Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-09-16 / nr. 794

Pag. 2 ATELIER PE CREAŢIE Farmecul meditaţiei... Despre pictorul Karancsi Sándor am mai vorbit şi altădată, cînd îl situam printre individualităţile ar­tistice originale în cadrul mişcării de arte plastice din judeţul nostru. Participări­le sale la diferite expoziţii erau caracterizate printr-un timbru personal, dat în special de lucrările de gra­fică, sector în care, mi se pare a fi atins vîrsta deo­sebitelor împliniri. Am a­­preciat — publicul sălilor de grafică, la fel — capa­citatea artistului de a aborda cu bune reușite de­senul simbolic, desenul ilustrînd idei pure, a­­deseori învolburat, criptic, necesitînd tălmăciri în cu­vinte, totdeauna însă dens, saturat de sugestii, impre­sionant. Karancsi Sándor, grafician mai presus de orice, acest om veşnic ne­liniştit, este o individuali-' tate proteică, experimen­­tînd tehnici şi stiluri dife­rite. Obişnuit cu tuşul în care artistul investeşte ra­finament şi fineţe, fantezie şi fior liric, am avut sur­priza unei inedite ipostaze. Consecvent lucrărilor de mici dimensiuni, graficia­nul abordează o nouă teh­nică (asupra căreia a ar­borat o discreţie profesio­nală...), care-i prilejuieşte, pe lingă obţinerea unor fru­moase efecte prin arabes­curile duetului linear şi insolite armonii colerice. Ca la orice artist de esen­ţă cerebrală, şi în recuzita lui Karancsi Sándor, culoa­rea are o funcţie decorati­vă, destinată a ilustra, cu note în plus, ideea creati­vă, culoarea nu ţîşneşte, nu se revarsă abundentă în cascade, ci este condusă lu­cid pe spaţii bine stabilite, şi de aceea tabloul capătă o anume uscăciune. Dar acestea sunt impresii referi­toare la stilul pictorului, pentru că fondul creaţiei sale relevă pe îndrăgostitul de farmecul meditaţiei u­­mane, de lumea visului, o creaţie de nedezminţită u­­manitate. Remarcabile se dovedesc acele lucrări în care transpare febra adin­­cului, ţintind a intui ori­ginea lucrurilor deasupra cărora planează un univers dedus, esenţializat, înglo­bat. Am întîlnit printre ultimele lucrări ale artistu­lui un ciclu alegoric, cu o tematică extrasă morali­zator din viaţă, ,,etc“, „Lăcomie“, „Lupta păsă­rilor“, „Nu speriaţi copiii“ „Soare arzînd“ ş.a. sînt fragmente cu „cheie“, con­­ţinînd fiecare un adevăr surprins după îndelungă observaţie şi redat cu ta­lent metamorfizant. O serie amplă o constituie motivul mîinii şi ochiului, „ferestre ale inimii şi minţii ome­neşti“, după cum mărturi­seşte artistul. „Mina care moare“, „Mina ajutînd“, „Mîna înfricoşată“, „Mină de copil“ sînt subtile poe­me ale mîinii de o particu­lară delicateţe. Variaţiunile pe această temă îi prileju­iesc lui Karancsi Sándor etalarea unui bogat regis­tru de asociaţii plastice. O viitoare expoziţie per­sonală organizată sub egi­da Filialei Uniunii artiştilor plastici, ar putea oferi iu­bitorilor artelor frumoase o întîlnire plină de pitoresc cu creaţia din ultimii ani a lui Karancsi Sándor, o cre­aţie a efortului plin, a că­rei valoare reală se poate stabili numai prin confrun­tări succesive. Şi trebuie să spunem că filiala judeţea­nă nu ne-a prilejuit aseme­nea momente! Există în judeţ plasticieni talentaţi, a căror creaţie este ca şi o enigmă pentru publicul să­lilor de expoziţie. Sunt nu­meroşi membrii activi şi stagiari ai U.A.P., dar foarte puţini au fost pre­zenţi pînă acum cu o „per­sonală“ în reşedinţa jude­ţului (sau oriunde altunde­va) ! Poate Filiala şi Comi­tetul judeţean pentru