Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)

1970-11-21 / nr. 851

I E­ i­nere LA SIMBATA. 21 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 1 5.05—6.00 Muzica dim­neţii. 6.05—9.30 Muzică actualităţi. 9.30 Mioriţ 10.05 Piese instrumentale. 10.30 Din ţările socialiste. 11.05 Muzică uşoară de Radu Şerban. 11.20 Pa­gini din ciclul „Patria mea" de Smetana. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Co­tele apelor Dunării. 12.00 Cîntă Anca Agemolu și Dan Tufaru, 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avan­premieră cotidiană. 13.22 Pe clape albe... pe clape negre — muzică uşoară. 13.30 Radioclub turistic. 13.50 Te salut frumoasă ti­nereţe. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Muzică populară interpretată de Ileana Sărăroiu şi Moise Belmustaţă. 15.00 De la 3 la 7 — emisiune de diver­tisment muzical. 19.00 Ga­­ zeta radio. 19.30 Cintece de nuntă şi jocuri popu­lare. 19.55 Tableta de sea­ră de Fănuş Neagu. 20.05 Handbal. Repriza a ll-a a meciului România — Iugo­slavia. 20.30 Zece melodii preferate. 21.00 In jurul globului. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii - Johnny Dorelli. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Dansați în ritmul preferat. 23.00 Expres me­lodii. 0,05-6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radiojur­nal. 7.15 Program muzical de dimineaţă. 8.10 Tot î­nainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari inter­preţi — Jean Pierre Ram­­pal. 9.20 Muzică populară la caval, cobză şi nai. 9.35 Suita pentru vioară şi pian pe teme din Bihor şi Divertismentul pentru octet instrumental „Din isprăvile lui Păcală" de Tudor Ciortea. 10.05­­ Ra­­dioenciclopedie pentru ti­neret. 10.30 Vă plac a­­ceste melodii ? — muzică uşoară. 11.00 Duete din opere interpretate de Ma­rina Crîlovici şi Nicolae­ Herlea. 11.20 Melodii populare cu Ana Bălăci şi Nicolae Băluţă. 11.35 Au cîntat pe scenele noastre: Radmila Karaklaid, Helen Shapiro şi Jacques Hustin. 12.03 Avanpremieră coti­diană. 12.15 Concert de prînz. 13.00 Din cele mai cunoscute melodii popu­lare. 13.30 Scene din ope­ra „Micul Marat" de Mas­cagni. 14.08 Muzică uşoa­ră de Nicolae Kirculescu. 14.30 Muzică de promena­dă. 14.45 Selecţiunii din o­­perete româneşti. 15.00 Viaţa muzicală a oraşului Sibiu. 15.30 Interpreţi de muzică populară: Cornelia Bălu, N­­ie Artinescu şi E­­mil Drosu. 16.00 Radio­jurnal. 16.20 Concertul în La major pentru clarinet și orchestră de Mozart. 16.50 Noi înregistrări de muzică populară. 17.05 Antena tineretului. 17.20 Publicitate radio. 17.35 Muzică populară. 18.03 Dialogul instrumentelor. 18.10 Pagini din opereta „Liliacul" de Johann Strauss. 18.25 — 365 de cintece. 18.30 Odă limbii române (reluare). 19.00 Revista şlagărelor. 19.30 Bibliotecă de poezie ro­mânească. Artur Enăşes­­cu. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Festival muzi­cal internaţional Bayreuth - 1970. 23.05 Sunt compo­­ zitor. Serghei Prokofiev. 24.00—1.00 Ofranda muzi­cală de Johann Sebastian Bach. DUMINICA 22 NOIEMBRIE PROGRAMUL I. 6.05 Concertul dimineţii. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Melodii distractive. 7.35 Răsună cîntecul şi jocul pe întinsul patriei. 8.00 Sumarul presei. 8.22 Ilus­trate muzicale oferite de solişti care ne-au vizitat ţara : Jacqueline Midi­nette, Lili Ivanova, Thérése Steinmetz, Rody Mc. Neil, Bobby Solo şi Raphael. 9.00 Radiomagazinul fe­meilor. 9.30 Ora satului. 10.00 Cavalcada ritmuri­lor. 11.15 Întîlnire cu me­lodia populară şi interpre­tul preferat. 12.00 De toate pentru toţi. PROGRAMUL II. 6.00 Matineu duminical. 