Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-08-08 / nr. 762

A OAMENI PĂDURI fier suspendat pe rădă­cinile brazilor şi umerii piratelor de munte, a­ceste zgomote matina­le, ritmice care, de astă dată, nu mai sînt pro­duse de ciocănitori, ci de ţevile de eşapament, aceste strigăte care di­rijează efortul mîini­­lor, această sfîşiere ce înfioară văzduhul la prăbuşirea brazilor. Eram stăpînit de a­ceastă senzaţie în timp ce ne îndreptam spre cî­­teva din gurile de ex­ploatare forestieră ale U.E.I.L. Topliţa. Am în­tîlnit acolo pe oamenii pădurilor. Am întîlnit a­­colo o viaţă ce se des­făşura cu aceeaşi inten­­ si Prin şirul anilor răzbat uneori ecouri ale unor îndepărtate timpuri şi locuri pe care aducerea aminte nu le mai poate situa decit la graniţa dintre vis şi realitate. .. .Am mai întîlnit un­deva acest drum fores­t. ŞANDRU (Continuare în pag. a 3-a) ­ Rumeguşul — o materie primă a viitorului în procesul de exploa­tare şi mai ales de prelu­crare mecanică a lemnului rezultă un volum aprecia­bil de material de mici dimensiuni, căruia nu i se pot da alte întrebuin­ţări. Acesta stă la baza industriei plăcilor aglo­merate şi fibrolemnoase. Noile materiale, care în­locuiesc lemnul masiv sunt atît de solicitate în­­cît materia primă a deve­nit insuficientă, astfel că, a trebuit să se adauge lemnului mărunt cantităţi sporite de fibre vegetale ale diferitelor plante cul­tivate în sectorul agricol. Atenţia specialiştilor se îndreaptă aşadar, spre noi resurse de materii prime care, ani de zile au tre­cut neobservate. Este vorba de rumeguş, acest produs rezultat la pre­lucrarea industrială a lem­nului, ce poate atinge 10—16 la sută din volu­mul de buşteni transfor­mat în cherestea şi pînă la 15 la sută la fabricarea mobilei. Un calcul apro­ximativ ne estimează can­titatea anuală de rume­guş la 1,3 - 1,5 milioane metri cubi. Utilizarea lui, la nivelul tehnic actual, este departe de valoarea pe care o reprezintă ca materie primă. Dar, nu numai la noi, ci şi în alte ţări industrializarea rume­guşului se află la început de drum. Totuşi, cercetă­rile, rezultatele furnizate de staţiile pilot, iar în ţările avansate chiar de procesele tehnologice, a­­rată că rumeguşul s-a înscris deja pe lista la-Inginer NICOLAE GEORGESCU, doctorand in economia forestieră, consilier la C.E.I.L. Miercurea-Ciuc. (Continuare în pag. a 3-a) t ■«—.— j- j— r- „ _r „■ „ « . ....... , I ANUL III, nr. 762 SÎMBĂTĂ 8 august 1970 La zi Grup electrogen de mare putere Sectorul energiei electrice din Borsec, a fost dotat recent cu un grup electrogen avînd o capa­citate de 177 C.P. și care dezvoltă o ener­gie electrică egală cu 125 KVA. Valoarea acestui grup electrogen depășește suma de 450.000 lei. De la el vor fi alimentate cu energie electrică cele mai importante sectoare a­le staţiunii balneoclimate­rice Borsec (ce aveau de suferit de pe urma în­treruperii curentului electric, în caz de furtună sau alte avarii), printre acestea aflîndu-se băile carbogazoase, cantinele, policlinica, uzinele termice. ION CRISTEA, corespondent Condiţii optime de odihnă şi tratament întreprinderea bal­neoclimaterică Băile Tuşnad depune eforturi susţinute pentru îmbu­nătăţirea condiţiilor de odihnă şi tratament ce­lor sosiţi. Numai în cursul acestui an, s-au efectuat lucrări de re­paraţii şi întreţinere la 25 obiective, valorînd aproximativ 1.200.000 lei. S-a avut în vede­re îmbunătăţirea gra­dului de confort, pre­cum şi sporirea capa­cităţii de cazare. Astfel la vilele 1, 3, precum şi la altele, prin reame­­najările făcute s-a tre­cut de la confort II la confort A, iar patru camere la confort I. Totodată, prin valori­ficarea la maximum a spaţiilor existente, s-a sporit capacitatea