cultu­ră şi artă vor citi aceste rînduri şi printre ele... V. EMIL A APĂRUT Nr. 4 AL REVISTEI J E R R AN PERIODIC DE INFORMARE A SOCIETĂŢII DE ŞTIINŢE GEOGRAFICE. Din cuprins : Al. Savu : Dealurile, podişurile şi cîmpiile în alcătuirea pămîntului românesc şi in viaţa poporu­lui nostru; C. Rusu : Protecţia calităţii apelor - o importan­tă problemă de actualitate ; C Chiţu : Marile deserturi de pe glob şi per­spectivele valorificării lor ; I. Ţugui : Bogăţiile şi tainele hidrocosmosului ; C. Lupaşcu : Agendă geografică şcolară ; I. Istrate, Gr. Sabău, D. Iacobescu : Geografie distractivă ; , „ S. Dragomirescu : Geografi străini în Romania. Recomandări bibliografice. I MIERCURI, 16 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Din creaţia lui Ion Vasi­­leseu. 13.45 Orchestra de muzică populară a An­samblului artistic al U.G.S.R., dirijor Paraschiv Oprea. 14.00 Serial radio­fonic pentru tinerii a­­scultători. „Intîmplările neobişnuite ale lui Gru­ia Grozovanu” de Du­mitru Almaş. 14.50 Forma­ţia de fluieraşi a Căminu­lui cultural din Hîrtoape — Iaşi. 15.00 Concursul şi festivalul internaţional „George Enescu“. 15.30 Muzică populară. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Muzică uşoară. 16.30 Consultaţie juridică. Răspunsuri la scrisorile ascultătorilor. 16.40 Arii din operete in­terpretate de Cleopatra Melidoneanu şi Constan­tin Dumitrescu. 17.05 An­tena tineretului. 17.30 Cîntece şi jocuri populare. 18.03 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 18.30 Şlagărele anului 1970. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Buchet de melodii populare. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Roberto Car­los. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii prefe­rate. 21.20 Muzică ușoa­ră interpretată la saxo­fon. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii : Doina Badea. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Prima iubire — muzică uşoară. 23.00 Pentru magnetofo­nul dv. , cîntă Timi Yuro şi Claude François. 23.30 Discul în foileton — mu­zică uşoară. 0.03-5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. 13.00 Muzică uşoară.­ 13.15 Arii,celebre din o­­pere. 13.30 Unda veselă (reluare). 14.08 Album de muzică populară. 14.30 Călătorie muzicală. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.30 Muzi­că uşoară. 16.00 Radio­jurnal. 16.50 Pe teme de protecţia muncii. 17.00 Din cele mai frumoase melodii... 17.35 Lecturi paralele. 18.00 Concursul şi festivalul internaţional „George Enescu”. 18.50 — 365 de cîntece. 19.00 Re­frene îndrăgite. 19.30 Me­ridiane lirice. 19.50 Noap­te bună­, copii. 20.00 Re­cital Anda Călugăreanu. 20.15 Selecţiuni din ope­reta „Prinţul student” de Romberg. 20.30 Muzică de café-concert. 21.00 Concursul şi festivalul in­ternaţional „George Enes­cu". 23.20 Recital Dorina Drăghici. 23.40 Canţonete orchestrale. 24.00—1.00 Concert de muzică elve­ţiană. JOI, 17 SEPTEMBRIE PROGRAMUL 1. 5.05-6.00 Muzica dimi­neţii. 6.05-9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Odă lim­bii române. 10.10 Curs de limba rusă. Ciclul II, lec­ţia a 31-a. 10.30 Caruse­lul melodiilor. 11.05 Arii din operete interpretate de Corina Bărbulescu. 11.15 Din ţările socialiste. 11.30 Suita tinerească de Mircea Chiriac. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Recital de operă Lucia Bercescu. 12.15 Muzică uşoară de Edmond Deda. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia popu­lară şi interpretul preferat. PROGRAMUL II. 