Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-08-08 / nr. 762
A OAMENI PĂDURI fier suspendat pe rădăcinile brazilor şi umerii piratelor de munte, aceste zgomote matinale, ritmice care, de astă dată, nu mai sînt produse de ciocănitori, ci de ţevile de eşapament, aceste strigăte care dirijează efortul mîinilor, această sfîşiere ce înfioară văzduhul la prăbuşirea brazilor. Eram stăpînit de această senzaţie în timp ce ne îndreptam spre cîteva din gurile de exploatare forestieră ale U.E.I.L. Topliţa. Am întîlnit acolo pe oamenii pădurilor. Am întîlnit acolo o viaţă ce se desfăşura cu aceeaşi inten si Prin şirul anilor răzbat uneori ecouri ale unor îndepărtate timpuri şi locuri pe care aducerea aminte nu le mai poate situa decit la graniţa dintre vis şi realitate. .. .Am mai întîlnit undeva acest drum forest. ŞANDRU (Continuare în pag. a 3-a) Rumeguşul — o materie primă a viitorului în procesul de exploatare şi mai ales de prelucrare mecanică a lemnului rezultă un volum apreciabil de material de mici dimensiuni, căruia nu i se pot da alte întrebuinţări. Acesta stă la baza industriei plăcilor aglomerate şi fibrolemnoase. Noile materiale, care înlocuiesc lemnul masiv sunt atît de solicitate încît materia primă a devenit insuficientă, astfel că, a trebuit să se adauge lemnului mărunt cantităţi sporite de fibre vegetale ale diferitelor plante cultivate în sectorul agricol. Atenţia specialiştilor se îndreaptă aşadar, spre noi resurse de materii prime care, ani de zile au trecut neobservate. Este vorba de rumeguş, acest produs rezultat la prelucrarea industrială a lemnului, ce poate atinge 10—16 la sută din volumul de buşteni transformat în cherestea şi pînă la 15 la sută la fabricarea mobilei. Un calcul aproximativ ne estimează cantitatea anuală de rumeguş la 1,3 - 1,5 milioane metri cubi. Utilizarea lui, la nivelul tehnic actual, este departe de valoarea pe care o reprezintă ca materie primă. Dar, nu numai la noi, ci şi în alte ţări industrializarea rumeguşului se află la început de drum. Totuşi, cercetările, rezultatele furnizate de staţiile pilot, iar în ţările avansate chiar de procesele tehnologice, arată că rumeguşul s-a înscris deja pe lista la-Inginer NICOLAE GEORGESCU, doctorand in economia forestieră, consilier la C.E.I.L. Miercurea-Ciuc. (Continuare în pag. a 3-a) t ■«—.— j- j— r- „ _r „■ „ « . ....... , I ANUL III, nr. 762 SÎMBĂTĂ 8 august 1970 La zi Grup electrogen de mare putere Sectorul energiei electrice din Borsec, a fost dotat recent cu un grup electrogen avînd o capacitate de 177 C.P. și care dezvoltă o energie electrică egală cu 125 KVA. Valoarea acestui grup electrogen depășește suma de 450.000 lei. De la el vor fi alimentate cu energie electrică cele mai importante sectoare ale staţiunii balneoclimaterice Borsec (ce aveau de suferit de pe urma întreruperii curentului electric, în caz de furtună sau alte avarii), printre acestea aflîndu-se băile carbogazoase, cantinele, policlinica, uzinele termice. ION CRISTEA, corespondent Condiţii optime de odihnă şi tratament întreprinderea balneoclimaterică Băile Tuşnad depune eforturi susţinute pentru îmbunătăţirea condiţiilor de odihnă şi tratament celor sosiţi. Numai în cursul acestui an, s-au efectuat lucrări de reparaţii şi întreţinere la 25 obiective, valorînd aproximativ 1.200.000 lei. S-a avut în vedere îmbunătăţirea gradului de confort, precum şi sporirea capacităţii de cazare. Astfel la vilele 1, 3, precum şi la altele, prin reamenajările făcute s-a trecut de la confort II la confort A, iar patru camere la confort I. Totodată, prin valorificarea la maximum a spaţiilor existente, s-a sporit