Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)

1970-10-25 / nr. 828

Pag. 2 ^ «IHMMIMI fllHIBIIHilBilBIIIHIHIIHitflilHUIHUIMIBilMilHi|| ■ File din istoria artei \l­n monument mai\ ! ! puţin cunoscut I Acolo unde Mureşul în- I cepe să sufere Încleştarea I munţilor, în sudul oraşului 5 Topliţa, sub cununa Cili­­­manilor, ne Intlmpină un I monument arhitectonic, u- I nul din cele mai faimoase • din partea locurilor — mă- I năstirea ,£­. llie“. Biserica acestei mănăstiri I a fost construită din lemn­­ ie molid In anul 1647, de­­ către Gheorghe Urzică, im• I preurtă cu fiii săi, loan şi I Ştefan, la Stinceni. In 1910, I parohia de aici îşi zideşte o I biserică nouă, iar patriarhul­­ Miron Cristea, cu gîndul­­ de a salva un frumos mo­­­nument al arhitecturii de I lemn, transportă materia­­lul de construcţie la To­­­­pliţa, pentru a-l reclădi pe­­ pămintul unde s-a născut.­­ Lucrările de edificare au­­ început abia in anul 1973. î S-a împrejmuit terenul, s-au­­ amenajat ariile, s-au plan- S tat pomi fructiferi şi ar- I bori ornamentali, apoi a I fost zidită clopotniţa, sta­­■ reţia şi clădirile anexe. Un­­ lucru interesant reţine a­­­tenţia vizitatorilor. Clădirea I stareţiei a fost ridicată din I lemnul casei In care s-a­­ născut Miron Cristea. Du- I pă acestea a urmat înzes- I trarea bisericii cu strane, I mobilier, odoare, veştminte, I trei clopote, cărţi eu. Planul bisericii mărtăşti-­ reşti este simplu, compus­­ din pronaos şi absida al- •­tarului, plan caracteristic­ tuturor construcţiilor de a-1 cest fel Formele dreptun-1 ghiulare, ori cele poligon*•­­ le Îmbinate cu pricepere şi z un desăvlrşit simţ estetici de către meşterii lemnari se I intllnesc in numeroase lo-1 calităţi din această regiu- j ne: Bilbor, Tulgheş, sau tn: partea de răsărit a Topii- i­ţei, în locul denumit „Mă- * năstire“ Ca decor pot fi aminti-1 te picturile, din păcate, de- | teriorate şi repictate de pic- J torul Belizarie, care a ne-1 glijat nuanţele iniţiale ale* culorilor, şi icoanele pe­­ lemn, de o autentică strălu-S cire, păstrate în muzeul mă- * t­ăstirii.­­ Pentru frumuseţea şi ori-1 ginalitatea formelor arhi-­­ tecturale, oarecum specifi- 2 ce acestor locuri şi care se­­ încadrează perfect in siste-1 mul construcţiilor eclezias-1 tice de lemn, pentru ele-1 mentele ornamentale, care I emană un rafinat gust ar-1 tistic, mănăstirea topliţea-1 nu face parte din mom-1 mentele istorice de o valoa-1 re certă ale județului nostru. | î prof. EUGEN HIRIŞCAuj IIMiaMMIMIM ■ ■«■■MIMII* VARIETATI La München, oraş pe malul rîului Isar, considerat drept „metro­polă inimoasă", o tinără pereche de studenţi a re­uşit să depăşească un re­cord mondial, stabilit an­terior la Londra. Este vorba de un record in săruturi. In timp ce David Atkinson şi-a sărutat co­lega Jenny Winmill timp de 93 de minute şi 40 de secunde, mü­nchenezii Fre­deric Arroyo şi Monika Schaaf au rezistat timp de 101 minute. „Drăgăs­tosul“ concurs a fost in­stituit de un ziar bulevar­dier din München, îndată după aflarea succesului repurtat la Londra. SEMNALE PREŢIOASE DIN EPOCA BRONZULUI Răsfoind ultimul număr (nr. 3/1970) al revistei „Studii şi cercetări de is­torie veche", ne oprim in­stantaneu la un titlu, ce se ocupă cu obiecte găsi­te în zona Ciucului, şi care se află l­a posesia Muzeu­lui din reşedinţa de judeţ. Autorul comunicării intitu­late : „Depozitul de obiec­te de bronz de la Mier­­curea-Ciuc” este savanta! arheolog Székely Zoltán, directorul Muzeului din Sfîntu Gheorghe. Se relatează în introdu­cere, cum în vara anului 1966 cu ocazia exploată­rii carierei „Suta” din ho­tarul oraşului Miercurea- Ciuc, explozia