Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)

1970-10-25 / nr. 828

V ZIUA FORŢELOR ARMATE Lt. col. V. ŢIBREA Anul acesta, împreună cu între­gul popor, ostaşii României socialis­te, aniversează, la 25 octombrie, Ziua forţelor armate, în atmosfera de puternic entuziasm şi avînt ge­nerat de istoricele hotărîri ale Con­gresului al X-lea, al Partidului Co­munist Român, înscrisă cu litere de foc şi sînge în cronica eroicelor lufiţe purtate de poporul român pentru eliberarea sa naţională şi socială, ziua de 25 octombrie are o adîncă semnifica­ţie. La această dată, cu 26 de ani în urmă, armata română, luptind umăr la umăr cu armata sovietică, a iz­gonit trupele hitleristo-hortyste de pe ultima palmă de pămînt româ­nesc, desăvîrşind eliberarea întregu­lui teritoriu al României de sub jugul fascist. Sărbătoarea Zilei forţelor arma­te a devenit un simbol al recunoş­tinţei poporului nostru faţă de vi­tejia şi spiritul de jertfă dovedite de ostaşii şi ofiţerii români în răz­boiul antihitlerist, care nu şi-au pre­cupeţit sîngele şi viaţa pentru cau­za sfîntă a eliberării patriei, o ex­presie a preţuirii pe care oamenii muncii o acordă armatei ţării. Armata Republicii Socialiste Ro­mânia este purtătoare a unor glo­rioase tradiţii de luptă ale poporu­lui român, făurite de-a lungul mile­narei sale istorii. Dragostea nemăr­ginită faţă de patrie, bărbăţia şi neînfricarea în faţa duşmanului, eroismul, spiritul de sacrificiu de care au dat dovadă înaintaşii noştri în lupta pentru apărarea pămîntu­­lui strămoşesc, pentru libertate şi neatîrnare s-au transmis ca o fla­cără vie din generaţie în generaţie căpătînd o nouă strălucire în focul insurecţiei armate din august­ 1944, şi în crîncenele bătălii purtate pe frontul antihitlerist. Moment de cotitură istoria poporului nostru, insurecţia armată din august 1944, înfăptuită de for­ţele patriotice, democratice şi an­tifasciste în frunte cu Partidul Co­munist Român a dus la răsturnarea dictaturii antonesciene, scoaterea României din războiul antisovietic şi alăturarea ei cu întregul potenţial, militar şi economic la coaliţia an­­tihitleristă, a cărei forţă principală a fost Uniunea Sovietică. Este un merit istoric al Partidului Comunist Român şi un izvor de mîn­­drie patriotică faptul că întreaga armată română a trecut de partea poporului, întorcînd armele împotri­va trupelor hitleriste. Dînd dovadă de neînfricare in faţa duşmanului, unităţile militare împreună cu for­maţiunile de luptă patriotice, avînd sprijinul larg al populaţiei, au zdro­bit în decurs de numai 8 zile, for­ţele hitleriste din Capitală şi din împrejurimi. In acelaşi timp, desfăşu­rate pe un front de 1.400 km, tru­pele române au menţinut un mare cap de pod in Podişul Transilvaniei şi Banat, acoperind astfel trecători­­le din Carpaţii Meridionali, ceea ce a avut o importanţă deosebită pen­tru desfăşurarea ulterioară a ope­raţiilor militare, împreună cu armata sovietică, armata română a continuat lupta pentru eliberarea părţii de nord­­vest a României şi apoi dincolo de hotarele patriei d­in Ungaria, Ceho­slovacia şi Austria pînă la înfrîn­­gerea definitivă a armatelor fascis­te şi încheierea victorioasă a războ­iului în Europa. In întreaga perioa­dă au fost angajate în bătălii efec­tive însumînd peste o jumătate de milion de oameni. Trupele române au pătruns prin grele lupte peste 1.000 km în dispozitivul inamic, au străbătut 20 masive muntoase, au (Continuare în pag. a 3-a) ww\^vwwwwwwwv\ /vvvvvvwv^/wvww' S3» Pag. a 2-a de TOATE pentru TOȚI î..Abia împlinise