Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)
1970-11-21 / nr. 851
I E inere LA SIMBATA. 21 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 1 5.05—6.00 Muzica dimneţii. 6.05—9.30 Muzică actualităţi. 9.30 Mioriţ 10.05 Piese instrumentale. 10.30 Din ţările socialiste. 11.05 Muzică uşoară de Radu Şerban. 11.20 Pagini din ciclul „Patria mea" de Smetana. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cîntă Anca Agemolu și Dan Tufaru, 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Pe clape albe... pe clape negre — muzică uşoară. 13.30 Radioclub turistic. 13.50 Te salut frumoasă tinereţe. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Muzică populară interpretată de Ileana Sărăroiu şi Moise Belmustaţă. 15.00 De la 3 la 7 — emisiune de divertisment muzical. 19.00 Ga zeta radio. 19.30 Cintece de nuntă şi jocuri populare. 19.55 Tableta de seară de Fănuş Neagu. 20.05 Handbal. Repriza a ll-a a meciului România — Iugoslavia. 20.30 Zece melodii preferate. 21.00 In jurul globului. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii - Johnny Dorelli. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Dansați în ritmul preferat. 23.00 Expres melodii. 0,05-6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Program muzical de dimineaţă. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari interpreţi — Jean Pierre Rampal. 9.20 Muzică populară la caval, cobză şi nai. 9.35 Suita pentru vioară şi pian pe teme din Bihor şi Divertismentul pentru octet instrumental „Din isprăvile lui Păcală" de Tudor Ciortea. 10.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 10.30 Vă plac aceste melodii ? — muzică uşoară. 11.00 Duete din opere interpretate de Marina Crîlovici şi Nicolae Herlea. 11.20 Melodii populare cu Ana Bălăci şi Nicolae Băluţă. 11.35 Au cîntat pe scenele noastre: Radmila Karaklaid, Helen Shapiro şi Jacques Hustin. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de prînz. 13.00 Din cele mai cunoscute melodii populare. 13.30 Scene din opera „Micul Marat" de Mascagni. 14.08 Muzică uşoară de Nicolae Kirculescu. 14.30 Muzică de promenadă. 14.45 Selecţiunii din operete româneşti. 15.00 Viaţa muzicală a oraşului Sibiu. 15.30 Interpreţi de muzică populară: Cornelia Bălu, Nie Artinescu şi Emil Drosu. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Concertul în La major pentru clarinet și orchestră de Mozart. 16.50 Noi înregistrări de muzică populară. 17.05 Antena tineretului. 17.20 Publicitate radio. 17.35 Muzică populară. 18.03 Dialogul instrumentelor. 18.10 Pagini din opereta „Liliacul" de Johann Strauss. 18.25 — 365 de cintece. 18.30 Odă limbii române (reluare). 19.00 Revista şlagărelor. 19.30 Bibliotecă de poezie românească. Artur Enăşescu. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Festival muzical internaţional Bayreuth - 1970. 23.05 Sunt compo zitor. Serghei Prokofiev. 24.00—1.00 Ofranda muzicală de Johann Sebastian Bach. DUMINICA 22 NOIEMBRIE PROGRAMUL I. 6.05 Concertul dimineţii. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Melodii distractive. 7.35 Răsună cîntecul şi jocul pe întinsul patriei. 8.00 Sumarul presei. 8.22 Ilustrate muzicale oferite de solişti care ne-au vizitat ţara : Jacqueline Midinette, Lili Ivanova, Thérése Steinmetz, Rody Mc. Neil, Bobby Solo şi Raphael. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Ora satului. 10.00 Cavalcada ritmurilor. 11.15 Întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 12.00 De toate pentru toţi. PROGRAMUL II. 6.00 Matineu duminical. 