Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-07-15 / nr. 741

I »UOTOCA JUD£rEA«A­­ MIS­CUREA­ClU® Proletari Din toate ţările, uniţi-vă! ! ! • ANUL III, nr. 741 MIERCURI 15 iulie 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Adunările generale ale salariaţilor DEZBATERI TEMEINICE, MĂSURI EFICIENTE PENTRU ASIGURAREA TUTUROR CONDIŢIILOR ÎNDEPLINIRII EXEMPLARE A PLANULUI PE 1971 După ce, in perioada 1 iunie — 15 iulie a.c., planul de stat pe anul 1971 a fost defalcat pe întreprinderi, secţii, sectoare, ateliere şi a fost dez­bătut in şedinţe lărgite ale consiliilor de administraţie şi comitetelor de direcţie şi apoi cu colectivele de muncă ale sectoarelor şi secţiilor, în aceste zile începe o nouă şi impor­tantă etapă a pregătirii condiţiilor pentru îndeplinirea integrală, ritmi­că, în condiţii calitative şi de eficien­ţă superioare a sarcinilor de plan pe anul viitor, adunările generale ale salariaţilor din întreprinderile indus­triale, de transporturi şi de construc­ţii. Referindu-se la sarcinile actuale ale organelor şi organizaţilor de partid, ale organelor colective şi conducătorilor din economie, in­cuvintarea rostită la plenara C.C. al P.C.R. din 8—9 iulie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu a­­răta: „în perioada următoare va tre­bui să dăm o mare atenţie pregătirii planului pe anul 1971. Proiectul de plan pe anul viitor este cunoscut în toate întreprinderile, de către toate comitetele judeţene, deci există timp pentru pregătirea lui temeinică... în semestrul II al acestui an se va dez­bate - începînd de la secţiile uzinale şi pină la colegiile ministerelor - pla­nul pe 1971 şi planul cincinal 1971 — 1975, urmărindu-se identificarea unor noi resurse de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, de ridicare a rentabilităţii, reducere a cheltuielilor materiale, realizare integrală şi cu o înaltă eficienţă a programului de in­vestiţii”. Din aceste cuvinte se des­prind cu extremă claritate obiectivele pe care trebuie să le urmărească a­­dunările generale ale salariaţilor in cursul dezbaterii planului pe anul viitor. în cadrul adunărilor generale, co­mitetele de direcţie vor prezenta dări de seamă privind realizările ob­ţinute în primul semestru al anului, lipsurile şi neajunsurile ce s-au ma­nifestat, se vor adopta măsuri pentru eliminarea lor, pentru a asigura în­deplinirea şi depăşirea planului şi a angajamentelor luate pe acest an, precum şi a planului pe anul viitor. In materialele ce vor fi prezentate adună­rilor generale, în discuţii, în dezbateri, in planurile de măsuri şi hotăririle ce se vor adopta, întreaga atenţie trebuie concentrată spre identificarea rezer­velor la care se referea secretarul ge­neral al partidului nostru. In întreprinderile noastre industria­le sunt inca largi posibilităţi de sporire a producţiei şi a productivităţii mun­cii, fără investiţii materiale suplimen­tare, prin utilizarea mai judicioasă a capacităţilor de producţie (o mai mare încărcare a utilajelor, elimi­narea stagnărilor, atingerea cit mai rapidă a parametrilor proiectaţi la o­­biectivele de curind intrate în func­ţiune etc.), cit şi prin folosirea integra­lă a timpului de lucru (lichidarea ab­senţelor nemotivate, a învoirilor şi concediilor fără plată, îmbunătăţirea organizării muncii1). Aceste aspecte vor trebui să constituie miezul dezbateri­lor in toate întreprinderile şi îndeosebi la cele subordonate Combinatului textil din Odorheiu Secuiesc, Combina- * tului