Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-07-15 / nr. 741
I »UOTOCA JUD£rEA«A MISCUREAClU® Proletari Din toate ţările, uniţi-vă! ! ! • ANUL III, nr. 741 MIERCURI 15 iulie 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Adunările generale ale salariaţilor DEZBATERI TEMEINICE, MĂSURI EFICIENTE PENTRU ASIGURAREA TUTUROR CONDIŢIILOR ÎNDEPLINIRII EXEMPLARE A PLANULUI PE 1971 După ce, in perioada 1 iunie — 15 iulie a.c., planul de stat pe anul 1971 a fost defalcat pe întreprinderi, secţii, sectoare, ateliere şi a fost dezbătut in şedinţe lărgite ale consiliilor de administraţie şi comitetelor de direcţie şi apoi cu colectivele de muncă ale sectoarelor şi secţiilor, în aceste zile începe o nouă şi importantă etapă a pregătirii condiţiilor pentru îndeplinirea integrală, ritmică, în condiţii calitative şi de eficienţă superioare a sarcinilor de plan pe anul viitor, adunările generale ale salariaţilor din întreprinderile industriale, de transporturi şi de construcţii. Referindu-se la sarcinile actuale ale organelor şi organizaţilor de partid, ale organelor colective şi conducătorilor din economie, incuvintarea rostită la plenara C.C. al P.C.R. din 8—9 iulie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta: „în perioada următoare va trebui să dăm o mare atenţie pregătirii planului pe anul 1971. Proiectul de plan pe anul viitor este cunoscut în toate întreprinderile, de către toate comitetele judeţene, deci există timp pentru pregătirea lui temeinică... în semestrul II al acestui an se va dezbate - începînd de la secţiile uzinale şi pină la colegiile ministerelor - planul pe 1971 şi planul cincinal 1971 — 1975, urmărindu-se identificarea unor noi resurse de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, de ridicare a rentabilităţii, reducere a cheltuielilor materiale, realizare integrală şi cu o înaltă eficienţă a programului de investiţii”. Din aceste cuvinte se desprind cu extremă claritate obiectivele pe care trebuie să le urmărească adunările generale ale salariaţilor in cursul dezbaterii planului pe anul viitor. în cadrul adunărilor generale, comitetele de direcţie vor prezenta dări de seamă privind realizările obţinute în primul semestru al anului, lipsurile şi neajunsurile ce s-au manifestat, se vor adopta măsuri pentru eliminarea lor, pentru a asigura îndeplinirea şi depăşirea planului şi a angajamentelor luate pe acest an, precum şi a planului pe anul viitor. In materialele ce vor fi prezentate adunărilor generale, în discuţii, în dezbateri, in planurile de măsuri şi hotăririle ce se vor adopta, întreaga atenţie trebuie concentrată spre identificarea rezervelor la care se referea secretarul general al partidului nostru. In întreprinderile noastre industriale sunt inca largi posibilităţi de sporire a producţiei şi a productivităţii muncii, fără investiţii materiale suplimentare, prin utilizarea mai judicioasă a capacităţilor de producţie (o mai mare încărcare a utilajelor, eliminarea stagnărilor, atingerea cit mai rapidă a parametrilor proiectaţi la obiectivele de curind intrate în funcţiune etc.), cit şi prin folosirea integrală a timpului de lucru (lichidarea absenţelor nemotivate, a învoirilor şi concediilor fără plată, îmbunătăţirea organizării muncii1). Aceste aspecte vor trebui să constituie miezul dezbaterilor in toate întreprinderile şi îndeosebi la cele subordonate Combinatului textil din Odorheiu Secuiesc, Combina- * tului de exploatare şi industrializare a lemnului Miercurea-Ciuc, Combinatului minier Bălan, Combinatului de in şi cînepă din Gheorgheni. Reducerea cheltuielilor materiale de producţie, ridicarea rentabilităţii întreprinderilor trebuie, de asemenea, să preocupe un cel mai înalt grad adunările generale ale salariaţilor, în unele întreprinderi se practică încă norme de consum largi, se înregistrează rebuturi, produse de calitate necorespunzâtoare şi alte manifestări de risipă. Pe alocuri chiar aceste norme largi sunt depăşite, se produc multe deşeuri, în planurile de măsuri tehnice, organizatorice şi economice ce vor fi adoptate de adunările generale ale salariaţilor din aceste întreprinderi, trebuie să se prevadă măsuri concrete pentru eliminarea unor asemenea anomalii, pentru gospodărirea judicioasă a mijloacelor