Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)

1970-11-21 / nr. 851

V» / Anul III, Nr. 851 SIMBATA 21 NOIEMBRIE 1970 4 PAG. 30 BANI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ţ *­A — Poftiţi în vagoanele ! Un şuier scurt şi trenul personal Deda—Braşov porneşte din gara Mier­curea-Ciuc. Ne întreţinem cu per­sonalul de serviciu, cu şeful de tren Szabó Ioan, cu conductorii Gheorghe Bîntu, Sărosi Zoltán. Ii punem în temă cu­ scopul călătoriei noastre : — Am vrea să urmărim felul cum se respectă instrucţiunile existente în legătură cu călătoria pe C.F.R. Vă ce­rem o mină de ajutor ! Interlocutorii noştri se oferă cu amabilitate. — Aveţi cazuri de călă­tori prinşi fără legitima­ţie ? — In ultima vreme, nu prea. Am luat afirmaţia ca atare şi cu sprijinul tova­răşului Constantin Deliu, controlor de traseu şi a personalului de tren, tre­cem din compartiment în compartiment : — Biletele la control, vă rugăm ! Personalul trenului este deosebit de amabil cu călătorii. Vorbește respec­tuos, cu solicitudine. Oa­menii, majoritatea lucră­tori ai şantierelor şi în­treprinderilor din Miercu­rea-Ciuc, îşi prezintă do­cumentele de navetişti. Controlorul le mulţumeş­te şi trecem mai departe. Oamenii sunt în regulă cu legitimaţiile de călă­torie. Dar la un compartiment controlorul şi conductorul, care ne însoţesc se o­­presc mai îndelung. Se­ confruntă un abonament cu un buletin şi se stabi­leşte o neconcordanţă în ceea ce priveşte numărul de­ buletin. Cel de pe a­­bonament e altul decit cel de pe buletinul de identitate. Notăm numele tovarăşei Incze Varvara, lucrătoare la Fabrica de tricotaje din Miercurea- Ciuc. O întrebăm : — Unde vi s-a eliberat abonamentul ? — La gară, la Miercu­rea-Ciuc. Consemnăm răspunsul pe care intenţionă­m să-l punem în atenţia şefului staţiei din oraşul reşedin­ţă de judeţ. Evident că şi călătoarea cu pricina e de vină, dar, în principal, vina e a casierului care eli­berează abonamentele de călătorie pentru navetişti şi nu are grijă de corec­­titudinea acestora.. Ne întoarcem de la Băile Tuşnad cu trenul de seară. Controlul bilete­lor se dovedeşte la înce­put inutil şi tocmai ne gîndeam că totul e în perfectă ordine, cînd doi . eu­ călători ne dau peste cap optimismul. — Biletele dumneavoa­stră ! le cere conducto­rul. Sînt doi tineri, Ioan Buta şi Nicolai Coman. Lucrează pe un şantier în Braşov şi vor să meargă pînă la Comăneşti. N-au bilete şi mărturisesc acest lucru cu seninătate. Per­sonalul trenului le întoc­meşte procese verbale . . . ... Trenul Miercurea- Ciuc — Tg. Mureş ce por­neşte la orele­­17.30 e arhiplin. Se întorc acasă, în satele din apropiere, lucrătorii întreprinderilor industriale şi de construc­ţii din Miercurea-Ciuc, împreună cu şeful de tren Ioan Colceriu şi cu con­ductorul Kürtös Ştefan, procedăm la controlul legi­timaţiilor de călătorie ale oamenilor din tren. Ne bucurăm că şi aia găsim totul în perfectă ordine, că controlul nostru nu scoate la iveală călători fără bilete. Abonamentele corespund cu buletinele de identitate, personalul trenului vorbește cu că­lătorii politicos, atent. î­n T. IURIAN'J GH. CIPRIA­N (Continuare în pag. a 3-a) .— ,— ^ „ O O ® O © O I . în centrul preocupării cadrelor tehnice de la C. P. L. Gălăuţaş Valorificarea superioară a­­nasei lemnoase Dintr-un mc de cherestea-ulucă — 63 garnituri de lăzi compartimentate O îmbunătăţire a tehnologiei prin care se economisesc 350 mc cherestea Talajul, materie primă pentru fabrica­rea plăcilor din particule aglomerate In modernul complex pentru prelucrarea lemnu­lui de la Gălăuţaş, in­regul colectiv de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni este an­trenat, în aceste zile, in­tr-un susţinut efort comun pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan pe anul 1970, şi o dată cu a­­ceasta, pe întregul cinci­nal, ca şi pentru asigura­rea unor condiţii optime producţiei anului viitor. Rezultatele obţinute pînă în prezent : planul produc­ţiei globale realizat în proporţie de 102­ la sută, cel al productivităţii mun­cii în