8.05 Teatru radiofonic pentru copii. „Cinci căpitani şi racheta", scenariu de Virgil Chiriac. 9.12 Caleidoscop muzical. 9.50 Salutul cravatelor roşii — program de cintece. 10.30 A 7-a artă. 11.00 Transmisiunea concertului corului și orchestrei simfonice a Filarmoncii „Banatul" din Timișoara. Pag. 2 „CALORII" ÎN PLUS PENTRU SEZONUL DE IARNĂ ! Sezonul de iarnă 1970/ 1971 imprimă un anume specific vieţii cultural-educative şi artistice din localităţile noastre, mergînd in sensul intensificării acţiunilor „de casă". Şi aceasta mai ales în oraşele-staţiuni balneoclimaterice, unde atît localnicii cit şi oamenii muncii veniţi la odihnă şi tratament se lasă mai puţin furaţi de frumuseţile montane, preferind turismului, aerului liber „prea tare” momentele de relaxare pe care le pot oferi casele de cultură, bibliotecile, cluburile. Este firească de aceea orientarea predilectă a animatorilor vieţii culturale din staţiuni, spre activităţi cu un grad sporit de intimitate nu însă mai puţin reconfortante, distractive sau educative. Aşadar conţinutul manifestărilor culturale trebuie să-şi menţină densitatea, asigurînd un climat spiritual optim. La Casa de cultură din Băile Tuşnad am găsit această preocupare în atenţia conducerii lăcaşului, care şi-a fixat un plan de perspectivă pentru sezonul apropiat, satisfăcând în mare măsură exigenţele publicului ! Menţionăm în treacăt, că în ultima vreme colectivul casei de cultură tuşnădene ne-a obişnuit cu lucruri frumoase, lăudabile. Şi în continuare ne-am notat un repertoriu bogat, solicitînd discret şi indiscret, în acelaşi timp, interesul oaspeţilor staţiunii, ca şi al locuitorilor acestui frumos orăşel. Pentru casele de cultură din oraşele-staţiuni, planul de activităţi al celor din Băile Tuşnad, poate servi ca model ! Acţiuni propagandistice urmînd calendarul marilor evenimente, centrate pe măreaţa aniversare semicentenară a Partidului Comunist Român, vor fi eşalonate după o judicioasă planificare. Săptămînal casa de cultură va fi gazda unui moment politico-educativ, pe care organizatorii il vor face cit mai interesant şi atractiv, înflorirea patriei noastre socialiste, politica ştiinţifică promovată de partid pentru dezvoltarea multilaterală a României contemporane sunt jaloane care imprimă conţinut şi culoare adecvată acţiuni- La Casa de cultură din Băile Tuşnad lor acestei instituţii culturale. Impetuoasa dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii moderne i-a inspirat pe „gospodarii” (îi numim astfel spre laudă !) casei culturale în programarea unor simpozioane, la care, oamenii vin cu mare plăcere. Biblioteca concură eficient la plasarea cititorilor în actualitatea literară şi ştiinţifică. Am găsit la Băile Tuşnad o bibliotecă bine aprovizionată. Metodistul Stelian Stoica arăta că aprovizionarea cu cârţi a bibliotecii se face cu multă chibzuinţă, evitînduse titlurile „moarte”, fără aderenţă la public, ştiut fiindd că cititorii urmăresc precumpănitor latura recreativă a lecturii. Seri literare, montaje muzical-literare, seri de poezie, secvenţe comemorative şi aniversare se vor înscrie aceluiaşi volum policrom de manifestări de care aminteam la început. Pe toată perioada de iarnă, sunt prevăzute spectacole de teatru cu formaţii profesioniste. S-au perfectat turnee cu artişti din Braşov şi Sfintu Gheorghe. Actori amatori din localitate vor suplimenta momentele spectaculare ce vor fi oferite iubitorilor scenei. In special cu prilejul zilelor festive aceştia vor pregăti programe