8.05 Teatru radiofonic pentru copii. „Cinci că­pitani şi racheta", scena­riu de Virgil Chiriac. 9.12 Caleidoscop muzical. 9.50 Salutul cravatelor roşii — program de cintece. 10.30 A 7-a artă. 11.00 Transmi­siunea concertului corului și orchestrei simfonice a Filarmoncii „Banatul" din Timișoara. Pag. 2 „CALORII" ÎN PLUS PENTRU SEZONUL DE IARNĂ ! Sezonul de iarnă 1970/ 1971 imprimă un anume specific vieţii cultural-edu­cative şi artistice din loca­lităţile noastre, mergînd in sensul intensificării ac­ţiunilor „de casă". Şi a­­cea­sta mai ales în oraşe­­le-staţiuni balneoclima­terice, unde atît localnicii cit şi oamenii muncii ve­niţi la odihnă şi tratament se lasă mai puţin furaţi de frumuseţile montane, pre­ferind turismului, aerului liber „prea tare” momen­tele de relaxare pe care le pot oferi casele de cultu­ră, bibliotecile, cluburile. Este firească de aceea orientarea predilectă a animatorilor vieţii cultu­rale din staţiuni, spre ac­tivităţi cu un grad sporit de intimitate nu însă mai puţin reconfortante, dis­tractive sau educative. Aşadar conţinutul mani­festărilor culturale trebuie să-şi menţină densitatea, asigurînd un climat spiri­tual optim. La Casa de cultură din Băile Tuşnad am găsit această preocupare în a­­tenţia conducerii lăcaşu­lui, care şi-a fixat un plan de perspectivă pentru se­zonul apropiat, satisfăcând în mare măsură exigenţele publicului ! Menţionăm în treacăt, că în ultima vre­me colectivul casei de cultură tuşnădene ne-a obişnuit cu lucruri frumoa­se, lăudabile. Şi în con­tinuare ne-am notat un repertoriu bogat, solici­­tînd discret şi indiscret, în acelaşi timp, interesul oas­peţilor staţiunii, ca şi al locuitorilor acestui frumos orăşel. Pentru casele de cultură din o­raşele-sta­­­ţiuni, planul de activităţi al celor din Băile Tuşnad, poate servi ca model ! Acţiuni propagandistice urmînd calendarul mari­lor evenimente, centrate pe măreaţa aniversare semicentenară a Partidu­lui Comunist Român, vor fi eşalonate după o judi­cioasă planificare. Săptă­­mînal casa de cultură va fi gazda unui moment politico-educativ, pe care organizatorii il vor face cit mai interesant şi atractiv, înflorirea patriei noastre socialiste, politica ştiinţi­fică promovată de partid pentru dezvoltarea multi­laterală a României con­temporane sunt jaloane care imprimă conţinut şi culoare adecvată acţiuni- La Casa de cultură din Băile Tuşnad­ lor acestei instituţii cultu­rale. Impetuoasa dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii moderne i-a inspirat pe „gospoda­rii” (îi numim astfel spre laudă !) casei culturale în programarea unor sim­pozioane, la care, oamenii vin cu mare plăcere. Bi­blioteca concură eficient la plasarea cititorilor în actualitatea literară şi ştiinţifică. Am găsit la Bă­ile Tuşnad o bibliotecă bine aprovizionată. Meto­distul Stelian Stoica arăta că aprovizionarea cu cârţi a bibliotecii se face cu multă chibzuinţă, evitîndu­­se titlurile „moarte”, fără aderenţă la public, ştiut fiindd că cititorii urmăresc precumpănitor latura recreativă a lecturii. Seri literare, montaje mu­­zical-literare, seri de poe­zie, secvenţe comemora­tive şi aniversare se vor înscrie aceluiaşi volum policrom de manifestări de care aminteam la înce­put. Pe toată perioada de iarnă, sunt prevăzute spec­tacole de teatru cu forma­ţii profesioniste. S-au per­fectat turnee cu artişti din Braşov şi Sfintu Gheor­­­­ghe. Actori amatori din localitate vor suplimenta momentele spectaculare ce vor fi oferite iubitorilor scenei. In special cu prile­jul zilelor festive aceştia vor