de exploatare şi industrializare a lemnului Miercurea-Ciuc, Combina­tului minier Bălan, Combinatului de in şi cînepă din Gheorgheni. Reducerea cheltuielilor materiale de producţie, ridicarea rentabilităţii în­treprinderilor trebuie, de asemenea, să preocupe un cel mai înalt grad adunările generale ale salariaţilor, în unele întreprinderi se practică în­că norme de consum largi, se înre­gistrează rebuturi, produse de calita­te necorespunzâtoare şi alte manifes­tări de risipă. Pe alocuri chiar aceste norme largi sunt depăşite, se produc multe deşeuri, în planurile de măsuri tehnice, organizatorice şi economice ce vor fi adoptate de adunările generale ale salariaţilor din aceste întreprin­deri, trebuie să se prevadă măsuri concrete pentru eliminarea unor ase­menea anomalii, pentru gospodărirea judicioasă a mijloacelor materiale şi băneşti, în conformitate cu noua lege adoptată de Marea Adunare Naţio­nală. Dezbaterile din adunările generale, hotăririle ce vor fi adoptate, vor tre­bui să determine intensificarea ac­ţiunii de încheiere a contractelor eco­nomice pentru 1971, precum şi a con­tractelor de lungă durată privind a­­provizionarea cu materii prime, ma­şini şi utilaje, desfacerea producţiei, cooperarea în producţie, executarea lucrărilor de construcţii. Ţinind seama de volumul însemnat al investiţiilor ce se execută în acest an şi care va cunoaşte o nouă şi considerabilă creştere anul viitor, a­­dunările generale ale salariaţilor din întreprinderile industriale - ca bene­ficiare - şi ale celor din intreprinde­­rile de construcţii trebuie să dezbată cu temeinicie posibilităţile de grăbire a ritmului construcţiilor, pentru scur­tarea termenelor de dare în funcţiune a noilor obiective, precum şi a lucră­rilor de dezvoltare a capacităţilor de producţie ce se desfăşoară in multe din unităţile noastre economice, pen­tru realizarea integrală şi la timp a planului de investiţii pe acest an şi, acolo unde se creează posibilităţi, în­ceperea înainte de termenul planificat a unor lucrări noi, prevăzute pentru 1971. Reuşita adunărilor generale este condiţionată de felul cum sunt pre­gătite ele, cum se asigură participa­rea activă la dezbateri a salariaţilor, de instaurarea unui climat propice u­­nei analize temeinice, unui viu şi e­­ficient schimb de opinii. De aceea, (Continuare in pag. a 3-a) DE IA DI­­MI LA ALIUL AL IDOLŢULUI Pitoreasca staţiune „Bradul" din oraşul To­­pliţa cunoaşte în aceste zile afluxul masiv al tu­riştilor. Numai în ulti­mele zile au sosit peste 250 de turişti din diferi­te colţuri ale ţării. Ca­zaţi în vilele şi în căsu­ţele de camping, precum şi în corturile instalate în incinta frumoasei sta­ţiuni, ei se bucură de tradiţionala ospitalitate harghiteană. 11 în urma dării în folo­sinţă a noului magazin universal cu etaj, reţeaua comercială din Zetea s-a îmbogăţit, beneficiind totodată de un spaţiu adecvat cerinţelor cum­părătorilor. Astfel, în localul vechiului magazin universal s-a deschis u­­nitatea de metalo-chimi­­ce şi mobilă, în cel al fostei autoserviri s-a a­­menajat o cofetărie fru­moasă şi modernă, iar în clădirea de unde s-au mutat produsele de co­fetărie, a fost instalat un magazin special de încăl­ţăminte. El La Gheorgheni se află în curs de construcţie clădirea care va adăpos­ti noua întreprindere de prelucrare a fructelor de pădure. La sfîrşitul anu­lui, cînd va fi dată în folosinţă întreprinderea — pentru a cărei edificare au fost investiţi peste 1 mi­lion lei, — va