vîrsta majoratului şi se angaja­se de curind ca muncitoa­re la o unitate economi­că din Miercurea-Ciuc. Şa­tenă, cu ochi albaştri, drăguţă de altfel, se pă­rea că pornise pe un drum drept, acela urmat de marea majoritate a tinerilor din patria noas- I tră, drumul afirmării şi dezvoltării multilaterale prin muncă a personali­tăţii fiecărui tînăr dornic I de a fi cît mai util socie­tăţii noastre, înfloririi pa­triei socialiste. Se părea doar, repetăm, deoarece I — de fapt — tlnăra despre care scriem, avea în min­te altfel de planuri, alt­fel de gînduri... I Dar iată faptele. Este firesc ca fiecare tînăr să nutrească, la un moment dat, un sen-I timent frumos, sublim, de dragoste. Ca un rod cu­rat, primăvara, înfloreşte şi este tot atît de pur şi acest sensibil, sentiment, care ne înaripează tinere­ţea, ne dă noi puteri de dăruire de muncă. A. K. (eroina noastră) se plim­ba în seara zilei de 12 octombrie a.c. prin centrul orașului Miercurea-Ciuc, cu o mină aparent­ roman­­tică, cum credea că-i șa­de bine unei fete ca să pară cît mai distinsă, in­teresantă în cadrul nos­talgic, poetic de toamnă. Realmente, la 18 ani, toamna parcă dă un nimb de o şi mai subtilă dis­tincţie unei fete care se plimbă singură prin cen­trul unui oraş frumos. To­tuşi, să nu mai lungim in­util povestea, să-l infor­măm pe cititor că, tinera A. K. (şatena în cauză) îşi propusese în acea seară să comită un act ce contrastează cu etica noastră, cu conduita mo­rală a tineretului nostru cu un profil sufletesc să­nătos, cu idealuri înalte de afirmare prin muncă cinstită, corectă. După cî­teva raiduri prin centrul oraşului, cum-necum, reu­şeşte să-şi întîlnească o veche cunoştinţă, pe un fost coleg de şcoală - Pe­ter Ioan, muncitor la şan­tierul „Carpaţi" din loca­litate. Tînărul „manierat”, o invită şi o conduce apoi pe A. K. la braseria „Car­paţi", unde — la o altă masă — domnişoara noas­tră ocheşte trei petrecă­reţi, tot tineri, care-i răs­pund, la ochiade cu „dulci" ochiade. Ce-a ur­mat (băuturi, ţigări... fi­ne, şi iar băuturi)? E de -ajuns dacă adău­găm că numai închi­derea localului a pus ca­păt „distracţiei” celor cinci petrecăreţi, după ca­re, în schimbul unui pachet de ţigări „Indiana” şi a unei perechi de mănuşi de damă, A. K. acceptă să-i însoţească pe Peter Ioan, Lakatos Ştefan, Nagy Eu­gen şi Koncz Matei, la ul­timul acasă, unde, chipu­rile, urmau să-şi continue petrecerea. Ce s-a întîm­­plat acolo? Gazda lui Koncz Matei a anun­ţat miliţia. A urmat a­­poi procesul şi con­damnarea la 2 luni în­chisoare corecţională a lui A. K. şi la aplicarea de amenzi corecţionale celor 4 tineri. Supunem oprobiului o­­piniei publice cele întîm­­plate, deoarece colective­le de muncă din care fac REBENDICS FRANCISC (Continuare în pag.d Stop ferm celor care mai încearcă să ne vicieze mediul social CU PAŞI ŞICURI PI TREPTELE VIEŢII SOCIALISTE Nu atît din cifre şî cal­cule economice, cît din aspectele cotidiene ale vieţii, din cele văzute zi de zi, locuitorii oraşului reşedinţă a judeţului nostru cunosc prea bine creşterea continuă pe ca­re a înregistrat-o poten­ţialul industrial al acestui oraş în anii de după e­­liberarea patriei şi, în mod deosebit, în ultimii ani. Fiecărui cetăţean î-a devenit familiară prezen­ţa permanentă a fabricii de confecţii, unde peste o mie de oameni, majori­tatea femei, practică me­serii despre care ac­um douăzeci de ani nici nu auziseră măcar, trimit pe pieţele oraşelor ţării zeci de mii de produse de con­fecţii textile, aduc econo­miei noastre naţionale un aport valutar