a adus la suprafaţă un depozit de obiecte de bronz, adică patru celturi, o seceră, un vîrf de lance cu tub de înmănuşare şi o daltă. Colţurile cu corp înalt şi zvelt, cu secţiune ovală şi cu toartă, au nişte guri drepte şi puţin îngroşate. Pare interesant, cum s-au întăjit feţele late cu benzi groase, care pornesc de la muchiile tăişului, ingustîn­­du-se spre margine. Ace­leaşi benzi întărite se gă­sesc şi pe părţile laterale, care prezintă urme de cio­­cănire, de la finisare. Lun­­gimea celor patru celturi variază între 10,2-15,3 cm., iar lăţimea tăişurilor intre 4,2 şi 5,4 cm. Secera este mare şi are cîrlig ; lama ei este arcu­ită şi este netedă pe dos. Piesa a fost turnată în­­tr-un tipar. Lama virfului de lance găsită, are forma unei frunze, lăţindu-se spre tu­bul de înmănuşare. Are nervură mediană puterni­că, iar marginile lamei sunt ciocănite. Tubul de înmănuşare are o gaură, ca lemnul să se poată fixa cu un cui. în sfîrşit, dalta este lu­crată dintr-o bară cu secţi­une dreptunghiulară care se înmă­nuşează , un ca­păt este ascuţit şi îndoit, iar celălalt are secţiune ovală şi se termină cu do­uă faţetări de daltă. Pe tot corpul se observă urme clare de ciocănire şi de pilire. Patina verde-închis este de foarte bună cali­tate. Lungimea daltei este de 21 cm. încadrarea cronologică a depoziului de bronz din hotarul orașului Miercu­­rea-Ciuc se poate face pe baza analogiilor pe care le prezintă mai ales celtu­­rile, cu alte depozite de bronzuri descoperite pe teritoriul ţării noastre. Prin aceste analogii autorul comunicării afirmă, că o­­riginea acestor obiecte trebuie fixată la sfîrşitul epocii bronzului, în faza de trecere spre prima vîr­­stă a fierului (Hallstatt), în culturile Wietenberg şi Noua. Ca o confirmare a datării, autorul menţio­nează faptul, că în apro­pierea locului de desco­perire au mai fost găsite resturi de aşezări ale cul­turii Wietenberg, ca de exemplu pe vîrful aceluiaşi deal „Şuta", pe altă mo­vilă de pe malul drept al Oltului, pe locul numit „Capătul digului“, precum şi pe terasa de deasupra „Băii” din Miercurea-Ciuc. NAGY BENEDEK muzeograf C­aricatura B Mijloc practic de transport dumi­nicali „ILLUSTRE” (Lau­sa­ne) Spirite inventive. „POLSKOE OBOZRENIE” (Varşovia) Fără cuvinte. „WELT AM SONNTAG" (Hamburg) Voltaire, întîrziind 15 mi­nute la un spectacol, pla­satoarea i-a spus : «- Vă rog, umblaţi in vîr­­ful picioarelor ! - Cum ? Aşa de repede au şi adormit?, ii răspun­se Volta­ire. Ducele Ducas, întîlnind intr-o zi pe Descartes, la Caruso, invitat la un di­neu, a întins paharul cel mic, in loc de cel mare, valetului care voia să-i servească vin, la care a­­cesta i-a şoptit: — Scuzaţi, domnule, — e vorba de vin obişnuit. — Tocmai de aceea — i-a răspuns Carusso. — Păstrez paharul cel mare pentru vinul de desert, pe care îl prefer. o masă pe care se aflau numeroase și apetisante trufandale, i se adresă : — Cum, și filozofii con­sumă delicatese ? — De ce nu ? — i-a răs­puns Descartes — crezi d-ta că natura a făcut bunătăţile numai pentru ignoranți. U­­ n­tî­ln­ire cu eleganţa Cum să asortăm accesoriile ? Ultimele cerinţe ale modei nu impun ca poşeta, pălăria şi mănu­şile să fie de aceeaşi culoare. lată citeva sugestii în imagini pentru asortarea lor d­in ciuda acestei diferenţe coloristică. ÎMPOTRIVA IMBATRINIRII HIRTIEI Hirtii­e vremurilor mo­derne, fabricate din ce­luloză prelucrată mecanic şi chimic, se alterează mai repede decit hirtin­e din timpurile mai vechi, realizate pe bază de cîr­­pe şi zdrenţe. Un studiu efectuat în U.R.S.S. arată că acest fenomen se da­­toreşte faptului că celulo­za absoarbe gazele sulfu­roase prezente în