capacitatea de cazare cu încă 139 de locuri, confort A1 şi A2. Plenara Comitetului orăşenesc de partid Miercurea-Ciuc In după-amiaza zilei de vineri, 7 august a.c., a avut loc în sala mare a Consiliului popular judeţean, plenara extraordinară a Comitetului orăşenesc de partid Miercurea-Ciuc. La lucrările plenarei au participat membri şi membri supleanţi ai Comitetului orăşenesc de partid invitaţi din partea diferitelor întreprinderi şi instituţii din oraş. A fost, de asemenea, prezent la lucrările plenarei tovarăşul Petru Ţăran, secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. La primul punct al ordinei de zi tovarăşul Ráduly Alexe, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid a prezentat un raport privind desfăşurarea activităţii de gospodărire şi de înfrumuseţare a oraşului Miercurea-Ciuc. Participanţii la discuţii, printre care Alexandru Cimpean, Hegedus Ştefan, Demeter Francisc, Barabas Ştefan, Elena Drugă, au subliniat realizările obţinute prin activitatea desfăşurată de Comitetul orăşenesc de partid şi prin participarea oamenilor, inregistrinduse lucrări in valoare de 5.116.000 lei. S-a reliefat că în viitor trebuie să existe o preocupare permanentă privind educarea cetăţenilor oraşului pentru formarea unei opinii în vederea păstrării şi ingrijirii avutului obştesc, înfrumuseţării şi gospodăririi oraşului şi s-au făcut propuneri preţioase completind planul de măsuri adoptat de plenară. (Continuare în pag. a 3-a) . idili toate t&fHe,unicvoc 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN HARGHITA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN O latură esenţială a democraţiei cooperatiste. Interesaţi vital în bunul mers al activităţii cooperativelor din care fac parte, cooperatorii participă activ la soluţionarea problemelor pe care le ridică producţia agricolă, vegetală şi animală, urmărind sporirea continuă a producţiei, reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs, efectuarea în timp optim a tuturor lucrărilor şi la un nivel calitativ superior - surse de sporire continuă a veniturilor cooperativei, de care depinde bunăstarea lor materială. Principala formă de participare directă, activă a cooperatorilor la conducerea şi organizarea activităţii cooperativei este adunarea generală. Aici se confruntă păreri şi propuneri diferite, izvorîte din înţelepciunea şi experienţa de viaţă şi de muncă a cooperatorilor, se analizează temeinic realizările, felul cum au fost obţinute ele, lipsurile şi neajunsurile, cauzele lor, căile şi mijloacele de îmbunătăţire a muncii, modalitatea cea mai eficientă de aplicare a directivelor partidului a legilor şi a statutului la condiţiille concrete ale cooperativei. Toate acestea se concretizează apoi în hotăriri, a căror aplicare devine programul de activitate a tuturor cooperatorilor pentru perioada următoare. La cooperativa din Mărtiniş, pentru ca lucrările adunărilor generale să aibă o cît mai mare eficienţă se aduc din vreme la cunoştinţa cooperatorilor problemele ce urmează a fi puse în dezbatere, oferiindu-le posibilitatea de a se pregăti temeinic, de a contribui activ la soluţionarea lor. Dar adevărata activitate, de care depinde nivelul şi calitatea producţiei, însăşi prosperitatea cooperativei, începe abia după adoptarea hotărîrilor. Iar sarcina organizării și controlului îndeplinirii acestor hotăriri revine, în primul rînd, consiliului de conducere. Veghea continuă între două adunări generale asupra modului de realizare a hotărîrilor acesteia, constituie o lege a activității consiliului de conducere. La începutul lunii iunie, de exemplu, cooperatorii din Mărtiniş au dezbătut