de multe milioane lei valută anual. Sute de oameni au aflat noi locuri de muncă, şi alte sute, li se vor a­­dăuga treptat, în noua şi moderna fabrică de tricotaje care a pro­dus primele tricotaje o dată cu primele zi­le ale acestui an. Dintr-o întreprindere neînsemna­tă, cu o producţie al că­rei volum se ridica abia la cîteva milioane de lei anual, întreprinderea mi­nieră Harghita s-a trans­format în aceşti ani într-o Judeţul Harghita pe coordonatele dezvoltării economice şi sociale întreprindere puternică, cu o producţie a că­rei valoare se ridică a­­nual la zeci de milioane de lei, asigurind valorifi­carea superioară a zăcă­mintelor de minereu de fier şi a minereului caoli­­nos. S-au dezvoltat consi­derabil capacităţile de producţie ale întreprinde­rii judeţene extractive şi metalo-chimice, au luat fiinţă noi secţii ale aces­tei întreprinderi, s-a îm­bogăţit şi modernizat ba­za ei tehnică. Această în­treprindere a luat o ase­menea dezvoltare încit, de curind, a apărut necesi­tatea despărţirii ei în două întreprinderi, una extrac­tivă şî alta metalo-chimi­­că. în cadrul măsurilor stabilite de partidul şi sta­tul nostru, în Miercurea- Ciuc s-a constituit Com­binatul de exploatare şi industrializare a lemnului şi Combinatul industriei a­­limentare, cadru organi­zatoric care asigură o ra­pidă şi puternică dezvol­tare a industriilor respec­tive. Volumul tot mai ma­re al fondurilor investite de stat în dezvoltarea e­­conomică şi social-cultu­­rală a oraşului şi a între­gului judeţ, a impus ne­cesitatea înfiinţării între­prinderii de construcţii­­montaj a judeţului Har­ghita, cu sediul în Mier- C. ŞTEFAN (Continuare in pag. a 3-a) La CA­P. Casinul Nou cartofi aşteaptă tîmpină cooperatorii de la unitatea agricolă din Casinul Nou. Pretutindeni pe de o parte şi de alta a dru­mului, oameni şi maşini lucrînd cu zor la recolta­tul cartofilor, la împrăş­­tierea îngrăşămintelor na­turale pe terenurile elibe­rate de culturile tîrzii, dînd astfel drum liber tractoarelor pentru a­­rături. Primele impresii ne sînt 50 de ha ca să fie recoltate Muncă spornică, gospo­dărească oriunde îţi în­drepţi privirea. Aşa ne în­apoi întregite de către inginerul agronom Csatlós Andrei care ne informea­ză despre stadiul actual al lucrărilor. Notăm cu satisfacţie că însămînţarea celor 230 de hectare planificate s-a realizat în întregime, să­­mînţa ajungînd in bune condiţii în sol. — in prezent — ne spu­ne inginerul - atenţia noastră este îndreptată spre recoltatul cartofilor. . Intr-adevăr, măsurile în­treprinse în acest sens în ultima vreme sînt dovezi grăitoare ale strădaniilor cooperatorilor din Casinul Nou, a dorinței de a ter­mina cît se poate de grabnic recoltatul celor 155 de hectare cartofi. 1. D. KISS (Continuare în pag. a 3-a) v, ‘î&­­"■l, , .J, Ett Alături de toamnă la C.A.P. Avrămești. Proletari din toate tarile, unîtî-vă ANULUI, nr. 828 DUMINICĂ 25 octombrie 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Borsecul - la fel de frumos ca-ntotdeauna. Şi-au îndeplinit planul anual la export Sectorul de contractări şi achiziţii al întreprinderii economice judeţene a Cooperativelor de consum „Harghita" raportează îndeplinirea planului valoric anual de livrări la export. Acest lucru s-a putut realiza ca urmare a efor­turilor depuse de aparatul acestui sector în ce pri­veşte executarea contractelor, colectarea produselor şi livrarea lor la beneficiari. în acest sens, faţă de un plan valoric de 277,3 mii lei valută, s-au realizat 284,9 mii lei. Planul de livrări a fost depăşit cu 76 