atmo­sferă. In continuare are loc o reacţie catalizată de ionii metalelor grele con­ţinute de celuloză (fierul, cuprul, cromul şi cobaltul), rezultatul fiind îngălbeni­­rea. Unii cercetători ro­mâni au propus utilizarea unui inhibitor, axolotul, de amoniu, care ar putea neutraliza acţiunea aces­tor metale. Un alt reme­diu ar putea fi înlocuirea produselor acide cu pro­duse alcaline sau neutre la operaţia de încleiere a hîrtiei. Oamenii de ştiinţă sunt în căutarea unui remediu care să împiedice hîrtia să îmbătrînească. HIRTIE ŞI FAINA DIN COCENI DE PORUMB Cercetătorii iugoslavi au pus la punct o metodă care permite să se obţi­nă din coceni de porumb celuloză şi făină furajeră de înaltă calitate. Pentru preparare se foloseşte o maşină care macină co­cenii, eliminind concomi­tent celuloza pe care o conțin. Analiza chimică a arătat că cocenii de po­rumb conțin 34,14 la su­tă celuloză pură, care poate fi folosită la fabri­carea hîrtiei. Separînd a­­ceastă celuloză de restul componentelor cocenilor, se obține făina furajeră. I­I­I I­I Munţii Harghitei consti-r I tuie o verigă importană a lanţului vulcanic, for­mat către -.finele­­epocii terţiare, şi adăposteşte nu­meroase puncte turistice, 9 izvoare cu ape mine- I rale,­ mofete, zăcămin- I te de minereuri,­­ pe lingă întinsele păduri de răşinoase, bogate în floră şi faună specifică localităţilor. Toate aces­tea constituie pentru ţara noastră, pe lîngă frumuse­ţile sale feerice şi o bo­găţie naturală de mare valoare. Pentru judeţul Harghita,­ se remarcă staţiunea Bă­ile Tuşnad, cu lacul Ciu­caş, şi lacul Ana ale cărui ape argintii atrage nume­roşi vizitatori şi cercetători ştiinţifici, biologi, geologi­­ şi geografi. Pe panta su­perioară a acestui lac se găseşte o rezervaţie na­turală a mlaştinilor de la I Mohoş. Ca origine şi a­­ceastă mlaştină a fost tot un lac vulcanic, care în timp îndelungat şi-a schimbat structura sa şi configuraţia şi apoi sub influenţa muşchilor şi al­tor vegetaţii acvatice a devenit o mlaştină întinsă. Ea a atras curiozitatea multor cercetători bioloo­ încă de mai bine de 150 de ani, fiind studiat cu pa­siune de botaniştii renu­miţi din timpul Imperiului austro-ungar, de la Viena, Budapesta, dar şi­ din alte ţări. In timpurile noastre, cele mai interesante cer­cetări ştiinţifice au fost întreprinse de academici­anul prof. Pop Emil (Uni­versitatea Cluj), precum şi de naturaliştii catedrei de botanică a Universităţii din Bucureşti. Curiozitatea acestei mlaştini constă în vegetaţia sa cu totul de­osebită ; există acolo mici asociaţii de plante mă­runte care trăiesc într-un mediu umed, păstrat de muşchi, între ele existînd specii care nu se găsesc în altă parte, rarităţi ale naturii, ca de exemplu: un afin tîrîtor cu frunze pi­tice, plante carnivore, prin­tre care o plantură cu floarea frumoasă şi ima­culată, cu 8 petale albe ca zăpada, numită Andro­meda şi multe altele. Flora microscopică din această mlaştină este şi mai curioasă şi deosebită ; ea a fost studiată prima dată de Traian Săvulescu, fostul preşedinte al Aca­demiei Republicii Socialis­te România, unul dintre renumiţii noştri savanţi de notorietate mondială. Cer­cetările lui au fost continuate de alţi bio­logi. Menţionăm cerce­tările de floră micro­scopică efectuate între anii 1963—1964 de dr. Al. Negru în colaborare cu ing. Sándor Mozes și cu un profesor din Italia (O­norato Verona) de la U­­niversitatea Pisa, cu care au descoperit la Mohoş cîteva specii de ciuperci parazite, noi pe plan mondial, între care una este foarte interesantă. Este vorba despre specia numită „Benedektella oxycocci", care parazitea­ză micile frunze ale afi­nului