Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)
1970-10-25 / nr. 828
V ZIUA FORŢELOR ARMATE Lt. col. V. ŢIBREA Anul acesta, împreună cu întregul popor, ostaşii României socialiste, aniversează, la 25 octombrie, Ziua forţelor armate, în atmosfera de puternic entuziasm şi avînt generat de istoricele hotărîri ale Congresului al X-lea, al Partidului Comunist Român, înscrisă cu litere de foc şi sînge în cronica eroicelor lufiţe purtate de poporul român pentru eliberarea sa naţională şi socială, ziua de 25 octombrie are o adîncă semnificaţie. La această dată, cu 26 de ani în urmă, armata română, luptind umăr la umăr cu armata sovietică, a izgonit trupele hitleristo-hortyste de pe ultima palmă de pămînt românesc, desăvîrşind eliberarea întregului teritoriu al României de sub jugul fascist. Sărbătoarea Zilei forţelor armate a devenit un simbol al recunoştinţei poporului nostru faţă de vitejia şi spiritul de jertfă dovedite de ostaşii şi ofiţerii români în războiul antihitlerist, care nu şi-au precupeţit sîngele şi viaţa pentru cauza sfîntă a eliberării patriei, o expresie a preţuirii pe care oamenii muncii o acordă armatei ţării. Armata Republicii Socialiste România este purtătoare a unor glorioase tradiţii de luptă ale poporului român, făurite de-a lungul milenarei sale istorii. Dragostea nemărginită faţă de patrie, bărbăţia şi neînfricarea în faţa duşmanului, eroismul, spiritul de sacrificiu de care au dat dovadă înaintaşii noştri în lupta pentru apărarea pămîntului strămoşesc, pentru libertate şi neatîrnare s-au transmis ca o flacără vie din generaţie în generaţie căpătînd o nouă strălucire în focul insurecţiei armate din august 1944, şi în crîncenele bătălii purtate pe frontul antihitlerist. Moment de cotitură istoria poporului nostru, insurecţia armată din august 1944, înfăptuită de forţele patriotice, democratice şi antifasciste în frunte cu Partidul Comunist Român a dus la răsturnarea dictaturii antonesciene, scoaterea României din războiul antisovietic şi alăturarea ei cu întregul potenţial, militar şi economic la coaliţia antihitleristă, a cărei forţă principală a fost Uniunea Sovietică. Este un merit istoric al Partidului Comunist Român şi un izvor de mîndrie patriotică faptul că întreaga armată română a trecut de partea poporului, întorcînd armele împotriva trupelor hitleriste. Dînd dovadă de neînfricare in faţa duşmanului, unităţile militare împreună cu formaţiunile de luptă patriotice, avînd sprijinul larg al populaţiei, au zdrobit în decurs de numai 8 zile, forţele hitleriste din Capitală şi din împrejurimi. In acelaşi timp, desfăşurate pe un front de 1.400 km, trupele române au menţinut un mare cap de pod in Podişul Transilvaniei şi Banat, acoperind astfel trecătorile din Carpaţii Meridionali, ceea ce a avut o importanţă deosebită pentru desfăşurarea ulterioară a operaţiilor militare, împreună cu armata sovietică, armata română a continuat lupta pentru eliberarea părţii de nordvest a României şi apoi dincolo de hotarele patriei din Ungaria, Cehoslovacia şi Austria pînă la înfrîngerea definitivă a armatelor fasciste şi încheierea victorioasă a războiului în Europa. In întreaga perioadă au fost angajate în bătălii efective însumînd peste o jumătate de milion de oameni. Trupele române au pătruns prin grele lupte peste 1.000 km în dispozitivul inamic, au străbătut 20 masive muntoase, au (Continuare în pag. a 3-a) ww\^vwwwwwwwv\ /vvvvvvwv^/wvww' S3» Pag. a 2-a de TOATE pentru TOȚI î..Abia