proporţie de 101,2 la sută, depăşiri substanţiale iar majoritatea indicatorilor principali, realizarea unor economii de peste 457.000 lei, ne întăresc convinge­rea că sarcinile economice ale întreprinderii în actua­lul cincinal vor fi reali­zate înainte de termen. Dar in vizita noastră la complex nu am urmărit de această dată, problemele îndeplinirii cantitative a planului de producţie, ci am intenţionat să aflăm care sunt preocupările ca­drelor tehnice într-o în­­t­rprindere mare şi­­ mo­dernă cum este C.P.L. Gă­lăuţaş. L-am căutat, deci, pe inginerul Szász Márton, şeful serviciului tehnic — concepţii­ normare — căruia i-am cerut relaţii , nu pro­blemele care ne interesau. Din cele prezentate de dînsul ne-am convins că principala şi permanenta preocupare a cadrelor tehnice se îndreaptă spre valorificarea superioară a masei lemnoase, găsirea şi valorificarea tuturor re­surselor de care dispune întreprinderea. Cîteva din­tre cele mai n°i Ş' intere­sante realizări în această direcţie sînt edificatoare. Dar să-i dăm cuvîntul in­terlocutorului nostru . — Am fost şi sintem­ preocupaţi — ne spune in­ginerul Szász Márton — de găsirea şi aplicarea în pro­ducţie a unor noi procedee de fabricare a produselor finite care să du­că la valorificarea superioară a masei­­lemnoase şi, deci, la obţi­nerea unei producţii supe­rioare. Astfel, nu de mult, s-a aplicat în producţie un nou procedeu de fabrica­re a lăzilor compartimen­tate. lată despre ce este vorba : de la derularea buştenilor de fag rezultă role care erau debitate în cherestea-ulucă. Aceasta era valorificată cu 300 lei m.c. In urma studiilor şi a experienţelor făcute, în prezent, cheresteaua-ulucă este folosită la fabricarea lăzilor compartiimentate. Rezultatul: dintr-un metru cub de cherestea-ulucă se fabrică 68 de garnituri de lăzi compartimentate, în valoare de 20 lei bucata. Se realizează astfel un ve­nit de 1.360 lei pe mc de cherestea-ulucă, faţă de 300 lei cit se realiza î­­nainte. Deci de 4,5 ori mai mult ! Ne-am interesat dacă acesta este singurul proce­deu aplicat în producţie cu rezultate deosebite sau dacă se preconizează in­troducerea în viitorul a­­propiat a unor astfel de procedee şi la alte locuri de muncă. — Avem în studiu — ne relatează în continuare in­ginerul Szász — alte două importante procedee (do­cumentaţia1 Şi probele practice sunt deja termina­te) : unul privind raţiona­lizarea prelucrării cheres­telei pentru binale, iar al­tul privind Valorificarea in­tegrală a deşeurilor. în primul caz, este vor­ba despre o nouă tehnolo­gie care s-a propus a fi introdusă la fabrica de bi­nale la fabricarea tocuri­lor lamelate pentru uşi şi care constă in rindeluirea mai raţională a chereste­lei, în urma căreia se ob­ţine o economie de 350 mc cherestea, ceea ce e­­chivalează cu 280.000 lei anual. In cazul celui de-al doi­lea procedeu, este vorba despre valorificarea­­­tala­­jului provenit din rindelui­­rea cherestelei, care se poate folosi la fabricarea plăcilor din particule agro- ILIE SANDRU IOAN NISTEA (Continuare in pag. a 3-a) Noi dimensiuni la Miercurea-Ciuc. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VAI 900 de hectare de ară­turi ne mai despart de încheierea definitivă a campaniei de toamnă In aceste zile, pe ogoarele judeţului nostru, se dă ultima bătălie pentru terminarea cî­t mai grab­nică a celor 900 de hectare, rămase încă neefec­tuate, din cele 23.000 planificate a fi arate în ve­derea însămînțărilor de primăvară, realizarea că­rora va marca încheierea definitivă a campaniei agricole de toamnă. Astfel, peste cîteva zile, se vor împlinii, îndelun­gatele strădanii, desfășurate de-a lungul a 10 luni de muncă asiduă, caracterizată, îndeosebi în ultima perioadă, printr-­o dăruire totală a oamenilor muncii de pe ogoare. * Ai ! LOGODI­U * NICOLAE CEA Am ajuns la Iaşi pe-o vreme mohorîtă. Era ceaţă şi ploua ca prin sită. Tre­cuseră vreo cinci ani de cînd îl uitasem aproape pe bătrînul Iaşi, îl uitasem dar îl aveam scris în inimă ... Am coborît din tramvai la Palatul Culturii, acolo unde stă