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radio­jurnal. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Suita de balet „Ro­deo” şi piesa „Salonul mexican" de Aaron Cop­land. 9.00 Cîntece de Gheorghe Cucu. 9.15 Mîn­­dra mea floare aleasă — muzică populară. 10.15 Nume dragi — muzică u­­şoară. 10.30 Cîntece şi jocuri populare. 11.00 Pie­se instrumentale. 11.20 Melodii de Gelu Solomo­­nescu şi Paul Urmuzescu. 11.40 Pagini din opereta „Anton Pann” de Alfred Mendelsohn. 12.15 Con­cert de prînz. ❖ ii I­ I ❖ a ul Teodor Vîrgolici este un vechi cercetător al operei lui Matei Caragiale pu­­blicind în ,,Studii şi cerce­tări de istorie literară şi folclor", VI 1-2, 1957 „Opera lui Mateiu Cara­giale" şi scoţind mai apoi o ediţie în colecţia Lyceum, pe care o şi pre­faţează. Recent apare in librării cu prima mono­grafie dedicată scriitoru­lui adus în actualitate de atîtea articole, care, din punct de vedere al spa­ţiului, este cel mai întins studiu despre Matei Ca­­ragiale. Micromonografia din Editura Albatros be­neficiază şi de un indice bibliografic, neadus la zi, şi reproduce cîteva foto­grafii, schiţe, blazonul lui Matei, armele lui, inscrip­ţia lui, ilustraţii la coper­­ţile Crailor, toate cunos­cute. In linii mari, Teodor Vîrgolici se dovedeşte a fi şi de data aceasta a­­celaşi istoric literar de formaţie clasică pe care îl cunoaştem din celelalte lucrări ale sale. La baza cercetării lui stă întotdea­una documentul, iar cînd acesta lipseşte se trece repede peste o anume perioadă, ferindu-se de comentarii subiective. Şi, deşi între viaţă şi operă sînt atîtea legături, ele formează capitole distinc­te. La rîndul ei, opera este tratată cronologic şi nu-i poate lipsi obişnuita încheiere. Viaţa ocupă o treime din micromonografie. Ca­pitolul reţine datele cu­noscute, compunînd un portret contradictoriu, sus­ţinut de cele mai multe ori de citate din comen­tarii devenite clasice. Deşi unele afirmaţii asupra lui Matei l-au iritat pe ilus­trul istoric şi critic literar Şerban Cioculescu, nu se poate să nu fim de acord cu Teodor Vîrgolici, cînd spune: „Mateiu Caragiale era, în esenţă, un om de mare candoare sufle­tească, peste care se aş­ternuse însă crusta unor lungi suferinţe şi tribulaţii morale şi materiale, un adevărat erudit, de o cu­ceritoare fineţe şi elevaţie spirituală, pentru care conversaţia înaltă era o delectare, un om amabil şi îndatoritor, dar in ace­laşi timp un temperament fragil, anxios şi aparte structurat, care nu admi­tea imixtiunea curiozităţii şi a lipsei de condescen­denţă" (p. 30). Ultimele memorii ale intimilor lui Matei, care l-au cunoscut în casa Margaretei Miller Verghy, pledează pentru candoarea ascunsă în su­fletul obosit al scriitorului. „Pajerele" sunt evidenţiate prin pitorescul şi balcanis­mul atemporal, însă co­mentariul estetic lipseşte de multe ori, fiind înlocuit cu citate lungi. Am fi do­rit o mai amplă şi mai adincă incursiune în sub­stratul poemelor şi una mai pronunţată pentru descoperirea elementelor simboliste, care vor apa­re în Remember şi Crai la un nivel superior. Remember şi Craii de Curtea Veche se bucură de un comentariu mai nuanţat, intrîndu-se mai adine în estetica operei şi făcîndu-se unele para­lelisme evidente cu scrie­rile lui Ion Luca, Villiers de I­sle Adam, Borbély d'Aurevilly şi Poe. Teodor Vîrgolici relevă, de ase­menea, caracterul fantas­tic al prozei lui Matei Caragiale, estetizarea na­turii, notele realiste ale Crailor (o lume in declin şi alta în