tîrîtor şi trăieşte în celulele acestei plante în care produce fructificaţii microscopice, care, sub lentile, apar ca nişte pungi de argint, închizînd fiecare cîteva sute de spori, care au înfăţişarea unor monede de aur, dan­telate pe margini. In excursiile noastre, am studiat şi noi flora mi­croscopică a acestor mlaş­tini şi au găsit că mesteacănul pitic al mlaş­­tinei supravieţuieşte o ciupercă parazită (numită Gloeosporium betulae) ca­re pînă acum a fost găsită numai pe mesteacănul o­­bişnuit. La fel, pe afin am găsit parazitul comun al smeurului (numit Cole­­roa chaetomium), la care corpul de fructificaţie are sub razele microscopului înfăţişarea unor mingi de fotbal şi altele. Cercetările noastre ne confirmă schimbările veş­nice care apar în natură sub influenţa factorilor de mediu, care, de asemenea, sunt şi ele supuse variaţi­ilor, a schimbărilor care, în mod dialectic se supun legilor generale ale na­turii. Considerăm că aceste studii dacă în prezent pre­zintă doar un interes ştiinţific, acestea îşi găsesc şi legătura cu practica prin viitoarele exploatări ale turbăriilor, zăcăminte naturale de preţ. De ase­menea, considerăm că re­zultatul cercetărilor sunt încă modeste şi că în vi­itor vor creşte în amploare. Prof. V. POPESCUII Interesante descoperiri din flora microscopică a judeţului Harghita HAH­G­HITEI Simfonia plaiurilor românești — o sim­fonie gravă, profun­dă, unde tulnicele îngemănează me­leaguri și oameni. Din lumea medicinei - Echilibrul biologic dintre starea de somn şi cea de veghe este determinat de acţiunea a trei substan­ţe chimice — serotonina, noradrenaline şi dopamina, care intră in componenţa neuronilor din zona cen­trală a creierului mare. Această descoperire — re­zultatul cercetărilor prof. dr. Michel Jouvet, care conduce Facultatea de medicină experimentală de la Universitatea din Lyon — considerată a fi una dintre cele mai importante în neurologie, a fost prezentată la simpozionul de neuropsihologie de la Montreal. Jouvet a descoperit că în centrul creierului mare există un sistem de neuroni ale căror celule conţin aceste substanţe chimice. Prin lezarea acestei re­giuni, echilibrul biologic între somn şi veghe se de­teriorează, rezultatul ei fiind o stare permanentă de insomnie. Experienţele au dovedit că serotonina joacă un rol foarte important în asigurarea echilibrului bio­logic între starea de somn şi cea de veghe. Noradre­­nal­ina are rol important în menţinerea sistemului nervos în stare de veghe şi la provocarea emoţiilor. Visele şi în general somnul agitat sunt provocate de prezenţa noradrenalinei în cantitate mai mare. E­­chilibrul între starea de veghe şi cea de somn este asigurat în special de interacţiunea dintre seroto­­nină şi noradrenalină. Se cunoaşte faptul că chiar în cazul unei stări de somn profund activitatea ce­rebrală nu încetează. Deşteptarea propriu-zisă sur­vine ca urmare a acţiunii acestei substanţe. Cea de-a treia substanţă chimică, dopamina, re­glează la rîndul său şi coordonează activitatea mo­torie a sistemului nervos. Prezenţa dopaminei a fost pusă recent în legătură cu boala lui Parkinson. Exis­tenţa în cantităţi insuficiente a dopaminei are drept urmare încetinirea mişcărilor corpului sau o rigiditate caracteristice suferinzilor provocate de boala lui Parkinson. In sprijinul acestei ipoteze este citat fap­tul că administrarea medicamentului L.