de strajă statuia ecves­tră a voievodului Ştefan. Am privit uimit în jur ; îmi erau necunoscute locurile; deodată din turnul Palatu­lui porni un cîntec — răsu­nau acordurile Horei Unirii noastre; era ora 8 şi laşul şi-a trimis salutul călătoru­lui, peregrinului revenindu-i la piept; acum cinci ani orologiul n-avea glas; de la primii paşi laşul începea să­­mi fie total nou ; trebuia iarăşi să parcurg inefabila cale a desluşirii unui miraj, deşi aveam alăturea aceeaşi cetate de glorie, copleşin­­du-mă cu povara anilor cîţi îi stau înscrişi pe chip. Se mai vorbeşte uneori de un Iaşi-vechi şi un Iaşi-nou, sau cu o expresie totalizan­tă, de „bătrînul Iaşi“; de fapt Iaşul, pentru cine-l simte adine sădit în fiinţa sa, este acel dintotdeauna, atîta doar că, aidoma în­tregii Românii, este în con­tinuă creştere devenind ne­contenit, citindu-i-se vîrste­­le succesive în fascinanta-i geografie. In peisajul urba­nistic al ţării, laşul este ti­lde tocmai pentru aceea că o trecere prin el seamănă cu o excursie prin veacuri ; şi-apoi simţi în acest ocean necunoscut, căldura „oame­nilor măriei sale", între­­blndu-te, după o vreme, fă­ră ştire, dacă nu cumva le afli, acasă unde te cunoaşte toată lumea, unde­ toţi îţi sînt prieteni. . . laşul a fost transformat de fiii săi, de-a lungul vre­mii, într-un mit ce se des­tramă numai celora ce-au învăţat să-i guste cu şart frumuseţea şi cîntecul. .. laşul este unic ! Ploua ca prin sită. Era toamnă. Un vînt rece , îşi trimetea suliţele... de fapt era foarte frumos, soarele dăinuia undeva după nouri şi lumina trinplele cetăţii marelui voievod şi a oşte­nilor­ săi; marele oraş este o vastă carte cu file bine păstrate, numai unele rugi­­ninde un timp, o carte bo­gată în semne dăruindu-se cu dragoste cititorului ce-i ştie tîlcul. .. Despre Iaşi se pot scrie tomuri întregi, fără ca vreo­dată să poţi spune că ima­ginea ţinutului celor şapte coline s-a rotunjit deplin. Păstrînd în suflet toată poezia cetăţii, cu tăcutele ei monumente, cu oamenii de geniu retraşi la masa um­brelor înregistraţi fără moar­te de memoria locurilor, păstrînd aşadar toată admi­raţia pentru istoria trecută crescută in trunchiul splen­didului Iaşi,­­ aceste rin­­duri vor evidenţia dimen­siuni contemporane, valori n­ot adăugate timpului, pa­triei în dezvoltarea ei pe culmile progresului şi civili­zaţiei . . . Anii cincinalului la al cărui excepţional finis sun­tem­ martori, au în­semnat pentru economia ju­deţului Iaşi nu numai o lăr­gire şi o diversificare a producţiei , prin intrarea în funcţiune a unor noi li­ni­tăţi de interes republican (Uzina de fibre sintetice, Fabrica de produse cerami­ce, Ţesătoria de mătase „Victoria“ ş.a.), prin mo­dernizările adu­s altora, mai vechi (Fabrica „Ţesătura“, Uzina mecanică „Nicotină“ ş.a.) — ci, în primul ritur, un examen al maturităţii — cu atribute ascendente pe planul calităţii — a cărui promovare îşi găseşte expre­sie elocventă în înalta dis­tincţie — Ordinul­ Muncii clasa I — acordată in anul 1969, pentru rezultate deo­sebite obţinute în îndeplini­rea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor­ 109 asumate în întrecerea dintre organizaţiile judeţene de partid în domeniul indus­triei, investiţiilor şi circu­laţiei mărfurilor. Pină nu de mult laşul avea atribute­le unui străvechi şi presti­gios centru al culturii şi ştiinţei, pe lingă aceste de­terminări esenţiale, laşul dă­­ astăzi 70 la sută din pro­ducţia de ţevi sudate a ţă­rii, 82 la sută din cea de antibiotice, 1/5 din produc­ţia de tricotaje-bumbac, 20 la sută din producţia de ui­lei comestibil etc., produse­le industriei ieşene fiind soli­citate în 60 de ţări de pe toate meridianele lumii — fapte ilustrînd un nou atri­but al Iaşului modern — a­­cela de prestigios centru in­dustrial. Agricultura judeţului, prin grija partidului şi statului, a cunoscut în perioada 1966 — 1970 o perioadă de con­tinuu avînt. In acest inter­val au fost investite —­­pentru dezvoltare şi moder­nizare — fonduri de peste 810 milioane lei. Iaşul trăieşte conectat cu toate fibrele