lirice, precum şi spectacole de estradă. La aceste din urmă acţiuni sunt deja antrenate cadrele didactice din localitate, întreg personalul întreprinderii balneoclimaterice. Cu toată duritatea iernii pe aceste meleaguri, nu se va renunţa total la agreabilele excursii în împrejurimile unor locuri păstrătoare de detalii baladice. Pentru temerarii ce nu se tem de nămeţi, traseele care duc la Lacul Ana, la Stînca Şoimilor, pe Defileul Oltului, la Izvorul cu apă roşie, în virful Cetăţii etc., vor fi mereu facile căi de acces ! Lacul Ciucaş se va transforma din nou în patinoar natural găzduind întrecerile de patinaj viteză ale campionatelor noastre, întreg personalul casei de cultură ne-a garantat organizarea cotidiană a unor audiţii muzicale, medalioane pe genuri muzicale. Ceea ce ne-a trezit legitim curiozitatea, a fost partea de surprize prevăzută a fi viu întreţinută ! Şi fiindcă este vorba de surprize n-am putut afla mai mult. , „Credem că vom reuşi să satisfacem în mare parte cerinţele celor care ne vor vizita, determinîndu-i şi prin strădania noastră să vină mereu bucuroşi la Băile Tuşnad, fie iarnă fie vară ...", şi-a încheiat gîndurile de viitor Stelian Stoica, un pasionat de rară probitate, un om priceput şi entuziast, aşa cum este de fapt întregul colectiv al Casei de cultură din Băile Tuşnad. V EMIL Căminul de zi din cartierul Tudor Vladimirescu. HARGHITEI TOPLIȚA , vechi pămînt românesc întinerit în anii socialismului. Cronica diversă Cîntecul M-am întrebat adesea cind şi cum a apărut cîntecul în viaţa omului, încărcat de nevoia explicaţiilor, revelării, spargerii inefabilului, rătăcit pe cărările labirintice ale cercetării cu orice preţ, nu mi-am dat de atunci seama că melodia, poezia, cîntecul, trebuie să se fi născut o dată cu omul. Cum? Din nimic si d'n totul. Poate că a alunecat din străfulgerarea sonoră a viatului, poate din foșnetul pădurii si a fierbii, poate s-a rupt din eterna si universala mișcare melodică a astrilor. „Cu cît cint, atita sînt". Cîntecul devine un mod de existenţă, căci în ţesătura lui se împleteşte gîndire, muncă, sentiment. Ar putea cineva trăi fără cîntec? Nu ! Cîntecul disperat de vitalitate al lui Zorba grecul, cîntecul dureros şi sceptic, doina românească de jale, cîntecul încăpător ca stepa necuprinsă a mujicului rus, ori cel zeflemitor şi dulceag al englezilor, cîntecul tărăgănat şi intens al secuiului, toate îşi au geneza în tumultul universal, inefabil al vieţii, în nevoia de exprimare, în setea de absolut a omului. Bucurie şi jale, extaz şi durere, dragoste şi urît — toate îşi află expresie în cîntec. Cîntecul înalţă şi înnobilează, cîntecul uşurează suflete, cîntecul trăieşte mereu. „Cu cit cînt, atita sînt”. Ca orice existenţă definitorie, cîntecul îşi are şi el profanatori. Se găsesc artificieri care amestecă tărîţe în dumnezeiasca esenţă a melosului, care vor să întroneze în locul cîntecului ritmul barbar şi strident, însăilările neputincioase ale unor momente de delir. Dar toate aceste intenţii se topesc ca prima zăpadă în faţa sublimului din „Doina Oltului”, sau „Dunăre, Dunăre". Oamenii acestui pămînt au ştiut întotdeauna să cînte, să trăiască prin cîntec, să plîngă și să se bucure prin el. V. AVRAM LOGODNA VEACURILOR (Urmare din pag. 1) conomice şi social-culturale. Iaşul zilelor noastre există neîntrerupt într-o fundamentală prospectare spre viitor. După cum arăta primul secretar al Comitetului județean de partid, tovarăşul Miu Dobrescu, „faptul că la Iași se vor realiza, în