dispune de utilaje moderne, capabile să valorifice la un înalt nivel roadele bogatelor păduri din împrejurimile Gheorghenilor. Prăşitul cartofului la C.A.P. Topliţa- Ciuc I­RAS, UNS ŞI FREIA CU VORBE O succintă analiză privind modul de deser­vire a cetăţenilor de că­tre unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti din jude­ţul nostru, constată cu satisfacţie lărgirea con­tinuă a gamei prestărilor de serviciu către popu­laţie, înfiinţarea unor noi unităţi, lărgirea şi mo­dernizarea altora, dota­rea cu aparate şi utilaje moderne, precum şi apro­vizionarea mai chibzuită cu materiale. Dar, din păcate, susamintitele îmbunătăţiri nu întotdea­una, şi nu în cazul ma­jorităţii unităţilor apreo­lează activitatea coope­raţiei meşteşugăreşti. Nu mic este numărul acelor unităţi, în care atît inte­resul unităţii, cît şi de­servirea populaţiei conti­nuă să fie întunecată de „umbre” pe care, nici pînă-n prezent, coopera­ţia meşteşugărească din judeţ, n-a reuşit să le elimine din activitatea sa. Preşedintele cooperati­vei „Deservirea", Salamon Árpád recunoaşte că cele trei unităţi de frize­rie existente în prezent în oraşul reşedinţă de ju­deţ, în care lucrează 29 de frizeri, nu mai sunt în stare să satisfacă solici­tările mereu crescînde a­­le populaţiei. De ce? Preşedintele acuză lipsa spaţiilor adecvate, care , după părerea dumnea­lui, leagă mîna condu­cerii şi lasă uşa deschi­să nemulţumirilor cetă­ţenilor. Tot ceea ce s-a putut face pînă-n pre­zent, afirmă dînsul, în condiţiile actuale s-a fă­cut. Conducerea s-a preo­cupat şi se preocupă în permanenţă de dotarea frizeriilor cu materiale şi cu cadre corespunzătoa­re, intervenind de nenu­mărate ori pentru obţi­nerea de spaţii noi, ne­cesare lărgirii reţelei. Sînt destule speranţe, dar cînd se va produce împlinirea lor, condu­cerea cooperativei „De­servirea" nu ştie. Nu cu­noaşte, nici situaţia exis­tentă în unităţile de fri­zerie din oraşul Miercu­­rea-Ciuc. Ne-am putut convinge de acest ade­văr la faţa locului, vizi­­tînd unităţile de lîngă gară şi din centrul ora­şului. Şefii acestora, Borbély Gavril (unitatea nr. 17), Salamon Eugen (unitatea nr. 45) ne-au relevat o serie de nea­junsuri, în ceea ce pri­veşte dotarea unităţilor, lipsa şerveţelelor, a di­feritelor instrumente de tuns şi de bărbierit, ma­şini de uscat etc ..., ca să nu mai spunem că şi cele existente, care se pot caracteriza ca fiind bune, sunt cumpărate de către lucrători. Cu oca­zia fiecărei şedinţe de analiză, aceste neajunsuri şi nemulţumiri sunt ridi­cate de lucrători, fiind menţionate şi în procese­le verbale. Majoritatea lor rămîn însă nerezol­vate, continuînd să se dospească sub formă de „utile constatări”. Condu­cerea cooperativei ne-a asigurat ferm că s-a pus şi se pune un accent deosebit pe pregătirea profesională a lucrători­lor din unităţi, se orga­nizează schimburi de experienţă, cursuri de perfecţionare profesiona­lă, concursuri şi altele. O fi adevărat, dar nu este mai puţin adevărat că toate acestea, s-au con­cretizat sub forma trimi­terii unui singur lucrător la un concurs organizat la Braşov . Dacă cele relatate de conducerea cooperativei „Deservirea" referitor la dotarea unităţilor şi la multiplele posibilităţi de perfecţionare profesiona­lă, nu corespund la faţa locului, cele afirmate despre igiena existentă în unităţi se potrivesc de minune. A trecut poate un veac de la ultima vă­­ruire a unităţii de lîngă gară, iar măturile au a­­juns să fie socotite, pro­babil, unelte