de cazare cu încă 139 de locuri, confort A1 şi A2. Plenara Comitetului orăşenesc­­ de partid Miercurea-Ciuc In după-amiaza zilei de vineri, 7 august a.c., a avut loc în sala mare a Consiliului popular ju­deţean, plenara extraor­dinară a Comitetului oră­şenesc de partid Miercu­­rea-Ciuc. La lucrările ple­narei au participat mem­bri şi membri supleanţi ai Comitetului orăşenesc de partid invitaţi din partea diferitelor în­treprinderi şi instituţii din oraş. A fost, de aseme­nea, prezent la lucrările plenarei tovarăşul Petru Ţăran, secretar al Comi­tetului judeţean Harghita al P.C.R. La primul punct al ordi­­nei de zi tovarăşul Ráduly Alexe, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid a prezentat un ra­port privind desfăşurarea activităţii de gospodărire şi de înfrumuseţare a o­­raşului Miercurea-Ciuc. Participanţii la discuţii, printre care Alexandru Cimpean, Hegedus Şte­fan, Demeter Francisc, Barabas Ştefan, Elena Drugă, au subliniat reali­zările obţinute prin acti­vitatea desfăşurată de Comitetul orăşenesc de partid şi prin participarea oamenilor, inregistrindu­­se lucrări in valoare de 5.116.000 lei. S-a re­liefat că în viitor tre­buie să existe o preocu­pare permanentă privind educarea cetăţenilor ora­şului pentru formarea u­­nei opinii în vederea păs­trării şi ingrijirii avutului obştesc, înfrumuseţării şi gospodăririi oraşului şi s-au făcut propuneri pre­ţioase completind planul de măsuri adoptat de plenară. (Continuare în pag. a 3-a) . i­dili toate t&fHe,­unicvo­­c 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN HARGHITA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN O latură esenţială a democraţiei cooperatiste. Interesaţi vital în bunul mers al activităţii coope­rativelor din care fac par­te, cooperatorii participă activ la soluţionarea pro­blemelor pe care le ridică producţia agricolă, vege­tală şi animală, urmărind sporirea continuă a pro­ducţiei, reducerea cheltu­ielilor pe unitatea de pro­dus, efectuarea în timp optim a tuturor lucrărilor şi la un nivel calitativ su­perior - surse de sporire continuă a veniturilor co­operativei, de care depin­de bunăstarea lor materi­ală. Principala formă de participare directă, activă a cooperatorilor la con­ducerea şi organizarea activităţii cooperativei este adunarea generală. Aici se confruntă păreri şi pro­puneri diferite, izvorîte din înţelepciunea şi experi­enţa de viaţă şi de muncă a cooperatorilor, se anali­zează temeinic realizările, felul cum au fost obţinute ele, lipsurile şi neajunsu­rile, cauzele lor, căile şi mijloacele de îmbunătăţi­re a muncii, modalitatea cea mai eficientă de a­­plicare a directivelor par­tidului a legilor şi a statu­tului la condiţiille concre­te ale cooperativei. Toate acestea se concretizează apoi în hotăriri, a căror aplicare devine programul de activitate a tuturor co­operatorilor pentru perioa­da următoare. La cooperativa din Măr­­tiniş, pentru ca lucrările adunărilor generale să ai­bă o cît mai mare eficien­ţă se aduc din vreme la cunoştinţa cooperatorilor problemele ce urmează a fi puse în dezbatere, ofe­­riindu-le posibilitatea de a se pregăti temeinic, de a contribui activ la soluţi­onarea lor. Dar adevărata activita­te, de care depinde nive­lul şi calitatea producţiei, însăşi prosperitatea co­operativei,­­ începe a­­bia după adoptarea ho­­tărîrilor. Iar sarcina organizării și controlului îndeplinirii acestor hotăriri revine, în primul rînd, con­siliului de conducere. Ve­ghea continuă între două adunări generale asupra modului de realizare a hotărîrilor acesteia, con­­stituie o lege a activității consiliului de conducere. La începutul lunii iunie, de exemplu, cooperatorii din Mărtiniş au dezbătut hotărîrea