materiale şi băneşti, în conformitate cu noua lege adoptată de Marea Adunare Naţională. Dezbaterile din adunările generale, hotăririle ce vor fi adoptate, vor trebui să determine intensificarea acţiunii de încheiere a contractelor economice pentru 1971, precum şi a contractelor de lungă durată privind aprovizionarea cu materii prime, maşini şi utilaje, desfacerea producţiei, cooperarea în producţie, executarea lucrărilor de construcţii. Ţinind seama de volumul însemnat al investiţiilor ce se execută în acest an şi care va cunoaşte o nouă şi considerabilă creştere anul viitor, adunările generale ale salariaţilor din întreprinderile industriale - ca beneficiare - şi ale celor din intreprinderile de construcţii trebuie să dezbată cu temeinicie posibilităţile de grăbire a ritmului construcţiilor, pentru scurtarea termenelor de dare în funcţiune a noilor obiective, precum şi a lucrărilor de dezvoltare a capacităţilor de producţie ce se desfăşoară in multe din unităţile noastre economice, pentru realizarea integrală şi la timp a planului de investiţii pe acest an şi, acolo unde se creează posibilităţi, începerea înainte de termenul planificat a unor lucrări noi, prevăzute pentru 1971. Reuşita adunărilor generale este condiţionată de felul cum sunt pregătite ele, cum se asigură participarea activă la dezbateri a salariaţilor, de instaurarea unui climat propice unei analize temeinice, unui viu şi eficient schimb de opinii. De aceea, (Continuare in pag. a 3-a) DE IA DIMI LA ALIUL AL IDOLŢULUI Pitoreasca staţiune „Bradul" din oraşul Topliţa cunoaşte în aceste zile afluxul masiv al turiştilor. Numai în ultimele zile au sosit peste 250 de turişti din diferite colţuri ale ţării. Cazaţi în vilele şi în căsuţele de camping, precum şi în corturile instalate în incinta frumoasei staţiuni, ei se bucură de tradiţionala ospitalitate harghiteană. 11 în urma dării în folosinţă a noului magazin universal cu etaj, reţeaua comercială din Zetea s-a îmbogăţit, beneficiind totodată de un spaţiu adecvat cerinţelor cumpărătorilor. Astfel, în localul vechiului magazin universal s-a deschis unitatea de metalo-chimice şi mobilă, în cel al fostei autoserviri s-a amenajat o cofetărie frumoasă şi modernă, iar în clădirea de unde s-au mutat produsele de cofetărie, a fost instalat un magazin special de încălţăminte. El La Gheorgheni se află în curs de construcţie clădirea care va adăposti noua întreprindere de prelucrare a fructelor de pădure. La sfîrşitul anului, cînd va fi dată în folosinţă întreprinderea — pentru a cărei edificare au fost investiţi peste 1 milion lei, — va dispune de utilaje moderne, capabile să valorifice la un înalt nivel roadele bogatelor păduri din împrejurimile Gheorghenilor. Prăşitul cartofului la C.A.P. Topliţa- Ciuc IRAS, UNS ŞI FREIA CU VORBE O succintă analiză privind modul de deservire a cetăţenilor de către unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti din judeţul nostru, constată cu satisfacţie lărgirea continuă a gamei prestărilor de serviciu către populaţie, înfiinţarea unor noi unităţi, lărgirea şi modernizarea altora, dotarea cu aparate şi utilaje moderne, precum şi aprovizionarea mai chibzuită cu materiale. Dar, din păcate, susamintitele îmbunătăţiri nu întotdeauna, şi nu în cazul majorităţii unităţilor apreolează activitatea cooperaţiei meşteşugăreşti. Nu mic este numărul acelor unităţi, în care atît interesul unităţii, cît şi deservirea populaţiei continuă să fie întunecată de „umbre” pe care, nici pînă-n prezent, cooperaţia meşteşugărească din judeţ, n-a reuşit să le elimine din activitatea sa. Preşedintele cooperativei „Deservirea", Salamon Árpád recunoaşte că cele trei unităţi de frizerie existente în prezent în oraşul reşedinţă de judeţ, în care lucrează 29 de frizeri, nu mai sunt în stare să satisfacă solicitările mereu crescînde ale populaţiei. De ce? Preşedintele acuză lipsa spaţiilor adecvate, care , după părerea dumnealui, leagă mîna conducerii şi lasă uşa deschisă nemulţumirilor cetăţenilor. Tot ceea ce s-a putut face pînă-n prezent, afirmă dînsul, în condiţiile actuale s-a făcut. Conducerea s-a preocupat şi se preocupă în permanenţă de dotarea frizeriilor cu materiale şi cu cadre corespunzătoare, intervenind de nenumărate ori pentru