Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 807-885)
1970-11-21 / nr. 851
V» / Anul III, Nr. 851 SIMBATA 21 NOIEMBRIE 1970 4 PAG. 30 BANI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ţ *A — Poftiţi în vagoanele ! Un şuier scurt şi trenul personal Deda—Braşov porneşte din gara Miercurea-Ciuc. Ne întreţinem cu personalul de serviciu, cu şeful de tren Szabó Ioan, cu conductorii Gheorghe Bîntu, Sărosi Zoltán. Ii punem în temă cu scopul călătoriei noastre : — Am vrea să urmărim felul cum se respectă instrucţiunile existente în legătură cu călătoria pe C.F.R. Vă cerem o mină de ajutor ! Interlocutorii noştri se oferă cu amabilitate. — Aveţi cazuri de călători prinşi fără legitimaţie ? — In ultima vreme, nu prea. Am luat afirmaţia ca atare şi cu sprijinul tovarăşului Constantin Deliu, controlor de traseu şi a personalului de tren, trecem din compartiment în compartiment : — Biletele la control, vă rugăm ! Personalul trenului este deosebit de amabil cu călătorii. Vorbește respectuos, cu solicitudine. Oamenii, majoritatea lucrători ai şantierelor şi întreprinderilor din Miercurea-Ciuc, îşi prezintă documentele de navetişti. Controlorul le mulţumeşte şi trecem mai departe. Oamenii sunt în regulă cu legitimaţiile de călătorie. Dar la un compartiment controlorul şi conductorul, care ne însoţesc se opresc mai îndelung. Se confruntă un abonament cu un buletin şi se stabileşte o neconcordanţă în ceea ce priveşte numărul de buletin. Cel de pe abonament e altul decit cel de pe buletinul de identitate. Notăm numele tovarăşei Incze Varvara, lucrătoare la Fabrica de tricotaje din Miercurea- Ciuc. O întrebăm : — Unde vi s-a eliberat abonamentul ? — La gară, la Miercurea-Ciuc. Consemnăm răspunsul pe care intenţionăm să-l punem în atenţia şefului staţiei din oraşul reşedinţă de judeţ. Evident că şi călătoarea cu pricina e de vină, dar, în principal, vina e a casierului care eliberează abonamentele de călătorie pentru navetişti şi nu are grijă de corectitudinea acestora.. Ne întoarcem de la Băile Tuşnad cu trenul de seară. Controlul biletelor se dovedeşte la început inutil şi tocmai ne gîndeam că totul e în perfectă ordine, cînd doi . eu călători ne dau peste cap optimismul. — Biletele dumneavoastră ! le cere conductorul. Sînt doi tineri, Ioan Buta şi Nicolai Coman. Lucrează pe un şantier în Braşov şi vor să meargă pînă la Comăneşti. N-au bilete şi mărturisesc acest lucru cu seninătate. Personalul trenului le întocmeşte procese verbale . . . ... Trenul Miercurea- Ciuc — Tg. Mureş ce porneşte la orele17.30 e arhiplin. Se întorc acasă, în satele din apropiere, lucrătorii întreprinderilor industriale şi de construcţii din Miercurea-Ciuc, împreună cu şeful de tren Ioan Colceriu şi cu conductorul Kürtös Ştefan, procedăm la controlul legitimaţiilor de călătorie ale oamenilor din tren. Ne bucurăm că şi aia găsim totul în perfectă ordine, că controlul nostru nu scoate la iveală călători fără bilete. Abonamentele corespund cu buletinele de identitate, personalul trenului vorbește cu călătorii politicos, atent. în T. IURIAN'J GH. CIPRIAN (Continuare în pag. a 3-a) .— ,— ^ „ O O ® O © O I . în centrul preocupării cadrelor tehnice de la C. P. L. Gălăuţaş Valorificarea superioară anasei lemnoase Dintr-un mc de cherestea-ulucă — 63 garnituri de lăzi compartimentate O îmbunătăţire a tehnologiei prin care se economisesc 350 mc cherestea Talajul, materie primă pentru fabricarea plăcilor din particule aglomerate In modernul complex pentru prelucrarea lemnului de la Gălăuţaş, inregul colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni este antrenat, în aceste zile, intr-un susţinut efort comun pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan pe anul 1970, şi o dată cu aceasta, pe întregul cincinal, ca şi pentru asigurarea unor condiţii optime producţiei anului viitor. Rezultatele obţinute pînă în prezent : planul producţiei