Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)

1970-11-08 / nr. 840

Anul III, Nr. 840 DUMINICĂ 8 NOIEMBRIE 1970 ­ element important al progresului multilateral al vieţii localităţilor judeţului nostru KOVÁCS B. MIHAI, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean. Anul 1970, ultimul an al actualului cincinal, poate fi considerat o pe­rioadă plină de succese in toate domeniile de ac­tivitate, o treaptă impor­tantă pe calea dezvoltă­rii şi înfloririi multilaterale a judeţului nostru, înde­plinirea planului cincinal la producţia globală, cu mult timp înainte de ter­men, rezultatele remarca­bile obţinute în econo­mie, în cultură şi artă, în viaţa spirituală, înscriu judeţul Harghita pe coordonatele progresului multilateral, caracteristi­că de seamă a stadiului actual în care se află patria noastră socialistă. Aceste rezultate sunt ro­dul muncii pline de elan, de profundă însufleţire a oamenilor muncii, români şi maghiari, din oraşele şi comunele harghitene, ca­re, în întreprinderi, pe o­­goare, în construcţii, în celelalte domenii de ac­tivitate, sub conducerea organelor şi organizaţii­lor de partid, şi-au pus întreaga lor energie crea­toare în slujba idealului scump fiecărui cetăţean al patriei: ridicarea Ro­mâniei pe culmile cele mai înalte ale progresu­lui şi civilizaţiei. Printre succesele acestui an se numără, ca unul dintre cele mai de sea­mă, contribuţia cetăţeni­lor judeţului nostru în domeniul gospodăririi şi înfrumuseţării oraşelor şi comunelor. Animaţi de sentimentul dragostei fa­ţă de ţară, de locurile unde muncesc şi trăiesc, locuitorii Harghitei, ca o dovadă de necontestat a patriotismului fierbinte ce-i însufleţeşte, au mun­cit cu dăruire pentru a ridica continuu nivelul gospodăresc al aşezărilor rurale şi urbane, pentru a le da acestora o înfăţişa­re tot mai prosperă. Re­centa analiză în şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular jude­ţean a acestei probleme, a rezultatelor obţinute în domeniul muncii patrioti­ce efectuate în anii 1969— 1970, a permis să conclu­zionăm că bilanţul parti­cipării cetăţenilor la ac­ţiunile de muncă patrio­tică este deosebit de fruc­tuos, că marea majorita­te a obiectivelor însuşite în răspunsul la chemarea la întrecere a Consiliului popular al judeţului Con­stanţa, au fost îndeplini­te şi depăşite în mod sub­stanţial. Participarea la muncă patriotică se mă­soară prin efectuarea u­­nor lucrări a căror valoa­re se ridică la importanta cifră de 56,3 milioane lei. In ultimele 3 luni ale a­­nului 1969 şi în perioada care s-a scurs din restul anului, locuitorii oraşelor şi comunelor antrenaţi de consiliile populare, depu­taţii acestora au contri­buit efectiv la ridicarea noilor obiective economi­ce şi social-culturale, la construcţia şi asfaltarea de străzi , şi trotuare, la întreţinerea zonelor şi spaţiilor verzi, la amena­jarea de noi parcuri şi ronduri de flori şi la mul­te alte lucrări menite să înalţe mereu aspectul gospodăresc - edilitar şi estetic al localităţilor din judeţul nostru. Cu mici excepţii, toate consiliile populare şi-au îndeplinit şi depăşit cifrele votate în adunările generale cu privire la mun­ca patrioti­că. In mod deosebit se remarcă rezultatele pozi­tive obţinute de oamenii muncii, deputaţii şi con­siliile populare din Mier­­curea-Ciuc, Odorheiu Se­cuiesc, Gheorgheni, Bor­­sec, Băile Tuşnad, Avră­­meşti, Dîrjiu, Coru­nd, Lun­ca de Sus şi altele. Apreciind succesele în­registrate, Comitetul exe­cutiv al Consiliului popu­lar judeţean, pe baza bo­gatei experienţe acumu­late pînă acum, conside­ră necesar să indice cî­­teva jaloane principale ale muncii de viitor ale deputaţilor, consiliilor populare, să le aibă în vedere în domeniul muncii patriotice în anul 1970 şi­­ în anul viitor, asupra că­rora am să mă opresc în rîndurile ce urmează. In primul rînd e nece­sar ca planul muncilor patriotice pe anul 1970- 1971, să fie amplu dezbă­tut de către oamenii­­muncii. In întîlnirile depu­taţilor cu cetăţenii din circumscripţii, în cadrul şedinţelor comune cu or­ganele