obţinerea de spaţii noi, necesare lărgirii reţelei. Sînt destule speranţe, dar cînd se va produce împlinirea lor, conducerea cooperativei „Deservirea" nu ştie. Nu cunoaşte, nici situaţia existentă în unităţile de frizerie din oraşul Miercurea-Ciuc. Ne-am putut convinge de acest adevăr la faţa locului, vizitînd unităţile de lîngă gară şi din centrul oraşului. Şefii acestora, Borbély Gavril (unitatea nr. 17), Salamon Eugen (unitatea nr. 45) ne-au relevat o serie de neajunsuri, în ceea ce priveşte dotarea unităţilor, lipsa şerveţelelor, a diferitelor instrumente de tuns şi de bărbierit, maşini de uscat etc ..., ca să nu mai spunem că şi cele existente, care se pot caracteriza ca fiind bune, sunt cumpărate de către lucrători. Cu ocazia fiecărei şedinţe de analiză, aceste neajunsuri şi nemulţumiri sunt ridicate de lucrători, fiind menţionate şi în procesele verbale. Majoritatea lor rămîn însă nerezolvate, continuînd să se dospească sub formă de „utile constatări”. Conducerea cooperativei ne-a asigurat ferm că s-a pus şi se pune un accent deosebit pe pregătirea profesională a lucrătorilor din unităţi, se organizează schimburi de experienţă, cursuri de perfecţionare profesională, concursuri şi altele. O fi adevărat, dar nu este mai puţin adevărat că toate acestea, s-au concretizat sub forma trimiterii unui singur lucrător la un concurs organizat la Braşov . Dacă cele relatate de conducerea cooperativei „Deservirea" referitor la dotarea unităţilor şi la multiplele posibilităţi de perfecţionare profesională, nu corespund la faţa locului, cele afirmate despre igiena existentă în unităţi se potrivesc de minune. A trecut poate un veac de la ultima văruire a unităţii de lîngă gară, iar măturile au ajuns să fie socotite, probabil, unelte sfinte, căci cu greu am fi putut găsi cuvîntul care să caracterizeze mizeria întîlnită în această unitate. Reflectînd asupra celor constatate, este firească nerentabilitatea unităţilor de frizerie. Nu e de mirare dacă clienţii nu sînt „încîntaţî" cînd li se atîrnă de gît un şerveţel de o curăţenie la fel de dubioasă ca şi halatele frizerilor, cînd în locul difuzoarelor instalate răsună tot felul de discuţii în care frizerii sunt meşteri atît de pricepuţi. I. D. KISS (Continuare în pag. a 3-a) Raid prin cooperativele meşteşugăreşti vizita primum REPUBLICII AFRICA Trimişii Agerpres, Mircea S. Ionescu şi Nicolae Creţu, transmit , in cea de-a patra zi a vizitei în ţara noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, preşedintele Republicii Africa Centrală, persoanele care-l însoţesc, precum şi Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, întreprind o călătorie prin ţară. Oaspeţii sunt însoţiţi de secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, de general locotenent Constantin Popa, adjunct al şefului Marelui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerariului - oraşul Piteşti. Pe platforma unde se află amplasate un modern combinat petrochimic, o fabrică de negru de fum şi una din cele mai mari rafinării petroli centrala fere, oaspeţii din Republica Africa Centrală sunt întîmpinaţi de Gheorghe Năstase, preşedintele Consiliului popular judeţean Argeş, de primarul muncipiului Piteşti, Alexandru Popescu, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Rafinăria de petrol, întreprindere intrată în funcţiune la sfîrşitul anului trecut, însoţiţi de Gheorghe Pacoste, adjunct al ministrului industriei petrolului, şi de Victor Nica, directorul general al rafinăriei, oaspeţii vizitează principalele instalaţii. La tabloul de comandă al complexului de reformare catalitică, de extracţie, prefracţionare şi hidrofinare a benzinei, se dau explicaţii în legătură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafinăriei. Sunt prezentate, apoi produsele principale care se realizează aici : benzine cu cifră octanică ridicată, motorine de calitate superioară şi unele semifabricate utilizate în industria petrochimică, printre care şi sulful extras prin procedee originale din petrolurile sulfuroase distilate aici în instalaţii adecvate. Gazdele oferă date în legătură cu noile obiective ce urmează a fi construite aici în etapă a doua de dezvoltare a întreprinderii — Complexul de cracare catalitică ale cărei instalaţii vor