globale realizat în proporţie de 102 la sută, cel al productivităţii muncii în proporţie de 101,2 la sută, depăşiri substanţiale iar majoritatea indicatorilor principali, realizarea unor economii de peste 457.000 lei, ne întăresc convingerea că sarcinile economice ale întreprinderii în actualul cincinal vor fi realizate înainte de termen. Dar in vizita noastră la complex nu am urmărit de această dată, problemele îndeplinirii cantitative a planului de producţie, ci am intenţionat să aflăm care sunt preocupările cadrelor tehnice într-o întrprindere mare şi modernă cum este C.P.L. Gălăuţaş. L-am căutat, deci, pe inginerul Szász Márton, şeful serviciului tehnic — concepţii normare — căruia i-am cerut relaţii , nu problemele care ne interesau. Din cele prezentate de dînsul ne-am convins că principala şi permanenta preocupare a cadrelor tehnice se îndreaptă spre valorificarea superioară a masei lemnoase, găsirea şi valorificarea tuturor resurselor de care dispune întreprinderea. Cîteva dintre cele mai n°i Ş' interesante realizări în această direcţie sînt edificatoare. Dar să-i dăm cuvîntul interlocutorului nostru . — Am fost şi sintem preocupaţi — ne spune inginerul Szász Márton — de găsirea şi aplicarea în producţie a unor noi procedee de fabricare a produselor finite care să ducă la valorificarea superioară a maseilemnoase şi, deci, la obţinerea unei producţii superioare. Astfel, nu de mult, s-a aplicat în producţie un nou procedeu de fabricare a lăzilor compartimentate. lată despre ce este vorba : de la derularea buştenilor de fag rezultă role care erau debitate în cherestea-ulucă. Aceasta era valorificată cu 300 lei m.c. In urma studiilor şi a experienţelor făcute, în prezent, cheresteaua-ulucă este folosită la fabricarea lăzilor compartiimentate. Rezultatul: dintr-un metru cub de cherestea-ulucă se fabrică 68 de garnituri de lăzi compartimentate, în valoare de 20 lei bucata. Se realizează astfel un venit de 1.360 lei pe mc de cherestea-ulucă, faţă de 300 lei cit se realiza înainte. Deci de 4,5 ori mai mult ! Ne-am interesat dacă acesta este singurul procedeu aplicat în producţie cu rezultate deosebite sau dacă se preconizează introducerea în viitorul apropiat a unor astfel de procedee şi la alte locuri de muncă. — Avem în studiu — ne relatează în continuare inginerul Szász — alte două importante procedee (documentaţia1 Şi probele practice sunt deja terminate) : unul privind raţionalizarea prelucrării cherestelei pentru binale, iar altul privind Valorificarea integrală a deşeurilor. în primul caz, este vorba despre o nouă tehnologie care s-a propus a fi introdusă la fabrica de binale la fabricarea tocurilor lamelate pentru uşi şi care constă in rindeluirea mai raţională a cherestelei, în urma căreia se obţine o economie de 350 mc cherestea, ceea ce echivalează cu 280.000 lei anual. In cazul celui de-al doilea procedeu, este vorba despre valorificareatalajului provenit din rindeluirea cherestelei, care se poate folosi la fabricarea plăcilor din particule agro- ILIE SANDRU IOAN NISTEA (Continuare in pag. a 3-a) Noi dimensiuni la Miercurea-Ciuc. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VAI 900 de hectare de arături ne mai despart de încheierea definitivă a campaniei de toamnă In aceste zile, pe ogoarele judeţului nostru, se dă ultima bătălie pentru terminarea cît mai grabnică a celor 900 de hectare, rămase încă neefectuate, din cele 23.000 planificate a fi arate în vederea însămînțărilor de primăvară, realizarea cărora va marca încheierea definitivă a campaniei agricole de toamnă. Astfel, peste cîteva zile, se vor împlinii, îndelungatele strădanii, desfășurate de-a lungul a 10 luni de muncă asiduă, caracterizată, îndeosebi în ultima perioadă, printr-o dăruire totală a oamenilor muncii de pe ogoare. * Ai ! LOGODIU * NICOLAE CEA Am ajuns la Iaşi pe-o vreme mohorîtă. Era ceaţă şi ploua ca prin sită. Trecuseră