sale la ritmurile înalte ale contemporaneită­ţii. De exemplu, ritmul me­diu anual de creştere a pro­ducţiei globale industriale, se prevede să ajungă în cin­cinalul următor la 18,8 la sută, ceea ce va situa jude­ţul Iaşi la o cotă superioară citit faţă de realizările ac­tualului cincinal, cit şi faţă de ritmul pe întreaga econo­mie. Judeţul Iaşi, ca mărtu­rie a grijii partidului şi statu­lui nostru pentru dezvolta­­rea armonioasă a economiei ţării, va cunoaşte în viitorul cincinal noi şi însemnaţi paşi pe calea dezvoltării sale e­s (Continuare în pag. a 2_a) Noua Românie pitorească „Avem o ţară frumoasă şi bogată, un popor harnic şi cutezător, care trifip de peste două milenii, in ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii a­riurile şi văile, şi-a apărat glia, iar acum, sub conducerea partidului, îşi zideşte o viaţă nouă.“ Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, m­p­­lii După întîlnirile prieteneşti cu populaţia Sofiei, încheierea convor­birilor oficiale şi semnarea Tratatu­lui de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală româno-bulgar, dele­­gaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat, a ple­cat împreu­rtă­ cur tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri, într-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegaţia este însoţită de tova­răşii Lîcezar Avramov, mem­­bru su­pleant al Biroului Politic,«!* C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Danci­o Dimitrov, prim­­vicepreşedinte al Prezidiului Adu­nării Populare a R.P. Bulgaria, Kiril Nesterov, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, şi Spas Gospodov, ambasadorul Bulgariei la Bucureşti. După ce coloana oficială a stră­bătut Munţii Balcani, oaspeţii s-au oprit în frumosul oraş Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intra­rea în oraş, o urare încadrată de drapelele româneşti şi bulgare, în­scrisă pe o mare pancartă, expri­mă sentimentele locuitorilor: „Bine aţi venit tovarăşi români". Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bul­garia—România, prietene în veci". „Trăiască şi înflorească prietenia dintre Botevgrad şi Ploieşti”, oraşe înfrăţite ale celor două ţări. In sunetele fanfarei, pionieri ofe­ră oaspeţilor buchete de flori şi cravate roşii. Din mulţime se scan­dează: „Vecina Drujba” (Prietenie veşnică). Primul secretar al Comitetului orăşenesc al P.C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oas­peţi calde urări de bun venit, expri­mă bucuria cetăţenilor oraşului pentru prilejul de a avea în mijlo­­cul lor pe solii poporului român. Sîntem bucuroşi — a spus el — că legăturile între Botevgrad şi Plo­ieşti — oraşe înfrăţite — între co­muna Praveţ şi comuna dumnea­voastră natală Scorniceşti, pe care le întreţinem de mai mulţi ani, contribuie la adîncirea prieteniei tradiţionale între popoarele noastre. Preşedintele sfatului­ popular oră­şenesc, Ivan Nikolciovski a înmînat tovarăşului Ceauşescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferită potrivit hotărîrii Comitetu­lui orăşenesc al Partidului Comu­nist Bulgar şi a Sfatului popular orăşenesc. „Aşa cum aurul nu ru­gineşte — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia româno­­bulgară să strălucească veşnic”. Primiţi cu vii aplauze, cu ovaţiile mulţimii, a răspuns tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvintele conducătorului parti­dului şi statului nostru au fost pri­mite cu un deosebit entuziasm de miile de cetăţeni care aclamă în­­delung pentru prietenia româno­­bulgară. Tinere fete oferă oaspeţilor plina şi sare, frumoase obiecte de artă populară. Străbătînd oraşul într-o maşină deschisă, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov răspund aclamaţiilor îndelungi ale locui­torilor. în localităţile de pe întregul tra­seu pînă la Vrata — Skravena, Novacene, Mezdra —, sute şi sute de locuitori intîmpină cu deosebită căldură pe oaspeţi. Peisajul este dominat de stinci semeţe, pavăze naturale în atîtea momente grele din frămîntata isto­rie a poporului bulgar, locuri de adăpost pentru