ascensiune) şi din păcate, nu mai anun­ţă pe cele simboliste şi romantice. O afirmaţie ca : „Opera sa reprezen­ta, în epoca respectivă, un aliat neobişnuit între ceea ce numim astăzi tradiţie şi inovaţie, o ar­monioasă sinteză a unor elemente de substanţă în procedee compoziţionale proprii unor anumite e­­tape din evoluţia litera­turii în epocile anterioare, cu altele care prefigurau coordonate esenţiale ale literaturii viitoare” (p. 104) este întru totul adevărată, dar nu satisface dacă a­­naliza nu se amplifică. Ori mai ales Craii sînt o sinteză de mare finețe între preceptele clasice și c\­ele moderne ale litera­turii, precepte ce sínt necesare să fie urmărite pînă în nervurile lor ulti­me, pentru a explica ma­rea circulaţie a lui Matei astăzi. In plus, o încer­care comparatistă cu o­­pera lui Giuseppe Tomasi­­, Lampedusa l-ar pune pe scriitorul român, într-o cu totul altă lumină. Este adevărat că Teodor Vîr­golici nu şi-a propus aşa ceva. El ne-a dat numai cel mai amplu studiu a­­supra lui Matei Caragia­le, deosebit de util celor ce iubesc opera acestui singuratic din literatura română. Şi nu este puţin lucru ... G. NISTOR TEODOR VÎRGOLICI: MATEIU I. . CARAGIALE — CRONICA CĂRŢII HANGA IOAN, comuna Gălauţaş Prin vechime în muncă se înţelege intervalul de timp cu­ o persoană a activat, în calitate de an­gajat al unei întreprinderi sau instituţii, iar vechimea neîntreruptă în muncă re­prezintă perioada de timp continuă, executată în ba­za aceluiaşi contract de muncă. La plecarea din între­prindere prin demisie, ac­tivitatea se întrerupe, şi după reîncadrare, anga­jatul nu mai beneficiază de vechime neîntreruptă. Se consideră că are ve­chime neîntreruptă în aceeaşi unitate şi angaja­tul care după încetarea activităţii, fiind pensionat pentru invaliditate, s-a re­încadrat în termen de cel mult 90 zile de la înce­tarea acestei situaţii. Sporul de vechime ne­întreruptă, prevăzut în H.C.M. nr. 914/1968, se acordă numai după pres­­tarea muncii neîntrerupte de cel puţin 5 ani împli­niţi în aceeaşi unitate. POP FLORIAN, comuna Lunca Bradului, judeţul Mureş Pentru muncitorii fores­tieri care lucrează cu fe­­răstraie mecanice nu e­­xistă o categorie specială de încadrare, ei fiind sa­larizaţi după lista funcţii­lor specifice, anexă la H.C.M. nr. 914/1968. In funcţie de vechimea în muncă, pot fi acordate trei trepte superioare de incadrare. Pentru trecerea de la salarizarea de bază la prima treaptă se cere o vechime de cel puţin un an, iar de la treapta în­­tîi la a doua şi în con­tinuare, se cere o vechime minimă de doi ani. Tarifarea lucrării se fa­ce în funcţie de comple­xitatea muncii executate, pentru unele lucrări, con­ducerea unității putînd dispune încadrarea lor în­tr-o treaptă superioară. Ajutorul social în ca­­drul asigurărilor de stat, pentru incapacitate tem­porară de muncă, deter­minată de boală sau ac­cident, se stabilește in raport de vechimea neîn­treruptă, astfel,­ pînă la doi ani 50 la sută ; de la 2 la 5 ani 65 la sută ; de la 5 la 8 ani 75 la sută și peste 8 ani 85 la sută. Pentru incapacitate temporară de muncă pro­vocată de accident de muncă sau alte acciden­te asimilatic, de o boală profesională, tuberculoză sau în caz de carantină, ajutorul acordat este de 85 la sută indiferent de natura contractului de muncă și de vechimea neintreruptă în muncă. A. POP JURISTUL VA RĂSPUNDE HARGHITEI □ Pe ecranul cinematografu­lui „Harghita" din Mier­curea-Ciuc rulează in a­­ceste zile filmul „O nuntă cum n-a mai fost", pro­ducție a studiourilor „Bucureşti” și „Al. Sahia". In foto : O scenă din­ film. □ IC. MIERCURI, 16 SEPTEMBRIE 6.00—6.30 Emisiunea pe teme agrare : Construc­ţiile zootehnice să fie ter­minate la timp. Cîntece şi jocuri populare. 