sfinte, căci cu greu am fi putut gă­si cuvîntul care să carac­terizeze mizeria întîlnită în această unitate. Reflectînd asupra ce­lor constatate, este fi­rească nerentabilitatea unităţilor de frizerie. Nu e de mirare dacă clienţii nu sînt „încîntaţî" cînd li se atîrnă de gît un şerveţel de o curăţenie la fel de dubioasă ca şi halatele frizerilor, cînd în locul difuzoarelor in­stalate răsună tot felul de discuţii în care fri­zerii sunt meşteri atît de pricepuţi. I. D. KISS (Continuare în pag. a 3-a) Raid prin cooperativele meşteşugăreşti vizita primum REPUBLICII AFRICA Trimişii Agerpres, Mir­­cea S. Ionescu şi Nicolae Creţu, transmit , in cea de-a patra zi a vizitei în ţara noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, pre­şedintele Republicii Afri­ca Centrală, persoanele care-l însoţesc, precum şi Manea Mănescu, vicepre­şedinte al Consiliului de Stat, întreprind o călăto­rie prin ţară. Oaspeţii sunt însoţiţi de secretarul Consiliului de Stat, Con­stantin Stătescu, de gene­ral locotenent Constantin Popa, adjunct al şefului Marelui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Ex­terne, Tudor Jianu. Primul punct al itinera­­riului - oraşul Piteşti. Pe platforma unde se află amplasate un mo­dern combinat petrochi­mic, o fabrică de negru de fum şi una din cele mai mari rafinării petroli­ centrala fere, oaspeţii din Republi­­ca Africa Centrală sunt în­­tîmpinaţi de Gheorghe Năstase, preşedintele Consiliului popular ju­deţean Argeş, de primarul muncipiului Piteşti, A­­lexandru Popescu, şi de alţi reprezentanţi ai orga­nelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Rafinăria de petrol, în­treprindere intrată în func­ţiune la sfîrşitul anului trecut, însoţiţi de Gheor­ghe Pacoste, adjunct al ministrului industriei pe­trolului, şi de Victor Nica, directorul general al ra­finăriei, oaspeţii vizitează principalele instalaţii. La tabloul de comandă al complexului de reformare catalitică, de extracţie, prefracţionare şi hidrofi­­nare a benzinei, se dau explicaţii în legătură cu procesul tehnologic com­plet automatizat al rafi­năriei. Sunt prezentate, apoi produsele principale care se realizează aici : benzi­ne cu cifră octanică ri­dicată, motorine de cali­tate superioară şi unele semifabricate utilizate în industria petrochimică, printre care şi­ sulful ex­tras prin procedee origi­nale din petrolurile sulfu­roase distilate aici în instalaţii adecvate. Gazdele oferă date în legătură cu noile obiecti­ve ce urmează a fi con­struite aici în etapă a doua de dezvoltare a în­treprinderii — Complexul de cracare catalitică ale cărei instalaţii vor con­tribui la valorificarea su­perioară a bogăţiilor pe­trolifere argeşene. Străbătînd apoi centrul Piteştiului, oaspeţii ajung în zona industrială din (Continuare în pag. a 4-a) Toate forţele pentru terminarea grabnică a lucrărilor agricole C.A.P. LUETA: Suprafaţa cultivată e mică, cea întreţinută ... e şi mai mică. Cooperativa agricolă de producţie din Lueta, dispune de numai 18 hectare cultivate cu car­tofi, de altfel, singura cultură prăşitoare. Nor­mal ar fi ca în aceste zile, cînd în alte unităţi cu sute de hectare cu cartofi, lucrările de între­ţinere sunt la zi, aici să nu existe astfel de pro­bleme, cum ar fi întîrzie­­rea sau neexecutarea prăşitului. Insă, aşa cum am putut­­constata, din cele 18 hectare numai 4 sunt întreţinute la zi (două praşile mecanice şi una manuală). Aşa cum de­clară preşedintele acestei unităţi Sata