Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)
1970-11-08 / nr. 840
Anul III, Nr. 840 DUMINICĂ 8 NOIEMBRIE 1970 element important al progresului multilateral al vieţii localităţilor judeţului nostru KOVÁCS B. MIHAI, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean. Anul 1970, ultimul an al actualului cincinal, poate fi considerat o perioadă plină de succese in toate domeniile de activitate, o treaptă importantă pe calea dezvoltării şi înfloririi multilaterale a judeţului nostru, îndeplinirea planului cincinal la producţia globală, cu mult timp înainte de termen, rezultatele remarcabile obţinute în economie, în cultură şi artă, în viaţa spirituală, înscriu judeţul Harghita pe coordonatele progresului multilateral, caracteristică de seamă a stadiului actual în care se află patria noastră socialistă. Aceste rezultate sunt rodul muncii pline de elan, de profundă însufleţire a oamenilor muncii, români şi maghiari, din oraşele şi comunele harghitene, care, în întreprinderi, pe ogoare, în construcţii, în celelalte domenii de activitate, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, şi-au pus întreaga lor energie creatoare în slujba idealului scump fiecărui cetăţean al patriei: ridicarea României pe culmile cele mai înalte ale progresului şi civilizaţiei. Printre succesele acestui an se numără, ca unul dintre cele mai de seamă, contribuţia cetăţenilor judeţului nostru în domeniul gospodăririi şi înfrumuseţării oraşelor şi comunelor. Animaţi de sentimentul dragostei faţă de ţară, de locurile unde muncesc şi trăiesc, locuitorii Harghitei, ca o dovadă de necontestat a patriotismului fierbinte ce-i însufleţeşte, au muncit cu dăruire pentru a ridica continuu nivelul gospodăresc al aşezărilor rurale şi urbane, pentru a le da acestora o înfăţişare tot mai prosperă. Recenta analiză în şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean a acestei probleme, a rezultatelor obţinute în domeniul muncii patriotice efectuate în anii 1969— 1970, a permis să concluzionăm că bilanţul participării cetăţenilor la acţiunile de muncă patriotică este deosebit de fructuos, că marea majoritate a obiectivelor însuşite în răspunsul la chemarea la întrecere a Consiliului popular al judeţului Constanţa, au fost îndeplinite şi depăşite în mod substanţial. Participarea la muncă patriotică se măsoară prin efectuarea unor lucrări a căror valoare se ridică la importanta cifră de 56,3 milioane lei. In ultimele 3 luni ale anului 1969 şi în perioada care s-a scurs din restul anului, locuitorii oraşelor şi comunelor antrenaţi de consiliile populare, deputaţii acestora au contribuit efectiv la ridicarea noilor obiective economice şi social-culturale, la construcţia şi asfaltarea de străzi , şi trotuare, la întreţinerea zonelor şi spaţiilor verzi, la amenajarea de noi parcuri şi ronduri de flori şi la multe alte lucrări menite să înalţe mereu aspectul gospodăresc - edilitar şi estetic al localităţilor din judeţul nostru. Cu mici excepţii, toate consiliile populare şi-au îndeplinit şi depăşit cifrele votate în adunările generale cu privire la munca patriotică. In mod deosebit se remarcă rezultatele pozitive obţinute de oamenii muncii, deputaţii şi consiliile populare din Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Borsec, Băile Tuşnad, Avrămeşti, Dîrjiu, Corund, Lunca de Sus şi altele. Apreciind succesele înregistrate, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, pe baza bogatei experienţe acumulate pînă acum, consideră necesar să indice cîteva jaloane principale ale muncii de viitor ale deputaţilor, consiliilor populare, să le aibă în vedere în domeniul muncii patriotice în anul 1970 şi în anul viitor, asupra cărora am să mă opresc în rîndurile ce urmează. In primul rînd e necesar ca planul muncilor patriotice pe anul 1970- 1971, să fie amplu dezbătut de către oameniimuncii. In întîlnirile deputaţilor cu cetăţenii din circumscripţii, în cadrul