18.00- 19.30 Cronica actualităţii. Valsuri din operete. Ori­zont economic. La Fabri­ca de conserve. Mureşeni din Tg. Mureş. Arii din o­­perete interpretate de Viorica Cortez-Guguianu. Prin lăcașurile de cultu­ră : Festivalul de muzică ușoară Lacul Ursu din So­­vata. Romanțe. L MIERCURI, 16 SEPTEMBRIE 16.00 Fotbal : Dinamo Bucureşti — P.A.O.R. Salo­nic, în cadrul competiţiei „Cupa europeană a ora­şelor tîrguri". Transmisi­une de la Stadionul Di­namo, 17.50 Microavan­­premieră. 18.00 Momente folclorice, cu Maria Schi­­por, Ana Bălăci, Violeta Romanescu, Ionel Banu. 18.30 Cabinetul economic TV. Asigurarea şi contro­lul calităţii produselor. 19.20 1001 de seri. Emisi­une pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Baletul Lacul lebe­delor de P. I. Ceaikovski. 20.50 Cronica literară. 21.05 Actul al II-lea al baletului „Lacul lebede­lor”. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Actul al III- lea al baletului „Lacul le­bedelor". ANUL III, nr 794 X­V Şcoala şi-a deschis porţile (Urmare din pag. 1) perioade de muncă, in ca­re sarcinile şcolii sunt de cea mai mare însemnăta­te. „Liceul nostru este un complex sediu al învăţă­­mîntului. Un institut de e­­ducatoare care şi-a mărit capacitatea. Institutul de 7 ani postliceal îşi va com­pleta efectivele in urma sesiunii de admitere din toamna aceasta. Un fapt cu totul nou — ca să ne men­ţinem in sfera noutăţilor — este clasa de hocheişti (a m-a) in care 30 de co­pii cu aptitudini deosebi­te se vor forma şi pentru această ramuri sportivă de tradiţie la noi. Suntem­ un colectiv numeros de ca­dre didactice, avem 71 de clase de elevi, aşadar pe toată linia privim lucruri­le la mari dimensiuni; de aceea trebuie să întărim continuu disciplina în mun­că, atît in ceea ce ne pri­veşte pe noi, dascălii, cit şi pe elevi — condiţie e­­senţială pentru obţinerea unor bune rezultate, st­re a răspunde noblei noastre îndatoriri de educatori ai viitorului patriei, şi a tra­duce în viaţă sarcinile pe care partidul şi statul le pune în faţa şcolii. Va trebui să ridicăm nivelul ştiinţific şi didactic al pre­dării obiectelor, să ne sporim exigenţa atît faţă de elevi, cit şi faţă­ de noi înşine". Şi în celelalte şcoli ale judeţului deschiderea nou­lui an de invăţămint s-a desfăşurat sub însemnul aceloraşi auguri, constitu­ind tot atîtea prilejuri de entuziastă angajare. La SICULENI, noua şcoală ge­nerală, înfiinţată anul in­cut (nr. 4 ) şi-a primit cu căldură elevii, fii ai munci­torilor feroviari din pu­ternicul nod de cale ferată — Ciceu. Ca şi in celelal­te şcoli, şi aici s-a dat ci­tire Salutului Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, Consliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii So­cialiste România, adresat cadrelor didactice şi ele­vilor cu prilejul deschi­derii noului an şcolar,­­ şi­­toţi participanţii la mo­mentul inaugural al cursu­rilor profesori şi elevi au primit cu mare bucu­rie urările de prosperita­te şi succese, angajîndu-se cu tot elanul să transpună în fapte însufleţitoarele în­demnuri. Elevii claselor a Vlll-a i-au primit cu flori pe micuţii din clasa I. Cu­vintele comandantei de pionieri, Zamfira Nicolae, le-au îmbujorat chipurile bobocilor, care de fapt a­­bia mai tirziu vor pricepe cu