împlinise vîrsta majoratului şi se angajase de curind ca muncitoare la o unitate economică din Miercurea-Ciuc. Şatenă, cu ochi albaştri, drăguţă de altfel, se părea că pornise pe un drum drept, acela urmat de marea majoritate a tinerilor din patria noas- I tră, drumul afirmării şi dezvoltării multilaterale prin muncă a personalităţii fiecărui tînăr dornic I de a fi cît mai util societăţii noastre, înfloririi patriei socialiste. Se părea doar, repetăm, deoarece I — de fapt — tlnăra despre care scriem, avea în minte altfel de planuri, altfel de gînduri... I Dar iată faptele. Este firesc ca fiecare tînăr să nutrească, la un moment dat, un sen-I timent frumos, sublim, de dragoste. Ca un rod curat, primăvara, înfloreşte şi este tot atît de pur şi acest sensibil, sentiment, care ne înaripează tinereţea, ne dă noi puteri de dăruire de muncă. A. K. (eroina noastră) se plimba în seara zilei de 12 octombrie a.c. prin centrul orașului Miercurea-Ciuc, cu o mină aparent romantică, cum credea că-i șade bine unei fete ca să pară cît mai distinsă, interesantă în cadrul nostalgic, poetic de toamnă. Realmente, la 18 ani, toamna parcă dă un nimb de o şi mai subtilă distincţie unei fete care se plimbă singură prin centrul unui oraş frumos. Totuşi, să nu mai lungim inutil povestea, să-l informăm pe cititor că, tinera A. K. (şatena în cauză) îşi propusese în acea seară să comită un act ce contrastează cu etica noastră, cu conduita morală a tineretului nostru cu un profil sufletesc sănătos, cu idealuri înalte de afirmare prin muncă cinstită, corectă. După cîteva raiduri prin centrul oraşului, cum-necum, reuşeşte să-şi întîlnească o veche cunoştinţă, pe un fost coleg de şcoală - Peter Ioan, muncitor la şantierul „Carpaţi" din localitate. Tînărul „manierat”, o invită şi o conduce apoi pe A. K. la braseria „Carpaţi", unde — la o altă masă — domnişoara noastră ocheşte trei petrecăreţi, tot tineri, care-i răspund, la ochiade cu „dulci" ochiade. Ce-a urmat (băuturi, ţigări... fine, şi iar băuturi)? E de -ajuns dacă adăugăm că numai închiderea localului a pus capăt „distracţiei” celor cinci petrecăreţi, după care, în schimbul unui pachet de ţigări „Indiana” şi a unei perechi de mănuşi de damă, A. K. acceptă să-i însoţească pe Peter Ioan, Lakatos Ştefan, Nagy Eugen şi Koncz Matei, la ultimul acasă, unde, chipurile, urmau să-şi continue petrecerea. Ce s-a întîmplat acolo? Gazda lui Koncz Matei a anunţat miliţia. A urmat apoi procesul şi condamnarea la 2 luni închisoare corecţională a lui A. K. şi la aplicarea de amenzi corecţionale celor 4 tineri. Supunem oprobiului opiniei publice cele întîmplate, deoarece colectivele de muncă din care fac REBENDICS FRANCISC (Continuare în pag.d Stop ferm celor care mai încearcă să ne vicieze mediul social CU PAŞI ŞICURI PI TREPTELE VIEŢII SOCIALISTE Nu atît din cifre şî calcule economice, cît din aspectele cotidiene ale vieţii, din cele văzute zi de zi, locuitorii oraşului reşedinţă a judeţului nostru cunosc prea bine creşterea continuă pe care a înregistrat-o potenţialul industrial al acestui oraş în anii de după eliberarea patriei şi, în mod deosebit, în ultimii ani. Fiecărui cetăţean î-a devenit familiară prezenţa permanentă a fabricii de confecţii, unde peste o mie de oameni, majoritatea femei, practică meserii despre care acum douăzeci de ani nici nu auziseră măcar, trimit pe pieţele oraşelor ţării zeci de mii de produse de confecţii textile, aduc economiei noastre naţionale un aport valutar