partidului şi gu­vernului privind majorarea preţurilor de cumpărare a unor produse agricole şi alte măsuri de stimulare a producţiei animaliere, avantajele pe care le o­feră noile reglementări, precum şi sarcinile ce se desprind pentru coopera­tiva noastră din această hotărîre. Discuţiile pur­tate cu acest prilej au dovedit interesul viu al cooperatorilor faţă de prevederile hotărîrii. Era şi firesc. Numai în acest an, ca urmare a majorării unor preţuri de cumpărare, cooperativa noastră va obţine un be­neficiu suplimentar de 92.600 lei. Ca răspuns la această măsură a partidu­lui, adunarea generală a hotărît majorarea volumu­lui livrărilor către stat, peste prevederile contrac­telor iniţiale, cu 2,5 tone carne de bovine şi cu însemnate cantităţi de lapte. Cooperatorilor nos­ing. SZABÓ EUGEN vicepreşedinte al C.A.P. Mărtiniş (Continuare în pag. a 3-a) RESPECTAREA HOTĂRÂRILOR ADUNĂRII GENERALE 4 A.1 In Valea Jiului te afli la izvoarele „diamante­lor negre", aici e patria cărbunilor de pămînt. Un basm povesteşte că odi­nioară hălăduiau pe a­­ceste locuri uriaşii. Aici îşi făcu­seră ei o cetate, înconjurată de ziduri î­­nalte. Privită din avion, Valea Jiului îţi pare in­tr-adevăr o puternică ce­­tăţuie, împrejmuită de Crestele pietroase ale munţilor Sebeş, Paring, Vîlcan şi Retezat. Doar două „porţi" are această cetăţuie. Una este des­chisă de la Bumbeşti la Livezeni prin pasul Lai­­nici-Surduc, pe firul în­negrit de cărbune al apei Jiului, iar cea de-a doua au deschis-o oame­nii, la 772 m înălţime, peste trecătoarea Băniţa. Pe aici au croit ei şosele şi căi ferate, prin care sînt trimise in întreaga ţa­ră bogăţiile Văii Jiului. PĂDURILE Pe munţii din jur cresc păduri nesfîrşite de fagi şi brazi. Cu vreo 500 de ani în urmă codrii cobo­rau pînă jos, în Lunca Jiului. Oamenii au început să taie copacii seculari şi în luminişuri au con­struit sate şi oraşe. Tăie­torii de lemne au fost pri­mii locuitori ai acestor meleaguri. Şi azi în pă­durile Văii Jiului răsună cîntecele topoarelor şi ale ferăstraielor electrice. Dar aici se află şi alte păduri : pădurile de sub pămînt. La sute de metri în adînc, sub rădăcinile codrilor verzi de la supra­faţă, sînt ascunse trun­chiurile copacilor îngro­paţi cu milioane de ani în urmă. CĂRBUNII Acum vreo sută de ani prin Valea Jiului se ştia de un singur soi de căr­bune : mangalul, cărbu­nele de lemn. Acesta era ars înăbuşit zile de-a rîn­­dul în bocşe, un fel de cuptoare în formă de că­piţă, burduşite cu trun­chiuri despicate de fag. După ce mangalul era gata, cărbunarii îl în­cărcau în saci şi coşuri mari de nuiele agăţate pe spinările cailor şi-l du­ceau pe cărările munţilor să-l vîndă tocmai la uzi­nele de fier de la Călan şi Hunedoara. Intr-o zi, un cărbunar din Petrila, desfăcîndu-şi bocşa a văzut că lespe­dea de piatră neagră pe care îşi clădise cuptorul continuă să ardă ca o vatră de jar. A spart bul­gări din piatra cea nea­gră şi i-a aruncat în sobă. A văzut că şi aici ard la fel, dînd o căldură puternică. — Cărbuni de pămînt, a strigat el, fără să ştie că peste puţin timp a­­ceastă „piatră neagră" care arde, avea să schim­be întreaga înfăţişare a Văii Jiului. MUNŢII (Continuare in pag. a 3-a) Culmilor Văii Jiului,­ ­ SFREDELITORILOR IN ADINC semețe ale oamenii le-au IRIMIE STRAUJ ­PEN­tRU­RECOLTA 70 E necesară o mai bună organizare a lucrărilor Pe zi ce trece din ce în ce mai multe coopera­tive agricole, în special cele din bazinul Odorhe­­iului Secuiesc, ne anunţă că au terminat sau se află în curs de a termina recoltatul griului. Din păcate, nu acelaşi lucru îl putem afirma şi despre cooperativele agricole din Ciucul de sus, unde - după cum se ştie - din cauza condiţiilor clima­terice