adevărat sensul acestor sfaturi părinteşti. .. LA SUBCETATE, cei­ 500 de elevi ai liceului, împreuna cu profesorii lor,, au participat la o festivi­tate similară, caracterizată prin afirmarea înflăcărată a gîndurilor de viitor, prin nestăvilitul entuziasm de­finitoriu virstei şcolare, ca şi al virstei etern tinere a profesiunii de dascăl! Ele­va Leontina Marcu­, profe­sorul Fetru Cotfas au dat glas fiecare în parte ace­­i ci­r­ci aspiraţii de ridicare calitativă a procesului in­­structiv-educativ, proces în care elevul trebuie să-şi în­suşească terminice cunoş­tinţe, iar profesorul, per­­fecţionindu-şi continuu mă­iestria pedagogică şi nivelul pregătirii ştiinţifice, trebuie să devină modelul desăvîr­­şit, demn de urmat pentru elevi! Pretutindeni, acolo unde cuvîntul încărcat de în­ţelepciune al cărţii, îşi fa­ce loc către înţelegerea învăţăceilor, în ziua de 15 septembrie au avut loc ad­mirabile manifestări ale an­gajării entuziaste. In fieca­re şcoală din oraşele, co­munele şi satele judeţului, învăţătorii, profesorii, e­­ducătorii şi elevii s-au pă­truns de semnificaţiile cu­vintelor înaripate transmise în Salutul conducerii parti­dului şi statului nostru. „Deschiderea noului an şcolar are loc în condiţi­ile cînd întreaga ţară îşi desfăşoară larg forţele pen­tru înfăptuirea cu succes a prevederilor ultimului an al cincinalului şi trecerea la următorul plan de cinci ani, cînd activitatea crea­toare din patria noastră si concretizează în noi şi în­semnate realizări in dome­niul economiei, ştiinţei şi culturii — expresie a ataşa­mentului nemărginit al întregului popor faţă de politica marxist-leninistă a partidului şi statului, a hotăririi sale de a transpu­ne in viaţă vastul program stabilit de cel de-al X-lea Congres al Partidului Co­munist Român, în vederea dezvoltării multilaterale a societăţii noastre socialis­te". Şcoala noastră, labora­torul în care dospeşte vii­torul patriei, se va situa cu certitudine, la înalţi­­mea­ marilor obiective pe care poporul nostru, condus de partid, le înfăptuieşte necontenit, pentru ridica­rea patriei pe cele mai i­­nalte culmi ale progresu­lui şi civilizaţiei. Pentru prima dată in bănci, elevi­ din clasa I B, la Şcoala generală nr. 1 din Miercurea-Ciuc. Prima lecţie de chimie la clasa a Xll-a la Liceul din Sinmartin. t­­­Y ( MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Harghita" : O nuntă, cum n-a mai fost, film românesc. « ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Ho­morod” : In fiecare seară la ora 11, film sovietic. GHEORGHENI - Cinematograful „Mioriţa” : Picioare lungi, degete lungi, film german. GHEORGHENI — Cinematograful „Forestierul": Anchetatorul din umbră, film polonez. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul”: Răzbunătorul, film italian. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman” : Viţelul de aur, seriile I, II, film sovietic. BORSEC — Cinematograful „Borsec” : Via Mala, film german. BORSEC — Cinematograful „Izvorul” : Monştrii, film italian. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul" : Roşu şi suriu, film polonez. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Nu vor fi divorţuri, film polonez. VLAHIŢA - Cinematograful „Fierarul” : Operaţiu­nea „Crossbow”, film englez. PRAID — Cinematograful „Praid" : O fată fericită, film italian. DITRĂU — Cinematograful „Ditrău” : Ferestrele timpului, film maghiar. LACU ROŞU — Cinematograful „Lacu Roşu" : Winnetou în Valea Morţii, film german. J­­I | I

Next