Albert, nu prea ies oamenii la lu­cru, dar tot el adaugă că zilnic poate conta pe 20 de cooperatori. Pe lîn­gă contradicţia măruntă din interiorul acestei afir­maţii, mai surprindem una, mai mare: cum vor putea fi realizaţi cei 23 de lei pentru o normă convenţională, aşa cum s-a planificat, dacă o treime din suprafaţa a­rabilă a cooperativei (cele 18 ha cu cartofi) este neglijată? Această întrebare ar trebui să şi-o pună şi conducerea cooperativei. M. COTFAS Recoltatul orzului într-un stadiu avansat Aflăm de la I.M.A. Odorheiu Secuiesc, unita­te care deserveşte aceas­tă zonă, că pînă ieri, or­zul a fost recoltat de pe o suprafaţă de 90 de hectare. Dintre cooperativele cu cele mai multe hectare recoltate menţionăm­­ cele din Cristuru Secuie, cu 30 ha, Secuieni 25 ha Porumbenii Mari 15 ha. in ritm susţinut , desfăşoară recoltatul o­mului şi la cooperative din Şoimuşul Mic, Sîr­paul, Mărtiniş. 1970 - MUNCA FIECĂRUIA LA COTELE Înaltei dăruiri şi răspunderi Drumuri şi oameni Aproape inevitabil cu­­vîntului Om i se asociază şi drum. Drum in sensul de destin, de perioadă, de etalon al realizării sale. Drum! Cuvînt cu sonori­tăţi grave, de bronz pro­fund, supus mlădierii poe­tice, dar in egală măsură supus şi iniinii omului, grijii şi mîngîierii sale. Drum, punte de legătură între destinele noastre, în­tre oraşele şi satele aces­tei patrii socialiste. Ochii noştri au văzut grădini de flori superbe, livezi arcuite pe dealuri, grele de rod, uimitoare construcţii de sticlă şi be­ton, ochii noştri au văzut minuni făurite de mâinile omului contemporan, şi de fiecare dată s-au în­trebat: „Cine e grădina­rul acelor minuni?” Une­ori nu au găsit răspuns. Omul-meşter, faurul era un anonim, un om care nu şi-a înscris numele pe frumuseţea construcţiei. Nu din orgoliu sau din re­ticenţă. Uimirile în faţa acestor minuni contempo­rane au cuprins nu numai pe trecător, ci, uneori, şi pe făuritorul lor. Cei care au parcurs drumul de la Gheorgheni la Lacu Roşu, au văzut integrîndu-se în peisajul montan fîşia de covor as­­faltic, şerpuind leneşă u­­neori, urcînd pieptiş. Sin­gurătăţii alpine, liniştei, feeriilor naturale,­­ i se mai adaugă siguranţa a­­celui drum, trăinicia lui, bănuiala că temeliile sale sînt rădăcinile acestui pă­mînt, înflorirea lor spre suprafaţă. Dar, după­­ ce parcurgi de mai multe ori drumul, întreţinut, admi­rabil, începi să te gîndeşt la „mina" aceea de oa­meni înscrişi între doi in­dicatori de cale, trebălu­ind liniştit, trainic, lăsînd în urma lor doar sigu­ranţa, temelia solidă, ră­dăcinile pămîntului înflo­rite maiestuos în toate dru­murile ţării. Andrei Kolló este mais­tru stagiar, Iosif V­ass, mecanicul şef, iar Magda­lena Şimon, laborantă. Pe oamenii aceştia i-a unit drumul! Destinul, viaţa lor de fiece zi este legată de fîşia de covor asfaltic care uneşte Gheorgheni şi Lacu Roşu. Fü­löp Antal era plecat undeva spre km 21. Nu l-am intîlnit. Personalitatea sa am de­dus-o numai din cifrele sintetizate în statisticile semestrului care a trecut. Utilajele, de care răspun­de, au staţionat infinit, de puţin faţă de normele teh­nice, faţă de timpii de re­paraţie şi revizie înscrişi în fişele lor tehnice. Dar, dincolo de cifre şi cuvin­te, m-am simţit legat de oamenii aceştia sim­pli, care îşi trăiesc viaţa făcîndu-ne nouă „drumul“ mai uşor, mai sigur, care, asemenea ţăranilor din care mă trag, la baza existenţei lor, aşază soliditatea u­nor temelii contemporane. B. GEORGE (Continuare in pag . 3-a)

Next