Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)
1971-02-26 / nr. 932
Pag. 2 Date fiind condiţiile pedoclimatice specifice, în agricultura judeţului nostru, pe lingă creşterea animalelor, cultivarea cartofului constituie o preocupare de prim-ordin. Ce ar fi mai grăitor în acest sens dacă nu sutele de vagoane încărcate cu cartofi, ce în fiecare toamnă iau drumul spre colţurile cele mai îndepărtate ale ţării, an de an sporind renumele gospodarilor harghiteni, pricepuţi în cultivarea cartofului. In limbajul cifrelor cultivarea cartofului înseamnă anual în medie 22.000 hectare însăminţate cu cartofi, din care o suprafaţă de 11.000 hectare se află în posesia unităţilor cooperatiste. Potrivit prevederilor planului de producţie la cultura cartofului, pentru anul 1971, judeţul nostru trebuie să obţină o producţie globală de 352.000 tone, ceea ce este echivalentul a 16.000 kilograme în medie la hectar. Materializarea acestor cifre va permite livrarea la fondul centralizat al statului o cantitate de 127.000 tone cartofi, din care numai cooperativele agricole de producţie vor asigura 90.000 tone, 63.000 tone pentru alimentaţie publică, 27.000 tone pentru sămînţă. In vederea atingerii indicatorilor enumeraţi, ne stau la dispoziţie o gamă largă de mijloace mecanice : maşini de însăminţat şi de recoltat cartofi, cultivatoare, combine etc . beneficiem de suficiente îngrăşăminte chimice şi naturale pentru îmbunătăţirea continuă a solului, precum şi de ierbicide necesare pentru 3.200 hectare şi o cantitate corespunzătoare de substanţe chimice pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor. Suprafeţele însăminţate cu cartofi în unităţile agricole cooperatiste din judeţul nostru, raportate la totalul terenului arabil, reprezintă 13,4 la sută, ele însumînd din valoarea globală a culturii plantelor 26,3 la sută. Experienţa acumulată, condiţiile de valorificare, noile forme de organizare şi de retribuire a muncii — indicate în expunerea din 23 noiembrie 1970, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, constituie un puternic stimulent pentru harnicii cooperatori ai judeţului, ca, în vederea obţinerii unor producţii sporite, ei să-şi conjuge toate eforturile, întreţinînd culturile însăminţate cu cartofi la nivelul tehnologiei avansate, îndreptăţindu-ne să vorbim în viitor de existenţa a peste 20.000 kilograme cartofi în medie la hectar, obţinuţi nu numai de cooperativele agricole de producţie din Tuşnad şi Gheorgheni, ci şi de către celelalte unităţi agricole din judeţ. Convertirea în realitate a unor asemenea deziderate majore este asigurată prin grija permanentă acordată judeţului nostru de conducerea partidului şi statului, care se va materializa, în actualul cincinal, prin redarea în folosinţă a miilor de hectare afectate de inundaţii, prin îmbogăţirea continuă a înzestrării tehnice a parcului de maşini destinate culturii cartofului cu noi şi diverse tipuri, în posibilitatea administrării îngrăşămintelor, ierbicidelor şi a altor substanţe chimice în cantităţi sporite, în lărgirea reţelei cadrelor de specialitate. O frumoasă întruchipare a unor asemenea strădanii o va constitui producţia obţinută. Pentru producţii de cartofi cit mai mari, pentru venituri sporite CANTITATEA DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE UTILIZATE LA CULTURA CARTOFULUI DE CĂTRE UNITĂŢILE AGRICOLE COOPERATISTE Anul 1969 1970 Total tone 4357 4670 SUBSTANŢE ACTIVE APLICATE LA HECTAR 1969 100 kg 1970 107,5 kg 58—60.000 de cuiburi la hectar. PROCENTUL SOIURILOR CULTIVATE IN JUDETUL NOSTRU Ostora9 Urgenta 15 Carpatin1 Desiree5 Colina4 Măgura2 Flisak4 Ora3 Merkur 57 Cartofului îi place prăşitul. Grăparea, prăşitul mecanic de două-trei ori după însămînţare, iar apoi cuibăritul asigură cartofului un pat germinativ corespunzător, însă prăşitul de mină, chiar în asemenea condiţii, nu se poate neglija, pentru că acesta alături de folosirea ierbicidelor — în împrăştierea cărora se pot utiliza nu numai maşini, ci şi avioane, elicoptere — contribuie la stîrpirea buruienilor. Administrarea ierbicidelor se aplică în urma însămînţării, înaintea încolţirii cartofului. Culturile trebuie îngrijite, ferite de îmbolnăviri şi dăunători prin aplicarea la timp a unor însemnate cantităţi de substanţe chimice. SUPRAFEŢE CULTIVATE CU CARTOFI IN JUDEŢUL NOSTRU 1939 1970 13000 ha 22000 ha Sute de maşini, mii de miini harnice participă la adunarea recoltei bogate, concomitent procedîndu-se la sortarea acesteia, astfel încît Alături de maşini de recoltat cartofi E 649, de tip mai vechi, pe suprafeţele întinse însăminţate cu cartofi au apărut în ultima vreme combinele de mare capacitate CRC—2 care, facilitind procesul recoltării, contribuie la urgentarea acestuia, eliberînd şi munca a sute de cooperatori, în silozuri temporare, peste care se aplică straturi de rogojini (fotografia din stingă), iar după sortarea lor cartofii vor lua drumul spre silozurile definitive (fotografia din dreapta). Acoperirea, aerisirea, temperatura și gradul de umiditate a aerului la silozuri vor fi supuse tot timpul, unui control riguros. Cartoful necesită un sol bine pregătit. Arătura este succedată de împrăştierea îngrăşămintelor chimice şi de discuiri repetate pînă la fărîmiţarea completă a solului. Introducerea seminţelor în sol se face cu ajutorul maşinilor de însăminţat cartofi, asigurîndu-se o distanţă de 62— 70 cm între rînduri, iar stabilitatea depărtării între cuiburi trebuie să asigure, în cazul cartofului timpuriu, 45— 50.000 de cuiburi, iar în cazul cartofului de toamnă Pentru satisfacerea cerinţelor populaţiei şi a necesităţilor de sămînţă, în fiecare an sînt însilozaţi mii de tone cartofi. Acestui scop servesc, pe lingă pivniţele folosite, silozurile. Pentru o însilozare cit mai bună e necesar ca o dată recoltaţi, cartofii să fie introduşi pentru prima dată nici un tubercul bolnav să nu intre în silozuri. HARGHITEI ANUL III. nr 933