pregăti programe liri­ce, precum şi spectacole de estradă. La aceste din urmă acţiuni sunt deja antrenate cadrele didac­­tice din localitate, întreg personalul întreprinderii balneoclimaterice. Cu toată duritatea iernii pe aceste meleaguri, nu se va renunţa total la agreabilele excursii în împrejurimile unor locuri păstrătoare de detalii ba­lad­ice. Pentru temerarii ce nu se tem de nămeţi, traseele care duc la Lacul Ana, la Stînca Şoimilor, pe Defileul Oltului, la Iz­vorul cu apă roşie, în virful Cetăţii etc., vor fi me­reu facile căi de acces ! Lacul Ciucaş se va trans­forma din nou în patinoar natural găzduind întrece­rile de patinaj viteză ale campionatelor noastre, întreg personalul casei de cultură ne-a garantat organizarea cotidiană a unor audiţii muzicale, me­dalioane pe genuri muzi­cale. Ceea ce ne-a trezit legitim curiozitatea, a fost partea de surprize prevă­zută a fi viu întreţinută ! Şi fiindcă este vorba de surprize n-am putut afla mai mult. , „Credem că vom reuşi să satisfacem în mare par­te cerinţele celor care ne vor vizita, determinîndu-i şi prin strădania noastră să vină mereu bucuroşi la Băile Tuşnad, fie iarnă fie vară ...", şi-a încheiat gîndurile de viitor Stelian Stoica, un pasionat de rară probitate, un om pri­ceput şi entuziast, aşa cum este de fapt întregul colectiv al Casei de cultu­ră din Băile Tuşnad. V EMIL Căminul de zi din cartie­rul Tudor Vladimirescu. HARGHITEI TOPLIȚA , vechi pămînt românesc întinerit în anii socialismului. Cronica diversă Cîntecul M-am întrebat adesea cind şi cum a apărut cîn­tecul în viaţa omului, în­­cărcat de nevoia explica­ţiilor, revelării, spargerii inefabilului, rătăcit pe cărările labirintice ale cercetării cu orice preţ, nu mi-am dat de atunci seama că melodia, poe­­zia, cîntecul, trebuie să se fi născut o dată cu omul. Cum? Din nimic si d'n totul. Poate că a alune­cat din străfulgerarea so­noră a viatului, poate din foșnetul pădurii si a f­ier­bii, poate s-a rupt din eterna si universala miș­care melodică a astrilor. „Cu cît cint, atita sînt". Cîntecul devine un mod de existenţă, căci în ţe­sătura lui se împleteşte gîndire, muncă, sentiment. Ar putea cineva trăi fără cîntec? Nu ! Cîntecul disperat de vitalitate al lui Zorba grecul, cîntecul dureros şi sceptic, doina româneas­că de jale, cîntecul încă­pător ca stepa necuprin­să a mujicului rus, ori cel zeflemitor şi dulceag al englezilor, cîntecul tără­gănat şi intens al secuiu­lui, toate îşi au geneza în tumultul universal, ine­fabil al vieţii, în nevoia de exprimare, în setea de absolut a omului. Bucurie şi jale, extaz şi durere, dragoste şi urît — toate îşi află expresie în cîntec. Cîntecul înalţă şi înnobilează, cîntecul uşu­rează suflete, cîntecul trăieşte mereu. „Cu cit cînt, atita sînt”. Ca orice existenţă defi­nitorie, cîntecul îşi are şi el profanatori. Se găsesc artificieri care amestecă tărîţe în dumnezeiasca e­­senţă a melosului, care vor să întroneze în locul cîntecului ritmul barbar şi strident, însăilările nepu­tincioase ale unor mo­mente de delir. Dar toate aceste intenţii se topesc ca prima zăpadă în faţa sublimului din „Doina Ol­tului”, sau „Dunăre, Du­năre". Oamenii acestui pămînt au ştiut întotdeauna să cînte, să trăiască prin cîntec, să plîngă și să se bucure prin el. V. AVRAM LOGODNA VEACURILOR (Urmare din pag. 1)­ conomice şi social-culturale. Iaşul zilelor noastre există neîntrerupt într-o funda­mentală prospectare spre viitor. După cum arăta primul secretar al Co­mitetului județean de partid, tovarăşul M­iu Dobrescu, „faptul că la Iași se vor rea­liza, în premieră