mai aspre, lucrările agricole suferă o în­­tîrziere de cîteva săptămîni. Astfel, recoltatul fî­­neţelor naturale se află încă în toi, iar secerişul griului abia în zilele trecute a fost început. Vrînd să ne edificăm asupra mersului acestor importante lucrări, ne-am oprit în cursul zilei de ieri la co­operativele agricole de producţie din Mădăraş, Cîrţa şi Sîndominic. Un singur tractor tră­gea o secerătoare me­canică pe tarlale în­­sămînţate cu grîu ale Coo­perativei agricole MADA­­RAS. Secretarul Comite­tului comunal de partid, Constantin Tudoran, ne-a informat că abia cu cî­teva ore înaintea venirii noastre s-a început se­cerişul griului şi că din lipsa celor două com­bine, aflate în reparaţie la Odorheiu Secuiesc, se lu­crează doar cu jumătăţi de măsură. Secerişul a fost por­nit, aşadar, sub semnul unui început plăpînd. Ar fi fost de aşteptat ca recoltarea fîneţelor na­turale să fie într-un sta­diu mult mai avansat. Chiar dacă în aceste zile majoritatea forţelor sunt concentrate în vederea urgentării lucrărilor de recoltare a furajelor (zil­nic fiind prezenți 250-300 I. KISS (Continuare în pag. a 3-a) ­ MICRO-INTERVIUL NOSTRU Demarări in... noul an şcolar Vacanţa mare a ele­vilor îşi deapănă neînce­tat firul zilelor însorite. La munte, la mare, pe şantierele muncii patrio­tice răsună cîntecul, jo­cul şi voia bună. Doar 15 septembrie e încă de­parte. Părinţii au inva­dat, însă, librăriile, în­treabă, cumpără... şi împreună cu ei se agită întregul personal ce se ocupă cu procurarea şi distribuirea rechizitelor şi manualelor şcolare. Pen­tru a vedea ce pregătiri se fac în acest sens, ne-am adresat tovarăşu­lui Ion Rusu, responsabi­lul librăriei din Miercu­rea-Ciuc, RED.: Care este pro­cedeul de distribuire a manualelor şcolare? I. R.: — Primim de la Inspectoratul judeţean de învăţămînt comenzi cen­tralizate pe baza cărora constituim stocul de cărţi aflat în depozit şi pe urmă iniţiem livrările. Fa­ţă de anul trecut, cînd am întîmpinat greutăţi în ceea ce priveşte aprovi­zionarea cu manuale, a­­cum ne aflăm într-un sta­diu destul de avansat. Pînă în acest moment am reuşit să satisfacem co­menzile liceului şi şcoli­lor generale din Mier­curea-Ciuc, a liceului din Bălan, precum şi a şco­lilor generale din Băile Tuşnad şi Harghita-Băi, în proporţie de 98 la sută. In cursul acestei luni vom distribui manuale şi în celelalte oraşe ale ju­deţului: la Gheorgheni între 18-19 august, la O­dorheiu Secuiesc, între 20- 22 august, iar la Topliţa- Gălăuţaş şi Borsec între 26 şi 28 august. RED.:­­ Cum sînteţi a­­jutaţi de corpul didactic pentru ca finalizarea a­­cestei acţiuni să fie cit mai grabnică? I. R.: — Din partea pro­fesorilor şi a personalului de serviciu primim un a­­jutor preţios, la transpor­tarea, numerotarea şi aranjarea cărţilor. Dar uneori avem şi difi­cultăţi. Spre exemplu, la Bălan, din lipsă de operativitate, am întîrziat livrarea materialelor. Nu mai vorbim că de la Ji­­godin a trebuit să ne în­toarcem cu maşina în­cărcată, deoarece la şcoală nu am găsit pe nimeni. RED.: In ce măsură vă interesaţi de înzestrarea librăriilor cu rechizite şco­lare? I. R.: încă de la în­ceputul lunii iunie am trimis centrului din Tîrgu Mureş diferite comenzi care pînă acum au fost onorate în mod satisfă­cător. Sortimente ca: hîr­­tie albastră, caiete de biologie, caiete de geo­metrie, truse cu instru­mente de geometrie, în­­velitori de cărţi şi caiete nu le primim în numărul cerut. Cu această oca­zie vrem să mai facem cîteva obiecţiuni : e necesară o aprovizio­nare mai ritmică a li­brăriilor, şi să se ţină cont de cerinţele cumpărăto­rilor. Discuţie consemnată de LIVIU CUSNEVICIU Foto : M. Benedek PANORAMIC INDUSTRIAL ! C.P.L. GALAUTAŞ

Next