de multe milioane lei valută anual. Sute de oameni au aflat noi locuri de muncă, şi alte sute, li se vor adăuga treptat, în noua şi moderna fabrică de tricotaje care a produs primele tricotaje o dată cu primele zile ale acestui an. Dintr-o întreprindere neînsemnată, cu o producţie al cărei volum se ridica abia la cîteva milioane de lei anual, întreprinderea minieră Harghita s-a transformat în aceşti ani într-o Judeţul Harghita pe coordonatele dezvoltării economice şi sociale întreprindere puternică, cu o producţie a cărei valoare se ridică anual la zeci de milioane de lei, asigurind valorificarea superioară a zăcămintelor de minereu de fier şi a minereului caolinos. S-au dezvoltat considerabil capacităţile de producţie ale întreprinderii judeţene extractive şi metalo-chimice, au luat fiinţă noi secţii ale acestei întreprinderi, s-a îmbogăţit şi modernizat baza ei tehnică. Această întreprindere a luat o asemenea dezvoltare încit, de curind, a apărut necesitatea despărţirii ei în două întreprinderi, una extractivă şî alta metalo-chimică. în cadrul măsurilor stabilite de partidul şi statul nostru, în Miercurea- Ciuc s-a constituit Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului şi Combinatul industriei alimentare, cadru organizatoric care asigură o rapidă şi puternică dezvoltare a industriilor respective. Volumul tot mai mare al fondurilor investite de stat în dezvoltarea economică şi social-culturală a oraşului şi a întregului judeţ, a impus necesitatea înfiinţării întreprinderii de construcţiimontaj a judeţului Harghita, cu sediul în Mier- C. ŞTEFAN (Continuare in pag. a 3-a) La CAP. Casinul Nou cartofi aşteaptă tîmpină cooperatorii de la unitatea agricolă din Casinul Nou. Pretutindeni pe de o parte şi de alta a drumului, oameni şi maşini lucrînd cu zor la recoltatul cartofilor, la împrăştierea îngrăşămintelor naturale pe terenurile eliberate de culturile tîrzii, dînd astfel drum liber tractoarelor pentru arături. Primele impresii ne sînt 50 de ha ca să fie recoltate Muncă spornică, gospodărească oriunde îţi îndrepţi privirea. Aşa ne înapoi întregite de către inginerul agronom Csatlós Andrei care ne informează despre stadiul actual al lucrărilor. Notăm cu satisfacţie că însămînţarea celor 230 de hectare planificate s-a realizat în întregime, sămînţa ajungînd in bune condiţii în sol. — in prezent — ne spune inginerul - atenţia noastră este îndreptată spre recoltatul cartofilor. . Intr-adevăr, măsurile întreprinse în acest sens în ultima vreme sînt dovezi grăitoare ale strădaniilor cooperatorilor din Casinul Nou, a dorinței de a termina cît se poate de grabnic recoltatul celor 155 de hectare cartofi. 1. D. KISS (Continuare în pag. a 3-a) v, ‘î&Â"■l, , .J, Ett Alături de toamnă la C.A.P. Avrămești. Proletari din toate tarile, unîtî-vă ANULUI, nr. 828 DUMINICĂ 25 octombrie 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Borsecul - la fel de frumos ca-ntotdeauna. Şi-au îndeplinit planul anual la export Sectorul de contractări şi achiziţii al întreprinderii economice judeţene a Cooperativelor de consum „Harghita" raportează îndeplinirea planului valoric anual de livrări la export. Acest lucru s-a putut realiza ca urmare a eforturilor depuse de aparatul acestui sector în ce priveşte executarea contractelor, colectarea produselor şi livrarea lor la beneficiari. în acest sens, faţă de un plan valoric de 277,3 mii lei valută, s-au realizat 284,9 mii lei. Planul de livrări a fost depăşit cu 76 mii