şedinţelor comune cu organele sindicale, U.T.C. şi comitetelor de femei este necesar să se analizeze temeinic cifrele planificate, posibilităţile existente, necesităţile de ordin edilitar-gospodăresc al localităţilor şi numai pe baza acestei consultări largi, a propunerilor făcute şi a angajamentelor luate, să se definitiveze lucrările și sumele planificate a se realiza. Obiectivul de bază al planului muncilor patriotice de perspectivă, în o(Continuare în pag. a 3-a) PAGINA A 2-A de TOATE pentru TOT! Cu planul cincinal îndeplinit In această săptămînă, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri al întreprinderii miniere Harghita a obţinut un nou succes de prestigiu : îndeplinirea cu aproape două luni mai devreme a sarcinilor de plan ce reveneau întreprinderii din planul cincinal 1966—1970. In anii actualii... cincinal, întreprinderea minieră Harghita a cunoscut o puternică dezvoltare, atît in ce priveşte volumul producţiei, cit şi pe linia sporirii eficienţei economica a activităţii, mai cu seamă datorită creşterii considerabile a înzestrări tehnice, care a determinat un nivel mai ridicat al productivității muncii, îndeosebi la lucrările subterane. De pe cuprinsul patriei Iași , zona industrială. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ? 4 PAG. 30 BANIHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN O lucrare în actualitate : alăturile de toamnă. Noi mărfuri alimentare în magazine In magazinele comerciale din oraşele Miercurea-Ciuc, Băile Tuşnad şi Bălan au sosit recent cantităţi importante de mărfuri necesare aprovizionării populaţiei: 15 tone de untură, 15 tone de făină albă, 15 tone de făină de mălai, care au şi fost puse în vînzare. In zilele următoare vor fi aduse circa 10 tone de untură, 10.000 cutii cu conserve de carne, 15 tone brînzeturi, 40.000 bucăţi de ouă şi altele, care vor asigura, aprovizionarea populaţiei din reşedinţa de judeţ cu mărfurile necesare traiului cotidian. Inaugurarea noului cămin de zi In cartierul Tudor Vlasdimirescu din Miercurea-Ciuc s-a dat in folosinţă noul local al unui cămin de zi. In clădirea nouă şi spaţioasă se va muta căminul de zi numărul doi care a funcţionat pînă acum intr-un spaţiu necorespunzător pe strada Flo 1 • if _ — * L a ii I.a ii rilor. Noul local are o capacitate de 112 locuri şi oferă micilor cetăţeni ai reşedinţei de judeţ condiţii foarte bune pentru învăţătură şi joacă. Simpozion pe teme medicale Zilele trecute din iniţiativa Comitetului municipal U.T.C., la Clubul tineretului din municipiul Odorheiu Secuiesc a avut loc un simpozion cu tema „Probleme ale educaţiei sexuale". Medicii Vass Etelka, Nagy Katalin şi Oláh Amália au prezentat cu multă competenţă probleme interesante înscrise pe agenda de lucru a simpozionului. r. I41 SUPUNEM OPINIEI PUBLICE — Buletinul la control! Interpelaţi, cei trei se execută. Fără întrebări, fără discuții. Totuşi, unul I din ei, losif Tamás se cam codește, dar o palmă con- I vingătoare administrată de „tovarășul maior", îl I hotărește pe loc. — Vrea careva din voi să se înscrie în M.A.I ? Faceţi cerere. — A, da, legitimaţia. Se găseşte cineva dornic să devină lucrător de miliţie şi completează o cerere.I — .'7. Mda. Tovarăşe locotenent major, vezi dacă e bună cererea. — Am înţeles !... Da ! ... Aşa ... Ţţţţţ... Nu e bună ... Mai fă una. — Avem nevoie de cea I şurile voastre? I) Tova- I răse locotenent major, ia- I le ceasurile şi pune-le în buzunarul meu de la rîs. — Nu vă supăraţi, se trezeşte careva, legitimaţia dumneavoastră de miliţian. — Poftim ? I (Tonul cît mai fioros cu putinţă). — ... Legitim ... Locotenent major, scoate legitimaţia din rîş ! — ... Nu e. — Cum nu e, bould, cum nu e ? (Şi, ... trosc, o palmă pe obrazul ilustrului personaj cu grad de locotenent major). Culcat . .. drepţi ... Culcat .. . A, îmi amintesc, e la tovarăşul comandant. Strania comedie se încheie o dată cu apariţia pe „scenă" a unui băieţel, prilej