin şi alta în ascensiune) şi din păcate, nu mai anunţă pe cele simboliste şi romantice. O afirmaţie ca : „Opera sa reprezenta, în epoca respectivă, un aliat neobişnuit între ceea ce numim astăzi tradiţie şi inovaţie, o armonioasă sinteză a unor elemente de substanţă în procedee compoziţionale proprii unor anumite etape din evoluţia literaturii în epocile anterioare, cu altele care prefigurau coordonate esenţiale ale literaturii viitoare” (p. 104) este întru totul adevărată, dar nu satisface dacă analiza nu se amplifică. Ori mai ales Craii sînt o sinteză de mare finețe între preceptele clasice și c\ele moderne ale literaturii, precepte ce sínt necesare să fie urmărite pînă în nervurile lor ultime, pentru a explica marea circulaţie a lui Matei astăzi. In plus, o încercare comparatistă cu opera lui Giuseppe Tomasi, Lampedusa l-ar pune pe scriitorul român, într-o cu totul altă lumină. Este adevărat că Teodor Vîrgolici nu şi-a propus aşa ceva. El ne-a dat numai cel mai amplu studiu asupra lui Matei Caragiale, deosebit de util celor ce iubesc opera acestui singuratic din literatura română. Şi nu este puţin lucru ... G. NISTOR TEODOR VÎRGOLICI: MATEIU I. . CARAGIALE — CRONICA CĂRŢII HANGA IOAN, comuna Gălauţaş Prin vechime în muncă se înţelege intervalul de timp cu o persoană a activat, în calitate de angajat al unei întreprinderi sau instituţii, iar vechimea neîntreruptă în muncă reprezintă perioada de timp continuă, executată în baza aceluiaşi contract de muncă. La plecarea din întreprindere prin demisie, activitatea se întrerupe, şi după reîncadrare, angajatul nu mai beneficiază de vechime neîntreruptă. Se consideră că are vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate şi angajatul care după încetarea activităţii, fiind pensionat pentru invaliditate, s-a reîncadrat în termen de cel mult 90 zile de la încetarea acestei situaţii. Sporul de vechime neîntreruptă, prevăzut în H.C.M. nr. 914/1968, se acordă numai după prestarea muncii neîntrerupte de cel puţin 5 ani împliniţi în aceeaşi unitate. POP FLORIAN, comuna Lunca Bradului, judeţul Mureş Pentru muncitorii forestieri care lucrează cu ferăstraie mecanice nu există o categorie specială de încadrare, ei fiind salarizaţi după lista funcţiilor specifice, anexă la H.C.M. nr. 914/1968. In funcţie de vechimea în muncă, pot fi acordate trei trepte superioare de incadrare. Pentru trecerea de la salarizarea de bază la prima treaptă se cere o vechime de cel puţin un an, iar de la treapta întîi la a doua şi în continuare, se cere o vechime minimă de doi ani. Tarifarea lucrării se face în funcţie de complexitatea muncii executate, pentru unele lucrări, conducerea unității putînd dispune încadrarea lor într-o treaptă superioară. Ajutorul social în cadrul asigurărilor de stat, pentru incapacitate temporară de muncă, determinată de boală sau accident, se stabilește in raport de vechimea neîntreruptă, astfel, pînă la doi ani 50 la sută ; de la 2 la 5 ani 65 la sută ; de la 5 la 8 ani 75 la sută și peste 8 ani 85 la sută. Pentru incapacitate temporară de muncă provocată de accident de muncă sau alte accidente asimilatic, de o boală profesională, tuberculoză sau în caz de carantină, ajutorul acordat este de 85 la sută indiferent de natura contractului de muncă și de vechimea neintreruptă în muncă. A. POP JURISTUL VA RĂSPUNDE HARGHITEI □ Pe ecranul cinematografului „Harghita" din Miercurea-Ciuc rulează in aceste zile filmul „O nuntă cum n-a mai fost", producție a studiourilor „Bucureşti” și „Al. Sahia". In foto : O scenă din film. □ IC. MIERCURI, 16 SEPTEMBRIE 6.00—6.30 Emisiunea pe teme agrare : Construcţiile zootehnice să fie terminate la timp. Cîntece şi jocuri populare. 18.00- 19.30 Cronica actualităţii. Valsuri din operete. Orizont economic. La Fabrica de conserve. Mureşeni din Tg. Mureş. Arii din operete interpretate de Viorica Cortez-Guguianu. Prin lăcașurile de cultură : Festivalul de muzică ușoară Lacul Ursu din Sovata. Romanțe. L MIERCURI, 16 SEPTEMBRIE 16.00 Fotbal : Dinamo Bucureşti — P.A.O.R. Salonic, în cadrul competiţiei „Cupa europeană a oraşelor tîrguri". Transmisiune de la Stadionul Dinamo, 17.50 Microavanpremieră. 18.00 Momente folclorice, cu Maria Schipor, Ana Bălăci, Violeta Romanescu, Ionel Banu. 18.30 Cabinetul economic TV. Asigurarea şi controlul calităţii produselor. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Baletul Lacul lebedelor de P. I. Ceaikovski. 20.50 Cronica literară. 21.05 Actul al II-lea al baletului „Lacul lebedelor”. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Actul al III- lea al baletului „Lacul lebedelor". ANUL III, nr 794 XV Şcoala şi-a deschis porţile (Urmare din pag. 1) perioade de muncă, in care sarcinile şcolii sunt de cea mai mare însemnătate. „Liceul nostru este un complex sediu al învăţămîntului. Un institut de educatoare care şi-a mărit capacitatea. Institutul de 7 ani postliceal îşi va completa efectivele in urma sesiunii de admitere din toamna aceasta. Un fapt cu totul nou — ca să ne menţinem in sfera noutăţilor — este clasa de hocheişti (a m-a) in care 30 de copii cu aptitudini deosebite se vor forma şi pentru această ramuri sportivă de tradiţie la noi. Suntem un colectiv numeros de cadre didactice, avem 71 de clase de elevi, aşadar pe toată linia privim lucrurile la mari dimensiuni; de aceea trebuie să întărim continuu disciplina în muncă, atît in ceea ce ne priveşte pe noi, dascălii, cit şi pe elevi — condiţie esenţială pentru obţinerea unor bune rezultate, stre a răspunde noblei noastre îndatoriri de educatori ai viitorului patriei, şi a traduce în viaţă sarcinile pe care partidul şi statul le pune în faţa şcolii. Va trebui să ridicăm nivelul ştiinţific şi didactic al predării obiectelor, să ne sporim exigenţa atît faţă de elevi, cit şi faţă de noi înşine". Şi în celelalte şcoli ale judeţului deschiderea noului an de invăţămint s-a desfăşurat sub însemnul aceloraşi auguri, constituind tot atîtea prilejuri de entuziastă angajare. La SICULENI, noua şcoală generală, înfiinţată anul incut (nr. 4 ) şi-a primit cu căldură elevii, fii ai muncitorilor feroviari din puternicul nod de cale ferată — Ciceu. Ca şi in celelalte şcoli, şi aici s-a dat citire Salutului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, adresat cadrelor didactice şi elevilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar, şitoţi participanţii la momentul inaugural al cursurilor profesori şi elevi au primit cu mare bucurie urările de prosperitate şi succese, angajîndu-se cu tot elanul să transpună în fapte însufleţitoarele îndemnuri. Elevii claselor a Vlll-a i-au primit cu flori pe micuţii din clasa I. Cuvintele comandantei de pionieri, Zamfira Nicolae, le-au îmbujorat chipurile bobocilor, care de fapt abia mai tirziu vor pricepe cu adevărat sensul acestor sfaturi părinteşti. .. LA SUBCETATE, cei 500 de elevi ai liceului, împreuna cu profesorii lor,, au participat la o festivitate similară, caracterizată prin afirmarea înflăcărată a gîndurilor de viitor, prin nestăvilitul entuziasm definitoriu virstei şcolare, ca şi al virstei etern tinere a profesiunii de dascăl! Eleva Leontina Marcu, profesorul Fetru Cotfas au dat glas fiecare în parte acei circi aspiraţii de ridicare calitativă a procesului instructiv-educativ, proces în care elevul trebuie să-şi însuşească terminice cunoştinţe, iar profesorul, perfecţionindu-şi continuu măiestria pedagogică şi nivelul pregătirii ştiinţifice, trebuie să devină modelul desăvîrşit, demn de urmat pentru elevi! Pretutindeni, acolo unde cuvîntul încărcat de înţelepciune al cărţii, îşi face loc către înţelegerea învăţăceilor, în ziua de 15 septembrie au avut loc admirabile manifestări ale angajării entuziaste. In fiecare şcoală din oraşele, comunele şi satele judeţului, învăţătorii, profesorii, educătorii şi elevii s-au pătruns de semnificaţiile cuvintelor înaripate transmise în Salutul conducerii partidului şi statului nostru. „Deschiderea noului an şcolar are loc în condiţiile cînd întreaga ţară îşi desfăşoară larg forţele pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor ultimului an al cincinalului şi trecerea la următorul plan de cinci ani, cînd activitatea creatoare din patria noastră si concretizează în noi şi însemnate realizări in domeniul economiei, ştiinţei şi culturii — expresie a ataşamentului nemărginit al întregului popor faţă de politica marxist-leninistă a partidului şi statului, a hotăririi sale de a transpune in viaţă vastul program stabilit de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, în vederea dezvoltării multilaterale a societăţii noastre socialiste". Şcoala noastră, laboratorul în care dospeşte viitorul patriei, se va situa cu certitudine, la înalţimea marilor obiective pe care poporul nostru, condus de partid, le înfăptuieşte necontenit, pentru ridicarea patriei pe cele mai inalte culmi ale progresului şi civilizaţiei. Pentru prima dată in bănci, elevi din clasa I B, la Şcoala generală nr. 1 din Miercurea-Ciuc. Prima lecţie de chimie la clasa a Xll-a la Liceul din Sinmartin. tY ( MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Harghita" : O nuntă, cum n-a mai fost, film românesc. « ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod” : In fiecare seară la ora 11, film sovietic. GHEORGHENI - Cinematograful „Mioriţa” : Picioare lungi, degete lungi, film german. GHEORGHENI — Cinematograful „Forestierul": Anchetatorul din umbră, film polonez. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul”: Răzbunătorul, film italian. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman” : Viţelul de aur, seriile I, II, film sovietic. BORSEC — Cinematograful „Borsec” : Via Mala, film german. BORSEC — Cinematograful „Izvorul” : Monştrii, film italian. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul" : Roşu şi suriu, film polonez. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Nu vor fi divorţuri, film polonez. VLAHIŢA - Cinematograful „Fierarul” : Operaţiunea „Crossbow”, film englez. PRAID — Cinematograful „Praid" : O fată fericită, film italian. DITRĂU — Cinematograful „Ditrău” : Ferestrele timpului, film maghiar. LACU ROŞU — Cinematograful „Lacu Roşu" : Winnetou în Valea Morţii, film german. JI | I