hotărîrea partidului şi guvernului privind majorarea preţurilor de cumpărare a unor produse agricole şi alte măsuri de stimulare a producţiei animaliere, avantajele pe care le oferă noile reglementări, precum şi sarcinile ce se desprind pentru cooperativa noastră din această hotărîre. Discuţiile purtate cu acest prilej au dovedit interesul viu al cooperatorilor faţă de prevederile hotărîrii. Era şi firesc. Numai în acest an, ca urmare a majorării unor preţuri de cumpărare, cooperativa noastră va obţine un beneficiu suplimentar de 92.600 lei. Ca răspuns la această măsură a partidului, adunarea generală a hotărît majorarea volumului livrărilor către stat, peste prevederile contractelor iniţiale, cu 2,5 tone carne de bovine şi cu însemnate cantităţi de lapte. Cooperatorilor nosing. SZABÓ EUGEN vicepreşedinte al C.A.P. Mărtiniş (Continuare în pag. a 3-a) RESPECTAREA HOTĂRÂRILOR ADUNĂRII GENERALE 4 A.1 In Valea Jiului te afli la izvoarele „diamantelor negre", aici e patria cărbunilor de pămînt. Un basm povesteşte că odinioară hălăduiau pe aceste locuri uriaşii. Aici îşi făcuseră ei o cetate, înconjurată de ziduri înalte. Privită din avion, Valea Jiului îţi pare intr-adevăr o puternică cetăţuie, împrejmuită de Crestele pietroase ale munţilor Sebeş, Paring, Vîlcan şi Retezat. Doar două „porţi" are această cetăţuie. Una este deschisă de la Bumbeşti la Livezeni prin pasul Lainici-Surduc, pe firul înnegrit de cărbune al apei Jiului, iar cea de-a doua au deschis-o oamenii, la 772 m înălţime, peste trecătoarea Băniţa. Pe aici au croit ei şosele şi căi ferate, prin care sînt trimise in întreaga ţară bogăţiile Văii Jiului. PĂDURILE Pe munţii din jur cresc păduri nesfîrşite de fagi şi brazi. Cu vreo 500 de ani în urmă codrii coborau pînă jos, în Lunca Jiului. Oamenii au început să taie copacii seculari şi în luminişuri au construit sate şi oraşe. Tăietorii de lemne au fost primii locuitori ai acestor meleaguri. Şi azi în pădurile Văii Jiului răsună cîntecele topoarelor şi ale ferăstraielor electrice. Dar aici se află şi alte păduri : pădurile de sub pămînt. La sute de metri în adînc, sub rădăcinile codrilor verzi de la suprafaţă, sînt ascunse trunchiurile copacilor îngropaţi cu milioane de ani în urmă. CĂRBUNII Acum vreo sută de ani prin Valea Jiului se ştia de un singur soi de cărbune : mangalul, cărbunele de lemn. Acesta era ars înăbuşit zile de-a rîndul în bocşe, un fel de cuptoare în formă de căpiţă, burduşite cu trunchiuri despicate de fag. După ce mangalul era gata, cărbunarii îl încărcau în saci şi coşuri mari de nuiele agăţate pe spinările cailor şi-l duceau pe cărările munţilor să-l vîndă tocmai la uzinele de fier de la Călan şi Hunedoara. Intr-o zi, un cărbunar din Petrila, desfăcîndu-şi bocşa a văzut că lespedea de piatră neagră pe care îşi clădise cuptorul continuă să ardă ca o vatră de jar. A spart bulgări din piatra cea neagră şi i-a aruncat în sobă. A văzut că şi aici ard la fel, dînd o căldură puternică. — Cărbuni de pămînt, a strigat el, fără să ştie că peste puţin timp această „piatră neagră" care arde, avea să schimbe întreaga înfăţişare a Văii Jiului. MUNŢII (Continuare in pag. a 3-a) Culmilor Văii Jiului, SFREDELITORILOR IN ADINC semețe ale oamenii le-au IRIMIE STRAUJ PENtRURECOLTA 70 E necesară o mai bună organizare a lucrărilor Pe zi ce trece din ce în ce mai multe cooperative agricole, în special cele din bazinul Odorheiului Secuiesc, ne anunţă că au terminat sau se află în curs de a termina recoltatul griului. Din păcate, nu acelaşi lucru îl putem afirma şi despre cooperativele agricole din Ciucul de sus, unde - după cum se ştie - din cauza condiţiilor