sindicale, U.T.C. şi comitetelor de femei este necesar să se analizeze temeinic cifrele planifica­te, posibilităţile existente, necesităţile de ordin edi­­litar-gospodăresc al loca­lităţilor şi numai pe baza acestei consultări largi, a propunerilor făcute şi a angajamentelor luate, să se definitiveze lucrările și sumele planificate a se realiza. Obiectivul de bază al planului muncilor patrio­tice de perspectivă, în o­(Continuare în pag. a 3-a) PAGINA A 2-A de TOATE pentru TOT! Cu planul cincinal îndeplinit In această săptămînă, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri al întreprinderii miniere Harghita a obţinut un nou succes de prestigiu : în­deplinirea cu aproape două luni mai devreme a sarcinilor de plan ce reve­neau întreprinderii din planul cincinal 1966—1970. In anii actualii... cinci­nal, întreprinderea minieră Harghita a cunoscut o puternică dezvoltare, atît in ce priveşte volumul producţiei, cit şi pe linia sporirii eficienţei economica a activităţii, mai cu seamă datorită creşterii considerabile a înzestrări teh­nice, care a determinat un nivel mai ridicat al productivității muncii, în­deosebi la lucrările subterane. De pe cuprinsul patriei Iași , zona industrială. ­PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ? 4 PAG. 30 BANIHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN O lucrare în actualitate : alăturile de toamnă. Noi mărfuri alimentare în magazine In magazinele comer­ciale din oraşele Mier­­curea-Ciuc, Băile Tuş­nad şi Bălan au sosit recent cantităţi impor­tante de mărfuri nece­sare aprovizionării populaţiei: 15 tone de untură, 15 tone de făi­nă albă, 15 tone de făină de mălai, care au şi fost puse în vînzare. In zilele următoare vor fi aduse circa 10 tone de untură, 10.000 cutii cu conserve de carne, 15 tone brînzeturi, 40.000 bucăţi de ouă şi altele, care vor asigu­ra, aprovizionarea popu­laţiei din reşedinţa­ de judeţ cu mărfurile ne­cesare traiului cotidian. Inaugurarea noului cămin de zi In cartierul Tudor Vlas­­dimirescu din Mie­rcu­­rea-Ciuc s-a dat in fo­losinţă noul local al u­­nui cămin de zi. In clă­direa nouă şi spaţioasă se va muta căminul de zi numărul doi care a funcţionat pînă acum intr-un spaţiu necores­punzător pe strada Flo­ 1 • if _ — * L a ii I.a ii rilor. Noul local are o capacitate de 112 locuri şi oferă micilor cetăţeni ai reşedinţei de judeţ condiţii foarte bune pentru învăţătură şi joacă. Simpozion pe teme medicale Zilele trecute din ini­ţiativa Comitetului mu­nicipal U.T.C., la Clubul tineretului din munici­piul Odorheiu Secuiesc a avut loc un simpozion cu tema „Probleme ale educaţiei sexuale". Me­dicii Vass Etelka, Nagy Katalin şi Oláh Amália au prezentat cu multă competenţă probleme interesante înscrise pe agenda de lucru a sim­pozionului. r. I­4­1 SUPUNEM OPINIEI PUBLICE — Buletinul la control! Interpelaţi, cei trei se execută. Fără întrebări, fără discuții. Totuşi, unul I din ei, losif Tamás se cam­­ codește, dar o palmă con- I vingătoare administrată de „tovarășul maior", îl I hotărește pe loc. — Vrea careva din voi să se înscrie în M.A.I ? Faceţi cerere. — A, da, legitimaţia. Se găseşte cineva dor­nic să devină lucrător de miliţie şi completează o cerere.I — .'7. Mda. Tovarăşe locotenent major, vezi da­că e bună cererea. — Am înţeles !... Da ! ... Aşa ... Ţţţţţ... Nu e bună ... Mai fă una. — Avem nevoie de cea­ I şurile voastre­­? I) Tova- I răse locotenent major, ia- I le ceasurile şi pune-le în buzunarul meu de la rîs. — Nu vă supăraţi, se trezeşte careva, legitima­ţia dumneavoastră de miliţian. — Poftim ? I (Tonul cît mai fioros cu putinţă). — ... Legitim ... Locotenent major, scoate legitimaţia din rîş ! — ... Nu e. — Cum nu e, bould, cum nu e ? (Şi, ... trosc, o palmă pe obrazul ilustru­lui personaj cu grad de locotenent major). Culcat . .. drepţi ... Culcat .. . A, îmi amintesc, e la to­varăşul comandant. Strania comedie se în­cheie o dată cu apariţia pe „scenă" a unui băieţel, prilej foarte nimerit ca „tovarăşii miliţieni" să se retragă la fel de misterios cum au