­­ Dopa, re­alizat de curînd în Statele Unite, pe bază de dopa­­mină, la bolnavii de Parkinson, a dus la înlăturarea acestei maladii. CUVINTE INCRUCISATE PRIMII FULGI DE NEA ORIZONTAL : 1. In anturajul Albei­­ca-Zăpada - A aluneca pe zăpadă ; 2. Ii tot plouă și-i tot ninge — Trag la săniile nordicilor; 3. Merg pe zăpadă — „Fata de zăpadă" de Rimski-Korsa­­kov ; 4. Aici (pop.) - Zăpadă ; 5. Co­verte — Sunt de la ţară ; 4. Coada şo­ricelului I — Culoarea zăpezii (mase.) 7. Blana de hermină a iernii — Pe el s-a prezentat „Vremea zăpezilor" şi „Ava­lanşa" ; 8. A sta în calea cuiva — As­cuţiţi ; 9. Are iarna aleile înzăpezite — la viaţa de la început I - Ninge puţin I 10. Păstăi — Metalul din care se fac patinele ; 11. Unu, bis I — Te învaţă să schiezi ; 12. Aşa cum este zăpada proaspăt căzută - A face lectură. VERTICAL:­­1. Celebră compoziţie pentru pian de Debussy (3 cuv.) ; 2. Albă ca zăpada - Intrare în ofsaid I 3. Substanţă întrebuinţată la tăbăcitul pie­ilor — Drumuri deschise prin zăpadă ; 4. Riu pe care era aşezată Sparta — Bulboane ; 5. Sînt înhămaţi la săniile nordicilor — La omul de zăpadă ! — Iarbă braziliană ; 6. Spetează — Semnul mirării - Spulberă zăpada ; 7. Eroul nu­velei „Ningea în Bărăgan" de Fănuș Neagu — Cu tichie în­ cap ! — O fată... văzută din spate ! 8. Ultimele rînduri — A-şî astîmpăra setea - Opere ! 9. Mu­latru — „Cînd cade primul fulg de nea" de Aurel Giroveanu, de pildă ; 10. So­ţia lui Zeus (mit.) — A se înzăpezi ; 11. Producători de in — Schior neîntrecut — Grup de schiori ; 12. Subiect pentru un pisălog — Poet sovietic, autorul poezi­ilor „Vînturi, vînturi pline de zăpadă" şi „Pe-ntîia zăpadă păşesc în neştire" — Esteri ! Cuvinte rare :IRI, CAA, HERA, ADAM STOICA ANUL III,nr.828 Ştiaui că... ... noţiunea de „cultu­ră enciclopedică“ apar­­ţine marelui scriitor francez Rabelais, fiind cuprinsă pentru prima oară în textul scrisorii adresate de Gargantua fiului său, scrisoare ce conţine un întreg pro­gram de educaţie şi ca­re rămâne cea mai eloc­ventă mărturie a reali­zărilor şi idealului de cultură al umanismului francez ? ... conceptul de „lite­ratură universală" a fost formulat pentru prima dată în 1827 de către Goethe, denumind prin aceasta fenomenul circulaţiei mondiale a bunurilor culturii ? ... primul care a folo­sit cuvîntul de „geogra­fie“ a fost astronomul şi filozoful grec Eratos­­tene (sec. III-II î.e.n.) ? ... cuvîntul „milion“ este creaţia lui Marco Polo, care, cu prilejul călătoriei pe care a fă­­cut-o în secolul al XIII- lea în Extremul Orient, pentru a putea descrie mai bine imensele bo­găţii văzute, a compus acest cuvint din fran­ţuzescul „rpille“ (o mie) şi sufixul augmentativ „one“, folosindu-l drept titlu la o carte de im­presii pe care a scris-o ? ... primul care a folo­sit expresia de „opinie publică" a fost scriito­rul şi filozoful iluminist Jean Jacques Rousseau? ... „dicţionar“ este un cuvînt care a fost în­­tîlnit pentru prima oa­ră încă de pe vremea regelui Assurbanipal, fondatorul bibliotecii din Ninive ? ... expresia rămasă celebră „artă pentru artă“ este o creaţie a scriitorului englez Os. (^)r Wilde ? ... termenul de „fol­clor“ a fost creat de în­văţatul englez W. J. Thomas în 1846, pentru a indica „ansamblul o­­biceiurilor oamenilor din popor“ ? ... iniţiatorul teoriei „teatrului epic“ a fost Bertolt Brecht ? ... modelul caracte­relor tipografice cunos­cute sub denumirea de „aldine“ a fost dat de scrisul elegant al celui dintîi dintre umanişti, poetul Petrarca ? ... prima virgulă în­­tr-o carte a apărut la cumpăna secolelor XV— XVI, a fost introdusă de tipograful şi editorul veneţian Aldo Manzio, pînă la el utilizîndu-se numai două semne de punctuaţie : punctul şi două puncte ? ... termenul de „me­­taforă regizorală“, care a făcut carieră în pu­blicistica noastră actua­lă, a fost lansat de că­tre reputatul poet și om de teatru Radu Stanca (1920—1962) ? .

Next