climaterice mai aspre, lucrările agricole suferă o întîrziere de cîteva săptămîni. Astfel, recoltatul fîneţelor naturale se află încă în toi, iar secerişul griului abia în zilele trecute a fost început. Vrînd să ne edificăm asupra mersului acestor importante lucrări, ne-am oprit în cursul zilei de ieri la cooperativele agricole de producţie din Mădăraş, Cîrţa şi Sîndominic. Un singur tractor trăgea o secerătoare mecanică pe tarlale însămînţate cu grîu ale Cooperativei agricole MADARAS. Secretarul Comitetului comunal de partid, Constantin Tudoran, ne-a informat că abia cu cîteva ore înaintea venirii noastre s-a început secerişul griului şi că din lipsa celor două combine, aflate în reparaţie la Odorheiu Secuiesc, se lucrează doar cu jumătăţi de măsură. Secerişul a fost pornit, aşadar, sub semnul unui început plăpînd. Ar fi fost de aşteptat ca recoltarea fîneţelor naturale să fie într-un stadiu mult mai avansat. Chiar dacă în aceste zile majoritatea forţelor sunt concentrate în vederea urgentării lucrărilor de recoltare a furajelor (zilnic fiind prezenți 250-300 I. KISS (Continuare în pag. a 3-a) MICRO-INTERVIUL NOSTRU Demarări in... noul an şcolar Vacanţa mare a elevilor îşi deapănă neîncetat firul zilelor însorite. La munte, la mare, pe şantierele muncii patriotice răsună cîntecul, jocul şi voia bună. Doar 15 septembrie e încă departe. Părinţii au invadat, însă, librăriile, întreabă, cumpără... şi împreună cu ei se agită întregul personal ce se ocupă cu procurarea şi distribuirea rechizitelor şi manualelor şcolare. Pentru a vedea ce pregătiri se fac în acest sens, ne-am adresat tovarăşului Ion Rusu, responsabilul librăriei din Miercurea-Ciuc, RED.: Care este procedeul de distribuire a manualelor şcolare? I. R.: — Primim de la Inspectoratul judeţean de învăţămînt comenzi centralizate pe baza cărora constituim stocul de cărţi aflat în depozit şi pe urmă iniţiem livrările. Faţă de anul trecut, cînd am întîmpinat greutăţi în ceea ce priveşte aprovizionarea cu manuale, acum ne aflăm într-un stadiu destul de avansat. Pînă în acest moment am reuşit să satisfacem comenzile liceului şi şcolilor generale din Miercurea-Ciuc, a liceului din Bălan, precum şi a şcolilor generale din Băile Tuşnad şi Harghita-Băi, în proporţie de 98 la sută. In cursul acestei luni vom distribui manuale şi în celelalte oraşe ale judeţului: la Gheorgheni între 18-19 august, la Odorheiu Secuiesc, între 20- 22 august, iar la Topliţa- Gălăuţaş şi Borsec între 26 şi 28 august. RED.: Cum sînteţi ajutaţi de corpul didactic pentru ca finalizarea acestei acţiuni să fie cit mai grabnică? I. R.: — Din partea profesorilor şi a personalului de serviciu primim un ajutor preţios, la transportarea, numerotarea şi aranjarea cărţilor. Dar uneori avem şi dificultăţi. Spre exemplu, la Bălan, din lipsă de operativitate, am întîrziat livrarea materialelor. Nu mai vorbim că de la Jigodin a trebuit să ne întoarcem cu maşina încărcată, deoarece la şcoală nu am găsit pe nimeni. RED.: In ce măsură vă interesaţi de înzestrarea librăriilor cu rechizite şcolare? I. R.: încă de la începutul lunii iunie am trimis centrului din Tîrgu Mureş diferite comenzi care pînă acum au fost onorate în mod satisfăcător. Sortimente ca: hîrtie albastră, caiete de biologie, caiete de geometrie, truse cu instrumente de geometrie, învelitori de cărţi şi caiete nu le primim în numărul cerut. Cu această ocazie vrem să mai facem cîteva obiecţiuni : e necesară o aprovizionare mai ritmică a librăriilor, şi să se ţină cont de cerinţele cumpărătorilor. Discuţie consemnată de LIVIU CUSNEVICIU Foto : M. Benedek PANORAMIC INDUSTRIAL ! C.P.L. GALAUTAŞ