buc. ouă, cu 2,6 tone metci, cu 16,9 tone miere de albine etc. Avînd în vedere cererile de livrare pentru export şi analizînd posibilităţile de preluare a produselor de la producători, colectivul sectorului e hotărilt ca pînă la finele anului să depăşească planul cu 12,7 mii lei valută. PETRU GHERCA, corespondent Contribuţie la fondul centralizat al statului Fiind convinşi de importanţa contribuţiei pe care o pot aduce la sporirea fondului centralizat, conducerile unităţilor agricole şi întreaga masă de cooperatori din judeţul nostru, desfăşoară o muncă susţinută pentru ca, paralel cu recoltarea şi asigurarea recoltei de cartofi, să fie achitate şi obligaţiile către stat. Astfel, pînă la data de 23 octombrie s-a predat către fondul de stat cantitatea de 10.365 tone cartofi. MW'| ÎNSEMNĂRI 0 POEZIE I ADEVĂRATĂ SCRISĂ DE I MINERI SU vrei să scrii despre culori e ca şi cum un pictor ar încerca să . folosească in locul verdelui sau galbenului — cuvinte. Nu am decit hîrtia şi condeiul. Şi merg lingă , piriul Homorodul Mic, ii ascult cîntecul, cine ştie cind început, şi-mi alerg privirea lacomă peste arămiul pomilor de toamnă și peste galbenul sub care sunt tentat să caut semnătura nervoasă a lui Van Gogh. Observ însă că biete cuvintele, mele nu pot reda decit niște palide imagini. M-ar fi putut salva un aparat de fotografiat încărcat cu film color. Lipsindu-mi şi acesta, nu-mi rămîne decit să le spun celor care vor veni prin aceste locuri, să nu uitesă-l ia. Peisajul acestor zile se va ascunde în spatele iernii şi-n zadar vor căuta să-l povestească. „Florile“ lui Luchian nu pot fi povestite. De aceea mă voi mulțumi să ''refac un alt drum, un drum în viitor pe care l-am străbătut prin anticipaţie, cu ajutorul lui Ludovic Csiki, conducătorul tehnic al exploatării miniere Lueta. Pentru că are şi drumul acesta poezia lui, scrisă cu modestia anonimului, şi prin aceasta mai frumoasă. Dar acest anonim se cheamă, cu un nume comun mineral de la Lueta. Ca şi cum nu ar fi fost de-ajuns 15 kilometri de galerii, acoperite de o suprafaţă de 200 hectare, oamenii ăştia tăcuţi şi buni, cinstiţi şi vrednici, s-au apucat să sape alte galerii (de astă V. POENARU (Continuare in pag. a 3-a) iI ! în Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU Expunere la Asociaţia de politică externă din New York 22 oct. 1970 SĂPTĂMÎNA ECONOMIEI Interviu cu tovarăşul ANDREI BALAZS, directorul Direcţiei judeţene C.E.C. Ca şi în anii trecuţi, în acest an Casa de Economii şi Consemnaţiuni organizează în întreaga ţară „săptămîna economiei”. Această amplă acţiune, concretizată în multiple şi variate manifestări ce au loc între 25 şi 31 octombrie în localităţile din toate judeţele patriei, constituie o sărbătoare închinată spiritului de economie, un omagiu adus chibzuinţei şi cumpătării. Pe această temă, tovarăşul A. Balázs, directorul Direcţiei judeţene C.E.C., a răspuns câtorva întrebări adresate de redacţia noastră. Care este semnificaţia „săptăminii economiei“ ? — După cum se ştie, economisirea sau cheltuirea unei sume de bani sunt acte individuale, fără semnificaţie prea mare. Dar, considerate dintr-o perspectivă mai largă, statistică, la nivelul unei colectivităţi ca populaţia linei ţări, asemenea elemente cum sunt sumele pe care oamenii le economisesc la C.E.C. reflectă profunde procese social-economice şi ilustrează importante Interviu consemnat de MIRCEA POPA .Combinatul chimic din Tîrnăveni: aspect de lucru din hala cuptoarelor.