mii buc. ouă, cu 2,6 tone metci, cu 16,9 tone miere de albine etc. Avînd în vedere cererile de livrare pentru export şi analizînd posibilităţile de preluare a produselor de la producători, colectivul sectorului e hotărilt ca pînă la finele anului să depăşească planul cu 12,7 mii lei valută. PETRU GHERCA, corespondent Contribuţie la fondul centralizat al statului Fiind convinşi de importanţa contribuţiei pe care o pot aduce la spori­rea fondului centralizat, conducerile unităţilor agricole şi întreaga masă de cooperatori din judeţul nostru, desfăşoară o muncă susţinută pentru ca, paralel cu recoltarea şi asigurarea recoltei de cartofi, să fie achitate şi o­­bligaţiile către stat. Astfel, pînă la data de 23 octombrie s-a predat către fondul de stat cantitatea de 10.365 tone cartofi. MW'| ÎNSEMNĂRI 0 POEZIE I ADEVĂRATĂ­­ SCRISĂ DE I MINERI SU vrei să scrii despre culori e ca şi cum un pictor ar încerca să . fo­losească in locul verde­­lui sau galbenului — cu­vinte. Nu am decit hîrtia şi condeiul. Şi merg lingă , piriul Homorodul Mic, ii ascult cîntecul, cine şti­e cind început, şi-mi alerg privirea lacomă peste a­­rămiul pomilor de toam­nă și peste galbenul sub care sunt tentat să caut semnătura­­ nervoasă a lui Van Gogh. Observ însă că biete cuvintele, mele nu pot reda decit niște palide imagini. M-ar fi putut salva un aparat de fotografiat în­cărcat cu film color. Lip­­sindu-mi şi acesta, nu-mi rămîne decit să le spun celor care vor veni prin aceste locuri, să nu uite­­să-l ia. Peisajul acestor zile se va ascunde în spa­tele iernii şi-n zadar vor căuta să-l povestească. „Florile“ lui Luchian nu pot fi povestite. De a­­ceea mă voi mulțumi să ''refac un alt drum, un drum în viitor pe care l-am străbătut prin anti­cipaţie, cu ajutorul lui Ludovic Csiki, conducă­torul tehnic al exploa­tării miniere Lueta. Pen­tru că are şi drumul a­­cesta poezia lui, scrisă cu modestia anonimului, şi prin aceasta mai fru­moasă. Dar acest anonim se cheamă, cu un nume comun mineral de la Lueta. Ca şi cum nu ar fi fost de-ajuns 15 kilome­tri de galerii, acoperite de o suprafaţă de 200 hectare, oamenii ăştia tăcuţi şi buni, cinstiţi şi vrednici, s-au apucat să sape alte galerii (de astă V. POENARU (Continuare in pag. a 3-a) iI ! în Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU Expunere la Asociaţia de politică externă din New York 22 oct. 1970 SĂPTĂMÎNA ECONOMIEI Interviu cu tovarăşul AND­REI BALAZS, directorul Di­recţiei judeţene C.E.C. Ca şi în anii trecuţi, în acest an Casa de Econo­mii şi Consemnaţiuni or­ganizează în întreaga ţa­ră „săptămîna economiei”. Această amplă acţiune, concretizată în multiple şi variate manifestări ce au loc între 25 şi 31 octom­brie în localităţile din toate judeţele patriei, constituie o sărbătoa­re închinată spiritului de economie, un oma­giu adus chibzuinţei şi cumpătării. Pe această temă, tova­răşul A. Balázs, directorul Direcţiei judeţene C.E.C., a răspuns câtorva între­bări adresate de redacţia noastră.­­ Care este semnificaţia „săptăminii economiei“ ? — După cum se ştie, e­­conomisirea sau cheltuirea unei sume de bani sunt acte individuale, fără semnificaţie prea mare. Dar, considerate dintr-o perspectivă mai largă, sta­tistică, la nivelul unei co­lectivităţi ca populaţia li­nei ţări, asemenea e­­lemente cum sunt su­mele pe care oamenii le economisesc la C.E.C. reflectă profunde pro­cese social-economice şi ilustrează importante Interviu consemnat de MIRCEA POPA .Combinatul chimic din Tîrnăveni: aspect de lucru din hala cuptoarelor.

Next