vreo cinci ani de cînd îl uitasem aproape pe bătrînul Iaşi, îl uitasem dar îl aveam scris în inimă ... Am coborît din tramvai la Palatul Culturii, acolo unde stă de strajă statuia ecvestră a voievodului Ştefan. Am privit uimit în jur ; îmi erau necunoscute locurile; deodată din turnul Palatului porni un cîntec — răsunau acordurile Horei Unirii noastre; era ora 8 şi laşul şi-a trimis salutul călătorului, peregrinului revenindu-i la piept; acum cinci ani orologiul n-avea glas; de la primii paşi laşul începea sămi fie total nou ; trebuia iarăşi să parcurg inefabila cale a desluşirii unui miraj, deşi aveam alăturea aceeaşi cetate de glorie, copleşindu-mă cu povara anilor cîţi îi stau înscrişi pe chip. Se mai vorbeşte uneori de un Iaşi-vechi şi un Iaşi-nou, sau cu o expresie totalizantă, de „bătrînul Iaşi“; de fapt Iaşul, pentru cine-l simte adine sădit în fiinţa sa, este acel dintotdeauna, atîta doar că, aidoma întregii Românii, este în continuă creştere devenind necontenit, citindu-i-se vîrstele succesive în fascinanta-i geografie. In peisajul urbanistic al ţării, laşul este tilde tocmai pentru aceea că o trecere prin el seamănă cu o excursie prin veacuri ; şi-apoi simţi în acest ocean necunoscut, căldura „oamenilor măriei sale", întreblndu-te, după o vreme, fără ştire, dacă nu cumva le afli, acasă unde te cunoaşte toată lumea, unde toţi îţi sînt prieteni. . . laşul a fost transformat de fiii săi, de-a lungul vremii, într-un mit ce se destramă numai celora ce-au învăţat să-i guste cu şart frumuseţea şi cîntecul. .. laşul este unic ! Ploua ca prin sită. Era toamnă. Un vînt rece , îşi trimetea suliţele... de fapt era foarte frumos, soarele dăinuia undeva după nouri şi lumina trinplele cetăţii marelui voievod şi a oştenilor săi; marele oraş este o vastă carte cu file bine păstrate, numai unele rugininde un timp, o carte bogată în semne dăruindu-se cu dragoste cititorului ce-i ştie tîlcul. .. Despre Iaşi se pot scrie tomuri întregi, fără ca vreodată să poţi spune că imaginea ţinutului celor şapte coline s-a rotunjit deplin. Păstrînd în suflet toată poezia cetăţii, cu tăcutele ei monumente, cu oamenii de geniu retraşi la masa umbrelor înregistraţi fără moarte de memoria locurilor, păstrînd aşadar toată admiraţia pentru istoria trecută crescută in trunchiul splendidului Iaşi, aceste rinduri vor evidenţia dimensiuni contemporane, valori not adăugate timpului, patriei în dezvoltarea ei pe culmile progresului şi civilizaţiei . . . Anii cincinalului la al cărui excepţional finis suntem martori, au însemnat pentru economia judeţului Iaşi nu numai o lărgire şi o diversificare a producţiei , prin intrarea în funcţiune a unor noi linităţi de interes republican (Uzina de fibre sintetice, Fabrica de produse ceramice, Ţesătoria de mătase „Victoria“ ş.a.), prin modernizările adus altora, mai vechi (Fabrica „Ţesătura“, Uzina mecanică „Nicotină“ ş.a.) — ci, în primul ritur, un examen al maturităţii — cu atribute ascendente pe planul calităţii — a cărui promovare îşi găseşte expresie elocventă în înalta distincţie — Ordinul Muncii clasa I — acordată in anul 1969, pentru rezultate deosebite obţinute în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor 109 asumate în întrecerea dintre organizaţiile judeţene de partid în domeniul industriei, investiţiilor şi circulaţiei mărfurilor. Pină nu de mult laşul avea atributele unui străvechi şi prestigios centru al culturii şi ştiinţei, pe lingă aceste determinări esenţiale, laşul dă astăzi 70 la sută din producţia de ţevi sudate a ţării, 82 la sută din cea de antibiotice, 1/5 din producţia de tricotaje-bumbac, 20 la sută din producţia de uilei comestibil etc., produsele industriei ieşene fiind solicitate în 60 de ţări de pe toate meridianele lumii — fapte ilustrînd un nou atribut al Iaşului modern — acela de prestigios centru industrial. Agricultura judeţului, prin grija partidului şi statului, a