premieră pe ţară, fibre polipropilenice, noi utilaje pentru construcţii de drumuri, materiale ele construcţii din poliesteri armaţi cu fibre de sticlă ş.a., că profilul industrial al judeţului Iaşi va cunoaşte o mai profundă diversificare, se va îmbogăţi cu noi ramuri, înzestrate cu utilaje la nivelul tehnicii mondiale, cu procese tehnologice mecanizate şi automatizate , va oferi o noua posibilitate de a demonstra gradul înalt de adaptabilitate a oamenilor muncii de pe aceste străvechi meleaguri româneşti la cerinţele producţiei moderne Iaşul cultural, laşul universitar este o permanenţă a spiritualităţii noastre; tradiţia ştiinţifică a laşului se continuă cu durabile succese ; laşul literar şi artistic de care se leagă o întreagă mitologie a aspiraţiei neamului românesc spre frumos, spre împlinire estetică, se află astăzi pe aceleaşi traiectorii, dind noi valori spirituale definitorii pentru viziunea poporului nostru asupra existenţei umane în deplină consonanţă cu idealurile epocii de victorie a socialismului. Revistele „Cronica“ şi „Convorbiri literare‘‘ întreţin o puternică efervescenţă creatoare; apariţiile publicistice universitare înregistrează creşterea potenţialului profesional al culturii ieşene ; editura „Jutumea“ întemeiată recent contribuie la afirmarea literelor ieşene in peisajul general românesc. La confluenţa celor doua cincinale Iaşul, oraşul inefabil, trăieşte eterna tinereţe a avîntului comunist. .. . Despre Iaşi se pot scrie tomuri întregi dar in primul rind cetatea de scaun a marilor voievozi, cetatea reîmprospătîndu-se mereu de veacuri, trebuie văzută, trebuie să i se respire aerul înmiresmat de parfumul timpurilor, al tuturor timpurilor, inclusiv al prezentului sub razele viitorimii... Practici străine ale comerţ Magazinul a.f. din incinta S.R.L. Sîncrăieni are sarcina de a aproviziona cu pîine şi diferite alte produse alimentare atît pe lucrătorii sectorului de industrializare, cît şi pe cei din exploatările forestiere din apropiere. Un control efectuat la această unitate comercială, intr-una din zilele trecute, a constatat o considerabilă diferenţă între sarcina ei şi felul cum şi-o îndeplineşte. Magazinul e aprovizionat anapoda, cu cantităţi de mărfuri insuficiente faţă de cerinţele cumpărătorilor, din care cauză rafturile lui sunt, în multe zile pe săptămînă, goale, lată ce mărfuri se aflau în ziua de marţi, 17 noiembrie 1970 : zahăr, orez, 4 pîini, 20 de cutii cu pate de ficat, drojdie şi încă cîteva sortimente. Şi încă ceva : o mulţime de dulciuri: bomboane, ciocolată, drajeuri etc. Nici un gram de ulei, untură, unt, şuncă, nici o conservă şi nici alte sortimente ce NOTE rute de consumatori. Cei aflaţi în control au vrut să se convingă de cauzele acestei situaţii şi au solicitat vînzătoarei Szőke Agneta notele de comandă, facturi etc, dar n-au avut bucuria să le primească deoarece, după cum. s-a spus, erau în altă parte, cine ştie de unde. Oamenii care apelează la serviciile acestei unităţi alimentare reclamă nu numai slaba ei aprovizionare, ci şi modul necorespunzător de comportare al tinerei Szőke Agneta faţă de consumatori. Vinzătoarea unităţii vorbeşte arogant cu cumpărătorii şi practică — vorba aceea, pe scară largă — vînzarea pe sprinceană, dosirea mărfurilor sub tejghea. Aşa se explică de fapt şi găsirea celor 20 de cutii de paie de ficat în magazie cînd ele erau solicitate de cumpărători. Desfăşurînd o asemenea activitate, unitatea alimentară din S.I.L. Sîncrăieni îi nemulţumeşte pe consumatorii care se aprovizionează aici, fapt reclamat de mai multă vreme. De aceea, se cere luarea unor măsuri care să îmbunătăţească aprovizionarea unităţii şi să modifice în bine comportarea tovarăşei vînzătoare faţă de cumpărători. Sînt lucruri dorite de mulţi oameni şi tocmai de aceea atît de necesare. Le punem în atenţia U.J.C.C. spre studiu şi întreprinderea măsurilor care se impun. T. BONDOR în jurul orei 8.30 Transmisiune de la Sofia a plecării spre patrie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. 