pe ţară, fi­bre polipropilenice,­ noi uti­laje pentru construcţii de drumuri, materiale ele con­strucţii din poliesteri armaţi cu fibre de sticlă ş.a., că profilul industrial al jude­ţului Iaşi va cunoaşte o mai profundă diversificare, se va îmbogăţi cu noi ramuri, înzestrate cu utilaje la nive­lul tehnicii mondiale, cu procese tehnologice mecani­zate şi automatizate , va oferi o noua posibilitate de a demonstra gradul înalt de adaptabilitate a oameni­lor muncii de pe aceste străvechi meleaguri româ­neşti la cerinţele producţiei moderne Iaşul cultural, laşul uni­versitar este o permanenţă a spiritualităţii noastre; tra­diţia ştiinţifică a laşului se continuă cu durabile succe­se ; laşul literar şi artistic de care se leagă o întrea­gă mitologie a aspiraţiei neamului românesc spre frumos, spre împlinire estetică, se află as­tăzi pe aceleaşi traiectorii, dind noi valori spirituale definitorii pentru viziunea poporului nostru asupra e­­xistenţei umane în deplină consonanţă cu idealurile e­­pocii de victorie a socialis­mului. Revistele „Cronica“ şi „Convorbiri literare‘‘ în­treţin o puternică eferves­cenţă creatoare; apariţiile publicistice universitare în­registrează creşterea poten­ţialului profesional al cultu­rii ieşene ; editura „Jutu­­­mea“ întemeiată recent contribuie la afirmarea lite­relor ieşene in peisajul ge­neral românesc. La confluenţa celor doua cincinale Iaşul, oraşul inefa­bil, trăieşte eterna tinereţe a avîntului comunist. .. . Despre Iaşi se pot scrie tomuri întregi dar in primul rind cetatea de scaun a marilor voievozi, cetatea reîmprospătîndu-se mereu de veacuri, trebuie văzută, trebuie să i se respire aerul înmiresmat de parfumul timpurilor, al tuturor timpu­rilor, inclusiv al prezentu­lui sub razele viitorimii... Practici străine ale comerţ Magazinul a.f. din in­cinta S.R.L. Sîncrăieni are sarcina de a aproviziona cu pîine şi diferite alte produse alimentare atît pe lucrătorii sectorului de in­dustrializare, cît şi pe cei din exploatările forestiere din apropiere. Un control efectuat la această unita­te comercială, intr-un­a din zilele trecute, a constatat o considerabilă diferenţă între sarcina ei şi felul cum şi-o îndeplineşte. Ma­gazinul e aprovizionat a­­napoda, cu cantităţi de mărfuri insuficiente faţă de cerinţele cumpărători­lor, din care cauză raftu­rile lui sunt, în multe zile pe săptămînă, goale, lată ce mărfuri se aflau în ziua de marţi, 17 noiem­brie 1970 : zahăr, orez, 4 pîini, 20 de cutii cu pate de ficat, drojdie şi încă cîteva sortimente. Şi încă ceva : o mulţime de dul­ciuri: bomboane, ciocola­tă, drajeuri etc. Nici un gram de ulei, untură, unt, şuncă, nici o conservă şi nici alte sortimente ce­ NOTE rute de consumatori. Cei aflaţi în control au vrut să se convingă de cauzele acestei situaţii şi­ au soli­citat vînzătoarei Szőke Ag­neta notele de comandă, facturi etc, dar n-au avut bucuria să le primească deoarece, după cum.­­ s-a spus, erau în altă parte, cine ştie de unde. Oamenii care apelează la serviciile acestei unităţi alimentare reclamă nu nu­mai slaba ei aproviziona­re, ci şi modul necorespun­zător de comportare al tinerei Szőke Agneta faţă de consumatori. Vinzătoa­rea unităţii vorbeşte aro­gant cu cumpărătorii şi practică — vorba aceea, pe scară largă — vînzarea pe sprinceană, dosirea mărfurilor sub tejghea. A­­şa se explică de fapt şi găsirea celor 20 de cutii de paie de ficat în maga­zie cînd ele erau solicitate de cumpărători. Desfăşurînd o asemenea activitate, unitatea alimen­tară din S.I.L. Sîncrăieni îi nemulţumeşte pe consu­matorii care se