intrat. Decorul rămîne acelaşi, minus ceasurile şi un aparat de radio cu tranzistori, de care aveau nevoie, „tova­răşii". Scena s-a petrecut la Bălan, în locuinţa fraţilor Ciupercă. In rolul maio­rului cu veleităţi de că­prar — Horia Constantin , docilul locotenent major — Gheorghe Magirescu, re­gia — Horia Constantin, cu concursul... gurilor căscate ale celor trei fi­guranţi (şi păgubaşi). Burlescul comediei pare demn de pana lui Ca­ra­­giale. Protagonistul e un om ca toţi oamenii. In plus, foarte tînăr. De fapt, nu asta e în plus. In plus sînt cele 10 (zece !) in­fracţiuni pe care le are la activ la 25 de ani. O altă scenă, de data asta numai în doi, petre­cută la penitenciar. Nici urmă din măreţia „ma­iorului" de altă dată. — Horia Constantin, cum se face că la vîrsta dumitale ai zece infrac­ţiuni la activ ? — . .. Ştiţi, eu sînt un om bolnav. Sufăr de epi­lepsie și de cleptomanie. Am momente cînd m­ă cred nu ştiu cine. — Bine, dar atunci de ce n-ai apelat la medici ? „Bolile" acestea, vezi bine că ţi-au cauzat destule neplăceri. — .. . (Uneori tăcerea e răspunsul cel mai edifi­cator). — Eşti căsătorit ? — Da. — Soţia cunoştea „bo­lile" dumitale ? — Nu, nu le cunoştea și n-aveam nici un interes să-i spun ( I ? !) Mai, mai. să-l crezi. Trecînd peste comentarii­le ultimului răspuns, de observat că intervin aici cîteva date care-i răs­toarnă toată argumenta­ţia. Epilepsia nu-i o boa­lă care să se manifeste prin­­infracţiuni, şi chiar a­­şa fiind, ar fi avut tot interesul să se pună sub scutul legii. Totuşi, un om care nu se mai crede „nu ştiu ci­ne" se destăinuie.­­ Am fost la casa copi­lului. Din­­cauza obrăzni­ciilor am fost mutat apoi la un institut de reeduca­re. Am învăţat meseria de tîmplar şi la 19 ani am ieşit de acolo.­­ La 20 de ani a­ comis prima infracţiune.­­ Eram militar şi mi-am lovit superiorul. E un act de nesăbuinţă, aşa ceva nu poate să facă un om sănătos. Din păcate, patetismul lacrimogen nu-i poate ţi­ne loc de argumente, dar să lăsăm organele în drept să-şi facă datoria în ce-l priveşte şi să ve­dem un alt aspect, fără , de care pomenita scenă nu ar fi avut loc. Este unul din cazurile­­ rare, dar care trebuie să­­ dea mult de gîndit. Va să- i zică, intră în casă doi vîntură-lume -care seamă- I nă cu oricine, numai cu­­ M. POPA (Continuare în pag. a 3-a) . I I 0 COMEDII DIULESCA în prezenţa conducerii de partid şi de stat, ieri a avut loc COMEMORAREA A TREI DECENII DE LA PRĂBUŞIREA DOFTANEI Intr-o atmosferă de emoţionantă o­­magiere a eroismului comuniştilor, luptători neînfricaţi pentru apăra­rea intereselor poporului muncitor, pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul exploatării şi asupririi, pentru libertatea şi independenţa patriei, mii de cetăţeni — muncitori din uzinele ploieştene şi rafinăriile Văii Prahovei, ţărani din împreju­rimi, militari, elevi şi studenţi — s-au adunat ieri spre a comemora trei­zeci de ani de la prăbuşirea, în noaptea de 9—10 noiembrie a zidu­rilor închisorii „Doftana", sub ale cărei dărîmături au fost ucişi nume­roşi militanţi revoluţionari. Este un moment solemn trăit cu intensitate de toţi cei de faţă. El evocă în conştiinţa lor drumul stră­bătut timp de cinci decenii de glo­riosul nostru partid, drum presărat cu minunate fapte de eroism, cu nenumărate sacrificii şi jertfe ale celor care s-au identificat cu cauza partidului şi a poporului muncitor. Impresionanta solemnitate desfă­şurată sub zidurile cumplitei temni­ţe — devenite în anii noştri mu­zeu — a reprezentat prinosul a­­dîncii recunoştinţe a întregului nos­tru popor faţă de comuniştii, anti­fasciştii, patrioţii revoluţionari, care, pe baricadele marilor bătălii de clasă, înfruntînd cu neînduplecată dîrzenie teroarea sîngeroasă a apa­ratului de represiune burg­hezo­­moşieresc, sacrificîndu-şi chiar viaţa, au ţinut mereu sus steagul luptei pentru sfărîmarea rînduielilor ne­drepte ale claselor exploatatoare, pentru edificarea socialismului şi comunismului pe pămîntul României. In acelaşi timp, în manifestarea de ier, şi-au găsit încă