numeroasele gru­puri de partizani in timpul războ­iului de eliberare. ’ La intrarea în oraşul Vraţa, în întimpinare au venit reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, în frunte cu Ivan Abadirev, membru supleant al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C. Bulgar, prim­­secretar al Comitetului judeţean al P.C.R. în faţă ne apare silueta noului oraş modern, în plină dezvoltare. Este ora 10.30. Mii de cetăţeni, fluturînd steguleţe româneşti şi bul­­gare, au ieşit în intim­pi­na­rea oas­peţilor. Cuvintele de bun venit pa care le citim pe un mare panou la intrare în oraş sînt reluate în va­luri, multiplicîndu-se în ovaţiile şi uraitele mulţimii. Pe întreg traseul flutură drapelele de stat ale Româ­niei şi Bulgariei. în acest frumos oraş, „înfrăţit" cu Craiova noastră, asistăm la o vibrantă manifestare a sentimentelor de stimă şi preţui­re faţă de conducătorul partidului şi statului nostru, în aceasta gă­­sindu-şi expresie prietenia trainică ce uneşte popoarele român şi bul­gar, satisfacţia pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre cele două ţări, în aplauzele şi uratele mul­ţimii, oaspeţii români se în­dreaptă spre piaţa centrală a oraşului, care poartă numele cunoscutului revoluţionar bulgar Hristo Botev. Coloana de maşini străbate principalele străzi ale a­­cestei citadele de la poalele Mun­ţilor Stara Planina. Orăşelul de provincie de odinioară, numărînd doar 16.000 de locuitori, cu cele cîteva ateliere meşteşugăreşti, des­făşoară astăzi panorama u­nui oraş ■industrial, în continuă expansiune: blocuri moderne, integrate armo­nios în peisajul montan, vile coche­te înconjurate de grădini, parcuri, turle de fabrici şi uzine, edificii moderne de cultură. Viaţa are as­tăzi 55.000 de­ locuitori, fiind unul din cele mai înfloritoare centre ale industriei bulgare. în piaţa centrală a oraşului, do­minată de monumentala statuie a lui Hristo Botev, o mare mulţime aşteaptă pe oaspeţii dragi. Pe mari pancarte sunt scrise în limbi­le română şi bulgară cuvinte de bun venit. Preşedintele Sfatului popular al oraşului, inginer Gancio Racev, salută cordial pe solii poporului român. (Continuare în pag. a 4-a) Vizita in Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi de stat a Republicii Democrate La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consi­liului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, o delegaţie de partid şi de stat a Republicii De­mocrate Germane, condusă de Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central­ al Partidului Socialist Unit din Germania, pre­ședintele Consiliului de Stat al Re­publicii Democrate Germane, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germa­nia, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lu­nii decembrie a.c. o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. Pregătiri intense pentru iarnă la sectorul de dru­muri şi poduri. Secţia­ de drumuri şi poduri naţionale secto­rul Miercurea-Ciuc, se pregăteşte intens cu utilajele necesare des­zăpezirii căilor rutiere de pe raza judeţului nostru. Astfel, aşa cum­­ne informează Peter La­­dislau, mecanic-şef la secţia de drumuri şi po­duri, din sectorul Mier­curea-Ciuc, pînă acum au fost pregătite peste 70 de utilaje care pot interveni la solicitări. Sunt în stare perfectă de funcţionare tractoa­re prevăzute cu lame, autogrevere, tractoare pe şenile, precum şi alte utilaje special amena­jate pentru îndepărta­rea zăpezii. Totodată, au fost pregătite auto­camioane care să tran­sporte material antide­rapant pe timp de po­lei. Pe teme de pediatrie Ieri, în localul grădi­niței din cartierul Ligot din Miercurea-Ciuc s-a deschis primul lectorat al femeilor, organizat de către Comitetul oră­şenesc al femeilor, în colaborare cu persona­lul din cadrul cresei şi grădiniţei nr. 1. Expunerea centrală a fost susţinută d® medi­cul Szabó Piroska­, care a dezvoltat tema — „Importanţa vitaminelor în alimentaţia şi creş­terea copiilor". — Mo­mentul inaugural al­ lec­toratului s-a bucurat de o largă participare.

Next