aprovizio­nează aici, fapt reclamat de mai multă vreme. De aceea, se cere luarea u­­nor măsuri care să îmbu­nătăţească aprovizionarea unităţii şi să modifice în bine comportarea tovară­şei vînzătoare faţă de cumpărători. Sînt lucruri dorite de mulţi oameni şi tocmai de aceea atît de necesare. Le punem în a­­tenţia U.J.C.C. spre studiu şi întreprinderea măsurilor care se impun. T. BONDOR în jurul orei 8.30­­ Transmisiune de la Sofia a plecării spre patrie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Repu­blica Populară Bulgaria. 17.00 Emisiune în lim­ba germană. 18.15 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Handbal mas­culin : România — Iugosla­via (repriza a H-a). Trans­misiune de la Cluj. 20.30 Tele-enciclopedia. 21.30 Film serial. Incoruptibilii. 22.30 Comici vestiţi ai ecranului. 22.50 Telejur­nalul de noapte 23 00 Cintec de dor. 23.30 în­cheierea emisiunii. SIMBATA, 21 NOIEMBRIE UNDE MERGEM LA SFÎRŞIT DE SĂPTĂMÎNĂ? Lăcaşurile de cultură din judeţul nostru şi-au planificat pentru acest sfîrşit de săptămînă, un bogat repertoriu de mani­festări cultural-educative şi artistice. ,,Adresele" pe care le indicăm în aceste rînduri, sînt dintre cele mai semnificative ! ODORHEIU SECUIESC — Sala mică a casei de cultură este gazda unei expoziţii de artă plastică selectînd lucrări în ulei ale pictorului din localita­te—Rosier Carol, individu­alitate marcantă a plasti­cii harghitene. — Formaţia de păpuşi a casei de cultură care se pregăteşte pentru Festi­valul şi concursul „Vasi­­lache" se va deplasa în comuna Ulieş cu două mini-spectacole — „Iepu­raşul lăudăros" şi „Ursu­leţii veseli”. — Tot casa de cultură invită publicul din locali­tate la o manifestare co­memorativă — „Fülöp Áron”. VLAHIJA — Casa de cultură pro­gramează expunerea­­„Radioactivitatea şi viaţa” conferinţă susţinută de prof. Lászlóffy Paul. CORBU - Sfîrşitul de săptămînă va consemna un simpozion consacrat împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels. — Localnicii vor putea audia, de asemenea, ex­punerea — „Legalitatea so­cialistă, cadru optim de afirmare a personalităţii poporului nostru". BILBOR — în cadrul unui ciclu de acţiuni pe teme medi­cale, medicul Titus Baciu va vorbi despre „Motivul fluxului de boli în sezonul rece”. GHEORGHENI Pe scena casei de cultură, ca şi la căminele culturale din Joseni şi Ditrău, vor evolua mem­brii formaţiei de estradă a Casei de cultură din Miercurea-Ciuc, cu pro­gramul de succes „Su­nete dansante”. LUPENI — Căminul cultural din localitate se va transforma în sală de teatru ! Actorii amatori din comună vor prezenta spectacolul cu piesa lui Vasile Alecsandri - „Arvinte şi Pepelea”. SACEL — „Arta şi literatura în socialism şi rolul lor în formarea omului nou”. „Principiile de bază ale politicii externe a parti­dului şi statului nostru”. „Dezvoltarea sectorului zootehnic şi creşterea pro­ducţiei animaliere" Toate acestea sunt tit­luri de expuneri planifi­cate la căminele culturale din comună care vor con­feri acestei săptămâni un final deosebit de consis­tent. VOŞLOBENI — Sfirşitul campaniei agricole de toamnă pri­lejuieşte conducerii cămi­nului cultural o expune­re deosebit de instructivă „Proprietatea obştească izvor principal de bună­stare a ţărănimii coopera­tiste". % Studioul Tg. Mureş SIMBATA. 21 NOIEMBRIE 6—6.30 Orizont econo­mic . Rezultatele bune se datorase şi efectivului po­zitiv al aplicării noului sis­tem de salarizare. Calei­doscop muzical. 18—19.30 Cronica actualităţii. Pre­lucrări folclorice. Magazin radio. Muzică de jazz. UL MIERCUREA-CIUC - Cinematograful „Harghita": — orele 10, 16, 19 Stelele din Eger, seriile I—II, film maghiar. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod": Dragoste şi viteză, film spaniol. GHEORGHENI - Cinematograful „Mioriţa" . Profe­sorul infernului, film maghiar. CRISTURLI SECUIESC — Cinematograful „Progresul": Operaţiunea Leontine, film francez. TOPLIȚA — Cinematograful „Căliman" : Jandarmul se însoară, film franco-italian. BORSEC - Cinematograful „Borsec" - Să ucizi o pa­săre cîntătoare, film american. BORSEC — Cinematograful „Izvorul" : 24-25 nu se înapoiează, film sovietic. BĂILE TUȘNAD - Cinematograful „Oltul" : Ferestre­le timpului, film maghiar. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Ziaristul, serii­­ le I—II, film sovietic. VLĂHIŢA — Cinematograful „Fierarul" : Iubirea strict oprită, film german. R.D.G. PRAID - Cinematograful „Praid" : In fiecare seară la ora 11, film sovietic. DITRAU — Cinematograful „Sătesc" : Așteaptă pină se întunecă, film american.J ANUL III. nr 851 V­v­ui JURNAL PIONIERESC Miercuri, 17 noiembrie, pionierii detaşamentului nr. 1 din Şcoala generală din Ciucsîngeorgiu, au vi­zitat ex­poziţia retrospecti­vă de artă plastică şi fo­tografică „Márton Fran­­cisc". Pionierii au purtat discuţii cu fratele aetistu­lui, învăţătorul pensionar Már­ton Mihail care le-a poves­tit momente din viaţa artis­tului ilustrindu-şi povesti­rea cu fotografii şi sculp­turi. Pionierii s-au întors a­­casă mîndri de omul şi artistul născut pe melea­gurile lor. SZABÓ MIKLÓS, comandant al unităţii de pionieri de la Şcoala ge­nerală Ciucsîngeorgiu. MICII FOLCLORIŞTI DIN BORSEC, înfiinţat de curînd în şcoala noastră, cercul mi­cilor folclorişti desfăşoară o activitate pionierească atrăgătoare, interesantă, la care participăm cu en­tuziasm. Ne-am propus să facem cunoştinţă cu nestematele culturii talentatului nostru popor folosind ca mijloa­ce schimbul de valori prin corespondenţă cu cercuri folclorice din alte şcoli din ţară, vizite în pite zone folclorice şi valorificarea tradiţiilor locale prin ac­ţiuni pioniereşti. MAURA IONESCU, cl. a V-a, Şcoala generală Borsec Săptămîn­a aceasta în şcolile judeţului nostru s-a făcut simţit mai acut pul­sul festivalului artistic al pionierilor şi şcolarilor, a cărui fază judeţeană va avea loc la începutul va­canţei de iarnă a elevilor în oraşul reşedinţă de ju­deţ. Sub îndrumarea coman­danţilor şi conducătorilor de formaţii, pionierii şi şcolarii muncesc la finisa­rea programului, pentru a se prezenta în faţa juriului şi publicului spectator la un cît mai ridicat nivel ar­tistic. La un ridicat nivel artis­tic s-au prezentat micii dansatori ai Şcolii genera­le din Sînsimion, pionierii Gălăuţaşului dintre care s-au remarcat soliştii de muzică uşoară Gegő Haj­nal şi Lukács Etelka, pre­cum şi Constantin Truţa un talentat interpret de muzică populară româ­nească. Mesagerul Bilbo­­rului, Alexandru Vilcan, prezent şi în trecuta ediţie Ca reprezentant al judeţu­lui pe scena din Cluj, ne incintă prin măiestria şi fineţea interpretativă, prin sonoritatea interesant tim­brată a fluierului său. In premieră la faza ju­deţeană a festivalului muzica clasică va fi adusă pe scenă de către micuţa pionieră Salla Gizella din clasa a V-a a Şcolii gene­rale din comuna Lutiţa, posesoare a unei voci şi tehnici vocale suprinzătoa­­re pentru vîrsta sa. Repetiţii intense au loc la Sărmaş, Armăşeni, Vlă­­hiţa şi în celelalte şcoli înscrise pentru festival. Talentul şi perseverenţa micilor interpreţi ne fac să întrevedem o frumoasă reuşită a acestei acţiuni cult­ural-a­rtistice. H. MOLDOVAN

Next