17.00 Emisiune în limba germană. 18.15 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Handbal masculin : România — Iugoslavia (repriza a H-a). Transmisiune de la Cluj. 20.30 Tele-enciclopedia. 21.30 Film serial. Incoruptibilii. 22.30 Comici vestiţi ai ecranului. 22.50 Telejurnalul de noapte 23 00 Cintec de dor. 23.30 încheierea emisiunii. SIMBATA, 21 NOIEMBRIE UNDE MERGEM LA SFÎRŞIT DE SĂPTĂMÎNĂ? Lăcaşurile de cultură din judeţul nostru şi-au planificat pentru acest sfîrşit de săptămînă, un bogat repertoriu de manifestări cultural-educative şi artistice. ,,Adresele" pe care le indicăm în aceste rînduri, sînt dintre cele mai semnificative ! ODORHEIU SECUIESC — Sala mică a casei de cultură este gazda unei expoziţii de artă plastică selectînd lucrări în ulei ale pictorului din localitate—Rosier Carol, individualitate marcantă a plasticii harghitene. — Formaţia de păpuşi a casei de cultură care se pregăteşte pentru Festivalul şi concursul „Vasilache" se va deplasa în comuna Ulieş cu două mini-spectacole — „Iepuraşul lăudăros" şi „Ursuleţii veseli”. — Tot casa de cultură invită publicul din localitate la o manifestare comemorativă — „Fülöp Áron”. VLAHIJA — Casa de cultură programează expunerea„Radioactivitatea şi viaţa” conferinţă susţinută de prof. Lászlóffy Paul. CORBU - Sfîrşitul de săptămînă va consemna un simpozion consacrat împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels. — Localnicii vor putea audia, de asemenea, expunerea — „Legalitatea socialistă, cadru optim de afirmare a personalităţii poporului nostru". BILBOR — în cadrul unui ciclu de acţiuni pe teme medicale, medicul Titus Baciu va vorbi despre „Motivul fluxului de boli în sezonul rece”. GHEORGHENI Pe scena casei de cultură, ca şi la căminele culturale din Joseni şi Ditrău, vor evolua membrii formaţiei de estradă a Casei de cultură din Miercurea-Ciuc, cu programul de succes „Sunete dansante”. LUPENI — Căminul cultural din localitate se va transforma în sală de teatru ! Actorii amatori din comună vor prezenta spectacolul cu piesa lui Vasile Alecsandri - „Arvinte şi Pepelea”. SACEL — „Arta şi literatura în socialism şi rolul lor în formarea omului nou”. „Principiile de bază ale politicii externe a partidului şi statului nostru”. „Dezvoltarea sectorului zootehnic şi creşterea producţiei animaliere" Toate acestea sunt titluri de expuneri planificate la căminele culturale din comună care vor conferi acestei săptămâni un final deosebit de consistent. VOŞLOBENI — Sfirşitul campaniei agricole de toamnă prilejuieşte conducerii căminului cultural o expunere deosebit de instructivă „Proprietatea obştească izvor principal de bunăstare a ţărănimii cooperatiste". % Studioul Tg. Mureş SIMBATA. 21 NOIEMBRIE 6—6.30 Orizont economic . Rezultatele bune se datorase şi efectivului pozitiv al aplicării noului sistem de salarizare. Caleidoscop muzical. 18—19.30 Cronica actualităţii. Prelucrări folclorice. Magazin radio. Muzică de jazz. UL MIERCUREA-CIUC - Cinematograful „Harghita": — orele 10, 16, 19 Stelele din Eger, seriile I—II, film maghiar. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod": Dragoste şi viteză, film spaniol. GHEORGHENI - Cinematograful „Mioriţa" . Profesorul infernului, film maghiar. CRISTURLI SECUIESC — Cinematograful „Progresul": Operaţiunea Leontine, film francez. TOPLIȚA — Cinematograful „Căliman" : Jandarmul se însoară, film franco-italian. BORSEC - Cinematograful „Borsec" - Să ucizi o pasăre cîntătoare, film american. BORSEC — Cinematograful „Izvorul" : 24-25 nu se înapoiează, film sovietic. BĂILE TUȘNAD - Cinematograful „Oltul" : Ferestrele timpului, film maghiar. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Ziaristul, serii le I—II, film sovietic. VLĂHIŢA — Cinematograful „Fierarul" : Iubirea strict oprită, film german. R.D.G. PRAID - Cinematograful „Praid" : In fiecare seară la ora 11, film sovietic. DITRAU — Cinematograful „Sătesc" : Așteaptă pină se întunecă, film american.J ANUL III. nr 851 Vvui JURNAL PIONIERESC Miercuri, 17 noiembrie, pionierii detaşamentului nr. 1 din Şcoala generală din Ciucsîngeorgiu, au vizitat expoziţia retrospectivă de artă plastică şi fotografică „Márton Francisc". Pionierii au purtat discuţii cu fratele aetistului, învăţătorul pensionar Márton Mihail care le-a povestit momente din viaţa artistului ilustrindu-şi povestirea cu fotografii şi sculpturi. Pionierii s-au întors acasă mîndri de omul şi artistul născut pe meleagurile lor. SZABÓ MIKLÓS, comandant al unităţii de pionieri de la Şcoala generală Ciucsîngeorgiu. MICII FOLCLORIŞTI DIN BORSEC, înfiinţat de curînd în şcoala noastră, cercul micilor folclorişti desfăşoară o activitate pionierească atrăgătoare, interesantă, la care participăm cu entuziasm. Ne-am propus să facem cunoştinţă cu nestematele culturii talentatului nostru popor folosind ca mijloace schimbul de valori prin corespondenţă cu cercuri folclorice din alte şcoli din ţară, vizite în pite zone folclorice şi valorificarea tradiţiilor locale prin acţiuni pioniereşti. MAURA IONESCU, cl. a V-a, Şcoala generală Borsec Săptămîna aceasta în şcolile judeţului nostru s-a făcut simţit mai acut pulsul festivalului artistic al pionierilor şi şcolarilor, a cărui fază judeţeană va avea loc la începutul vacanţei de iarnă a elevilor în oraşul reşedinţă de judeţ. Sub îndrumarea comandanţilor şi conducătorilor de formaţii, pionierii şi şcolarii muncesc la finisarea programului, pentru a se prezenta în faţa juriului şi publicului spectator la un cît mai ridicat nivel artistic. La un ridicat nivel artistic s-au prezentat micii dansatori ai Şcolii generale din Sînsimion, pionierii Gălăuţaşului dintre care s-au remarcat soliştii de muzică uşoară Gegő Hajnal şi Lukács Etelka, precum şi Constantin Truţa un talentat interpret de muzică populară românească. Mesagerul Bilborului, Alexandru Vilcan, prezent şi în trecuta ediţie Ca reprezentant al judeţului pe scena din Cluj, ne incintă prin măiestria şi fineţea interpretativă, prin sonoritatea interesant timbrată a fluierului său. In premieră la faza judeţeană a festivalului muzica clasică va fi adusă pe scenă de către micuţa pionieră Salla Gizella din clasa a V-a a Şcolii generale din comuna Lutiţa, posesoare a unei voci şi tehnici vocale suprinzătoare pentru vîrsta sa. Repetiţii intense au loc la Sărmaş, Armăşeni, Vlăhiţa şi în celelalte şcoli înscrise pentru festival. Talentul şi perseverenţa micilor interpreţi ne fac să întrevedem o frumoasă reuşită a acestei acţiuni cultural-artistice. H. MOLDOVAN