contribui la valorificarea superioară a bogăţiilor petrolifere argeşene. Străbătînd apoi centrul Piteştiului, oaspeţii ajung în zona industrială din (Continuare în pag. a 4-a) Toate forţele pentru terminarea grabnică a lucrărilor agricole C.A.P. LUETA: Suprafaţa cultivată e mică, cea întreţinută ... e şi mai mică. Cooperativa agricolă de producţie din Lueta, dispune de numai 18 hectare cultivate cu cartofi, de altfel, singura cultură prăşitoare. Normal ar fi ca în aceste zile, cînd în alte unităţi cu sute de hectare cu cartofi, lucrările de întreţinere sunt la zi, aici să nu existe astfel de probleme, cum ar fi întîrzierea sau neexecutarea prăşitului. Insă, aşa cum am pututconstata, din cele 18 hectare numai 4 sunt întreţinute la zi (două praşile mecanice şi una manuală). Aşa cum declară preşedintele acestei unităţi Sata Albert, nu prea ies oamenii la lucru, dar tot el adaugă că zilnic poate conta pe 20 de cooperatori. Pe lîngă contradicţia măruntă din interiorul acestei afirmaţii, mai surprindem una, mai mare: cum vor putea fi realizaţi cei 23 de lei pentru o normă convenţională, aşa cum s-a planificat, dacă o treime din suprafaţa arabilă a cooperativei (cele 18 ha cu cartofi) este neglijată? Această întrebare ar trebui să şi-o pună şi conducerea cooperativei. M. COTFAS Recoltatul orzului într-un stadiu avansat Aflăm de la I.M.A. Odorheiu Secuiesc, unitate care deserveşte această zonă, că pînă ieri, orzul a fost recoltat de pe o suprafaţă de 90 de hectare. Dintre cooperativele cu cele mai multe hectare recoltate menţionăm cele din Cristuru Secuie, cu 30 ha, Secuieni 25 ha Porumbenii Mari 15 ha. in ritm susţinut , desfăşoară recoltatul omului şi la cooperative din Şoimuşul Mic, Sîrpaul, Mărtiniş. 1970 - MUNCA FIECĂRUIA LA COTELE Înaltei dăruiri şi răspunderi Drumuri şi oameni Aproape inevitabil cuvîntului Om i se asociază şi drum. Drum in sensul de destin, de perioadă, de etalon al realizării sale. Drum! Cuvînt cu sonorităţi grave, de bronz profund, supus mlădierii poetice, dar in egală măsură supus şi iniinii omului, grijii şi mîngîierii sale. Drum, punte de legătură între destinele noastre, între oraşele şi satele acestei patrii socialiste. Ochii noştri au văzut grădini de flori superbe, livezi arcuite pe dealuri, grele de rod, uimitoare construcţii de sticlă şi beton, ochii noştri au văzut minuni făurite de mâinile omului contemporan, şi de fiecare dată s-au întrebat: „Cine e grădinarul acelor minuni?” Uneori nu au găsit răspuns. Omul-meşter, faurul era un anonim, un om care nu şi-a înscris numele pe frumuseţea construcţiei. Nu din orgoliu sau din reticenţă. Uimirile în faţa acestor minuni contemporane au cuprins nu numai pe trecător, ci, uneori, şi pe făuritorul lor. Cei care au parcurs drumul de la Gheorgheni la Lacu Roşu, au văzut integrîndu-se în peisajul montan fîşia de covor asfaltic, şerpuind leneşă uneori, urcînd pieptiş. Singurătăţii alpine, liniştei, feeriilor naturale, i se mai adaugă siguranţa acelui drum, trăinicia lui, bănuiala că temeliile sale sînt rădăcinile acestui pămînt, înflorirea lor spre suprafaţă. Dar, după ce parcurgi de mai multe ori drumul, întreţinut, admirabil, începi să te gîndeşt la „mina" aceea de oameni înscrişi între doi indicatori de cale, trebăluind liniştit, trainic, lăsînd în urma lor doar siguranţa, temelia solidă, rădăcinile pămîntului înflorite maiestuos în toate drumurile ţării. Andrei Kolló este maistru stagiar, Iosif Vass, mecanicul şef, iar Magdalena Şimon, laborantă. Pe oamenii aceştia i-a unit drumul! Destinul, viaţa lor de fiece zi este legată de fîşia de covor asfaltic care uneşte Gheorgheni şi Lacu Roşu. Fülöp Antal era plecat undeva spre km 21. Nu l-am intîlnit. Personalitatea sa am dedus-o numai din cifrele sintetizate în statisticile semestrului care a trecut. Utilajele, de care răspunde, au staţionat infinit, de puţin faţă de normele tehnice, faţă de timpii de reparaţie şi revizie înscrişi în fişele lor tehnice. Dar, dincolo de cifre şi cuvinte, m-am simţit legat de oamenii aceştia simpli, care îşi trăiesc viaţa făcîndu-ne nouă „drumul“ mai uşor, mai sigur, care, asemenea ţăranilor din care mă trag, la baza existenţei lor, aşază soliditatea unor temelii contemporane. B. GEORGE (Continuare in pag . 3-a)