foarte nimerit ca „tovarăşii miliţieni" să se retragă la fel de misterios cum au intrat. Decorul rămîne acelaşi, minus ceasurile şi un aparat de radio cu tranzistori, de care aveau nevoie, „tovarăşii". Scena s-a petrecut la Bălan, în locuinţa fraţilor Ciupercă. In rolul maiorului cu veleităţi de căprar — Horia Constantin , docilul locotenent major — Gheorghe Magirescu, regia — Horia Constantin, cu concursul... gurilor căscate ale celor trei figuranţi (şi păgubaşi). Burlescul comediei pare demn de pana lui Caragiale. Protagonistul e un om ca toţi oamenii. In plus, foarte tînăr. De fapt, nu asta e în plus. In plus sînt cele 10 (zece !) infracţiuni pe care le are la activ la 25 de ani. O altă scenă, de data asta numai în doi, petrecută la penitenciar. Nici urmă din măreţia „maiorului" de altă dată. — Horia Constantin, cum se face că la vîrsta dumitale ai zece infracţiuni la activ ? — . .. Ştiţi, eu sînt un om bolnav. Sufăr de epilepsie și de cleptomanie. Am momente cînd mă cred nu ştiu cine. — Bine, dar atunci de ce n-ai apelat la medici ? „Bolile" acestea, vezi bine că ţi-au cauzat destule neplăceri. — .. . (Uneori tăcerea e răspunsul cel mai edificator). — Eşti căsătorit ? — Da. — Soţia cunoştea „bolile" dumitale ? — Nu, nu le cunoştea și n-aveam nici un interes să-i spun ( I ? !) Mai, mai. să-l crezi. Trecînd peste comentariile ultimului răspuns, de observat că intervin aici cîteva date care-i răstoarnă toată argumentaţia. Epilepsia nu-i o boală care să se manifeste prininfracţiuni, şi chiar aşa fiind, ar fi avut tot interesul să se pună sub scutul legii. Totuşi, un om care nu se mai crede „nu ştiu cine" se destăinuie. Am fost la casa copilului. Dincauza obrăzniciilor am fost mutat apoi la un institut de reeducare. Am învăţat meseria de tîmplar şi la 19 ani am ieşit de acolo. La 20 de ani a comis prima infracţiune. Eram militar şi mi-am lovit superiorul. E un act de nesăbuinţă, aşa ceva nu poate să facă un om sănătos. Din păcate, patetismul lacrimogen nu-i poate ţine loc de argumente, dar să lăsăm organele în drept să-şi facă datoria în ce-l priveşte şi să vedem un alt aspect, fără , de care pomenita scenă nu ar fi avut loc. Este unul din cazurile rare, dar care trebuie să dea mult de gîndit. Va să- i zică, intră în casă doi vîntură-lume -care seamă- I nă cu oricine, numai cu M. POPA (Continuare în pag. a 3-a) . I I 0 COMEDII DIULESCA în prezenţa conducerii de partid şi de stat, ieri a avut loc COMEMORAREA A TREI DECENII DE LA PRĂBUŞIREA DOFTANEI Intr-o atmosferă de emoţionantă omagiere a eroismului comuniştilor, luptători neînfricaţi pentru apărarea intereselor poporului muncitor, pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul exploatării şi asupririi, pentru libertatea şi independenţa patriei, mii de cetăţeni — muncitori din uzinele ploieştene şi rafinăriile Văii Prahovei, ţărani din împrejurimi, militari, elevi şi studenţi — s-au adunat ieri spre a comemora treizeci de ani de la prăbuşirea, în noaptea de 9—10 noiembrie a zidurilor închisorii „Doftana", sub ale cărei dărîmături au fost ucişi numeroşi militanţi revoluţionari. Este un moment solemn trăit cu intensitate de toţi cei de faţă. El evocă în conştiinţa lor drumul străbătut timp de cinci decenii de gloriosul nostru partid, drum presărat cu minunate fapte de eroism, cu nenumărate sacrificii şi jertfe ale celor care s-au identificat cu cauza partidului şi a poporului muncitor. Impresionanta solemnitate desfăşurată sub zidurile cumplitei temniţe — devenite în anii noştri muzeu — a reprezentat prinosul adîncii recunoştinţe a întregului nostru popor faţă de comuniştii, antifasciştii, patrioţii revoluţionari, care, pe baricadele marilor bătălii de clasă, înfruntînd cu neînduplecată dîrzenie teroarea sîngeroasă a aparatului de represiune burghezomoşieresc, sacrificîndu-şi chiar viaţa, au ţinut mereu sus steagul luptei pentru sfărîmarea rînduielilor nedrepte ale claselor