cunoscut în perioada 1966 — 1970 o perioadă de continuu avînt. In acest interval au fost investite —pentru dezvoltare şi modernizare — fonduri de peste 810 milioane lei. Iaşul trăieşte conectat cu toate fibrele sale la ritmurile înalte ale contemporaneităţii. De exemplu, ritmul mediu anual de creştere a producţiei globale industriale, se prevede să ajungă în cincinalul următor la 18,8 la sută, ceea ce va situa judeţul Iaşi la o cotă superioară citit faţă de realizările actualului cincinal, cit şi faţă de ritmul pe întreaga economie. Judeţul Iaşi, ca mărturie a grijii partidului şi statului nostru pentru dezvoltarea armonioasă a economiei ţării, va cunoaşte în viitorul cincinal noi şi însemnaţi paşi pe calea dezvoltării sale es (Continuare în pag. a 2_a) Noua Românie pitorească „Avem o ţară frumoasă şi bogată, un popor harnic şi cutezător, care trifip de peste două milenii, in ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii ariurile şi văile, şi-a apărat glia, iar acum, sub conducerea partidului, îşi zideşte o viaţă nouă.“ Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, mplii După întîlnirile prieteneşti cu populaţia Sofiei, încheierea convorbirilor oficiale şi semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală româno-bulgar, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a plecat împreurtă cur tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri, într-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegaţia este însoţită de tovarăşii Lîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic,«!* C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Dancio Dimitrov, primvicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Kiril Nesterov, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Spas Gospodov, ambasadorul Bulgariei la Bucureşti. După ce coloana oficială a străbătut Munţii Balcani, oaspeţii s-au oprit în frumosul oraş Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea în oraş, o urare încadrată de drapelele româneşti şi bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, exprimă sentimentele locuitorilor: „Bine aţi venit tovarăşi români". Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bulgaria—România, prietene în veci". „Trăiască şi înflorească prietenia dintre Botevgrad şi Ploieşti”, oraşe înfrăţite ale celor două ţări. In sunetele fanfarei, pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori şi cravate roşii. Din mulţime se scandează: „Vecina Drujba” (Prietenie veşnică). Primul secretar al Comitetului orăşenesc al P.C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetăţenilor oraşului pentru prilejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Sîntem bucuroşi — a spus el — că legăturile între Botevgrad şi Ploieşti — oraşe înfrăţite — între comuna Praveţ şi comuna dumneavoastră natală Scorniceşti, pe care le întreţinem de mai mulţi ani, contribuie la adîncirea prieteniei tradiţionale între popoarele noastre. Preşedintele sfatului popular orăşenesc, Ivan Nikolciovski a înmînat tovarăşului Ceauşescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferită potrivit hotărîrii Comitetului orăşenesc al Partidului Comunist Bulgar şi a Sfatului popular orăşenesc. „Aşa cum aurul nu rugineşte — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia românobulgară să strălucească veşnic”. Primiţi cu vii aplauze, cu ovaţiile mulţimii, a răspuns tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvintele conducătorului partidului şi statului nostru au fost primite cu un deosebit entuziasm de miile de cetăţeni care aclamă îndelung pentru prietenia românobulgară. Tinere fete oferă oaspeţilor plina şi sare, frumoase obiecte de artă populară. Străbătînd oraşul într-o maşină deschisă, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov răspund aclamaţiilor îndelungi ale locuitorilor. în localităţile de pe întregul traseu pînă la Vrata — Skravena, Novacene, Mezdra —, sute şi sute de locuitori intîmpină cu deosebită căldură pe oaspeţi. Peisajul este dominat de stinci semeţe, pavăze naturale în atîtea momente grele din frămîntata istorie a poporului bulgar, locuri de adăpost pentru numeroasele grupuri de partizani in timpul războiului de eliberare. ’ La intrarea în oraşul Vraţa, în întimpinare au venit reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, în frunte cu Ivan Abadirev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, primsecretar al Comitetului judeţean al P.C.R. în faţă ne apare silueta noului oraş modern, în plină dezvoltare. Este ora 10.30. Mii de cetăţeni, fluturînd steguleţe româneşti şi bulgare, au ieşit în intimpinarea oaspeţilor. Cuvintele de bun venit pa care le citim pe un mare panou la intrare în oraş sînt reluate în valuri, multiplicîndu-se în ovaţiile şi uraitele mulţimii. Pe întreg traseul flutură drapelele de stat ale României şi Bulgariei. în acest frumos oraş, „înfrăţit" cu Craiova noastră, asistăm la o vibrantă manifestare a sentimentelor de stimă şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statului nostru, în aceasta găsindu-şi expresie prietenia trainică ce uneşte popoarele român şi bulgar, satisfacţia pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre cele două ţări, în aplauzele şi uratele mulţimii, oaspeţii români se îndreaptă spre piaţa centrală a oraşului, care poartă numele cunoscutului revoluţionar bulgar Hristo Botev. Coloana de maşini străbate principalele străzi ale acestei citadele de la poalele Munţilor Stara Planina. Orăşelul de provincie de odinioară, numărînd doar 16.000 de locuitori, cu cele cîteva ateliere meşteşugăreşti, desfăşoară astăzi panorama unui oraş ■industrial, în continuă expansiune: blocuri moderne, integrate armonios în peisajul montan, vile cochete înconjurate de grădini, parcuri, turle de fabrici şi uzine, edificii moderne de cultură. Viaţa are astăzi 55.000 de locuitori, fiind unul din cele mai înfloritoare centre ale industriei bulgare. în piaţa centrală a oraşului, dominată de monumentala statuie a lui Hristo Botev, o mare mulţime aşteaptă pe oaspeţii dragi. Pe mari pancarte sunt scrise în limbile română şi bulgară cuvinte de bun venit. Preşedintele Sfatului popular al oraşului, inginer Gancio Racev, salută cordial pe solii poporului român. (Continuare în pag. a 4-a) Vizita in Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi de stat a Republicii Democrate La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, o delegaţie de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane, condusă de Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lunii decembrie a.c. o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. Pregătiri intense pentru iarnă la sectorul de drumuri şi poduri. Secţia de drumuri şi poduri naţionale sectorul Miercurea-Ciuc, se pregăteşte intens cu utilajele necesare deszăpezirii căilor rutiere de pe raza judeţului nostru. Astfel, aşa cumne informează Peter Ladislau, mecanic-şef la secţia de drumuri şi poduri, din sectorul Miercurea-Ciuc, pînă acum au fost pregătite peste 70 de utilaje care pot interveni la solicitări. Sunt în stare perfectă de funcţionare tractoare prevăzute cu lame, autogrevere, tractoare pe şenile, precum şi alte utilaje special amenajate pentru îndepărtarea zăpezii. Totodată, au fost pregătite autocamioane care să transporte material antiderapant pe timp de polei. Pe teme de pediatrie Ieri, în localul grădiniței din cartierul Ligot din Miercurea-Ciuc s-a deschis primul lectorat al femeilor, organizat de către Comitetul orăşenesc al femeilor, în colaborare cu personalul din cadrul cresei şi grădiniţei nr. 1. Expunerea centrală a fost susţinută d® medicul Szabó Piroska, care a dezvoltat tema — „Importanţa vitaminelor în alimentaţia şi creşterea copiilor". — Momentul inaugural al lectoratului s-a bucurat de o largă participare.