o dată expresia voinţa de nezdruncinat a poporului nostru de a duce înainte bo­gatele tradiţii revoluţionare, ho­­tărîrea sa de a strînge şi mai puter­nic rîndurile în jurul partidului şi a­ conducerii sale, în frunte cu to­varăşul Nicolae Ceauşescu, condu­cătorul iubit şi preţuit de întregul popor, de a înfăptui neabătut obiec­tivele stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Este ora 9. Sosesc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ. Sunt prezenţi tovarăşii Maxim Be­rghia­­nu, Florian Dănălache, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Du­mitru Popescu, Leonty Răutu, Gheor­ghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voi­­tec, Iosif Banc, Petre­ Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu. Se află, de asemenea, printre cei veniţi la Doftana membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, foşti deţinuţi la Dof­tana, veterani ai mişcării muncito­reşti, activişti de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi o­­fiţeri, membri ai familiilor celor că­zuţi sub zidurile închisorii. Sosirea conducătorilor partidului şi statului este întîmpinată cu căl­dură de cei prezenţi. O gardă de onoare, formată din militari ai for­ Stimaţi tovarăşi, In omagiul pe care îl aducem as­tăzi în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român, memoriei celor ca­re, cu trei decenii în urmă, au ple­cat din rîndurile noastre, răpuşi sub zidurile prăbuşite ale Doftanei, vrem să dăm expresie înaltei cinstiri pe care Partidul comunist, poporul nostru întreg, o aduc tuturor acelor fii ai lor, luptători revoluţionari, ca­re şi-au închinat viaţa cauzei celor ce muncesc, eliberării sociale a po­porului muncitor, independenţei şi înălţării patriei, cauzei socialismu­lui. Evocăm cu acest prilej o epocă plină de grele încercări şi jertfe, e­­pocă glorioasă din istoria mişcării revoluţionare din România, din is­toria Partidului Comunist Român. Aflat acum treizeci de ani în a­­dîncă ilegalitate şi supus celor mai aspre represiuni, Partidul comunist îşi dovedise deja rolul de forţă po­litică de avangardă a clasei mun­citoare. El îşi validase capacitatea politică şi organizatorică în ridica­rea maselor muncitoare la mari con­fruntări de clasă cu reacţiunea. Gre­vele de la Lupeni, bătăliile date de petrolişti şi ceferişti, alte importan­te acţiuni pentru apărarea demo­craţiei şi a drepturilor celor ce muncesc, lupta împotriva fascizării ţării, stau mărturie în această pri­vinţă. Represiunea din partea burghe­ziei şi moşierimii române împotriva comuniştilor şi a antifasciştilor făcuse din închisori şi lagăre instrumente de cea mai largă răspîndire în ţa­ră. Zadarnice măsuri însă în faţa hotărîrii comuniştilor de a înfrunta pe duşman oriunde, de a-şi face datoria revoluţionară, de clasă, pî­nă la capăt ! Experienţa îndelungată a ilegali­tăţii a desăvîrşit activitatea con­stantă a partidului de legătură tot mai strînsă cu masele largi cile po­porului şi, în primul rînd, cut clasa muncitoare. Pînă şi temniţele au (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a) Cuvintarea tovarășului emu Boomims IN MEMORIAM Un program comemora­tiv organizat sub egida filialei Societăţii de ştiin­ţe filologice şi a cercului literar „M. Sadoveanu“ din cadrul Liceului din Miercurea-Ciuc, ne-a fă­cut să retrăim emoţiile întilnirii cu genialul po­vestitor moldovean. S-au recitat poezii închinate lui Sadoveanu, s-au lec­­turat pagini din inimita­bilele povestiri ale rapso­dului moldovean, a fost audiat un disc cu vocea scriitorului, iar un grup vocal de fete şi solista Makkai Margareta din clasa a XII-a au inter­pretat, în acompania­mentul tarafului aceluiaşi cerc literar, cîntece popu­lare de pe plaiurile unde s-a născut şi a trăit ma­rele scriitor. Cu un deo­sebit interes au fost ascul­tate cuvintele profesoru­lui Gheorghe Afloarei, care a evocat întîlnirile sale cu Sadoveanu, ca şi legăturile pe care scriito­rul le-a avut cu melea­gurile Harghitei. V. AVRAM (Continuare în pag. a 3-a) Aspect din expoziţia come­morativă.

Next