exploatatoare, pentru edificarea socialismului şi comunismului pe pămîntul României. In acelaşi timp, în manifestarea de ier, şi-au găsit încă o dată expresia voinţa de nezdruncinat a poporului nostru de a duce înainte bogatele tradiţii revoluţionare, hotărîrea sa de a strînge şi mai puternic rîndurile în jurul partidului şi a conducerii sale, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit şi preţuit de întregul popor, de a înfăptui neabătut obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Este ora 9. Sosesc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ. Sunt prezenţi tovarăşii Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonty Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu. Se află, de asemenea, printre cei veniţi la Doftana membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, foşti deţinuţi la Doftana, veterani ai mişcării muncitoreşti, activişti de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri, membri ai familiilor celor căzuţi sub zidurile închisorii. Sosirea conducătorilor partidului şi statului este întîmpinată cu căldură de cei prezenţi. O gardă de onoare, formată din militari ai for Stimaţi tovarăşi, In omagiul pe care îl aducem astăzi în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român, memoriei celor care, cu trei decenii în urmă, au plecat din rîndurile noastre, răpuşi sub zidurile prăbuşite ale Doftanei, vrem să dăm expresie înaltei cinstiri pe care Partidul comunist, poporul nostru întreg, o aduc tuturor acelor fii ai lor, luptători revoluţionari, care şi-au închinat viaţa cauzei celor ce muncesc, eliberării sociale a poporului muncitor, independenţei şi înălţării patriei, cauzei socialismului. Evocăm cu acest prilej o epocă plină de grele încercări şi jertfe, epocă glorioasă din istoria mişcării revoluţionare din România, din istoria Partidului Comunist Român. Aflat acum treizeci de ani în adîncă ilegalitate şi supus celor mai aspre represiuni, Partidul comunist îşi dovedise deja rolul de forţă politică de avangardă a clasei muncitoare. El îşi validase capacitatea politică şi organizatorică în ridicarea maselor muncitoare la mari confruntări de clasă cu reacţiunea. Grevele de la Lupeni, bătăliile date de petrolişti şi ceferişti, alte importante acţiuni pentru apărarea democraţiei şi a drepturilor celor ce muncesc, lupta împotriva fascizării ţării, stau mărturie în această privinţă. Represiunea din partea burgheziei şi moşierimii române împotriva comuniştilor şi a antifasciştilor făcuse din închisori şi lagăre instrumente de cea mai largă răspîndire în ţară. Zadarnice măsuri însă în faţa hotărîrii comuniştilor de a înfrunta pe duşman oriunde, de a-şi face datoria revoluţionară, de clasă, pînă la capăt ! Experienţa îndelungată a ilegalităţii a desăvîrşit activitatea constantă a partidului de legătură tot mai strînsă cu masele largi cile poporului şi, în primul rînd, cut clasa muncitoare. Pînă şi temniţele au (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a) Cuvintarea tovarășului emu Boomims IN MEMORIAM Un program comemorativ organizat sub egida filialei Societăţii de ştiinţe filologice şi a cercului literar „M. Sadoveanu“ din cadrul Liceului din Miercurea-Ciuc, ne-a făcut să retrăim emoţiile întilnirii cu genialul povestitor moldovean. S-au recitat poezii închinate lui Sadoveanu, s-au lecturat pagini din inimitabilele povestiri ale rapsodului moldovean, a fost audiat un disc cu vocea scriitorului, iar un grup vocal de fete şi solista Makkai Margareta din clasa a XII-a au interpretat, în acompaniamentul tarafului aceluiaşi cerc literar, cîntece populare de pe plaiurile unde s-a născut şi a trăit marele scriitor. Cu un deosebit interes au fost ascultate cuvintele profesorului Gheorghe Afloarei, care a evocat întîlnirile sale cu Sadoveanu, ca şi legăturile pe care scriitorul le-a avut cu meleagurile Harghitei. V. AVRAM (Continuare în pag. a 3-a) Aspect din expoziţia comemorativă.