Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)

1971-02-26 / nr. 932

Pag. 2 Date fiind condiţiile pedoclimatice specifice, în agricultura jude­ţului nostru, pe lingă creşterea animalelor, cultivarea cartofului consti­tuie o preocupare de prim-ordin. Ce ar fi mai grăitor în acest sens dacă nu sutele de vagoane încăr­cate cu cartofi, ce în fiecare toamnă iau drumul spre colţurile cele mai îndepărtate ale ţării, an de an sporind renumele gospodarilor har­­ghiteni, pricepuţi în cultivarea cartofului. In limbajul cifrelor cultivarea cartofului înseamnă anual în medie 22.000 hectare însăminţate cu cartofi, din care o suprafaţă de 11.000 hectare se află în posesia unităţilor cooperatiste. Potrivit prevederilor planului de producţie la cultura cartofului, pentru anul 1971, judeţul nostru trebuie să obţină o producţie globală de 352.000 tone, ceea ce este echivalentul a 16.000 kilograme în medie la hectar. Materializarea acestor cifre va permite livrarea la fondul centrali­zat al statului o cantitate de 127.000 tone cartofi, din care numai coope­rativele agricole de producţie vor asigura 90.000 tone, 63.000 tone pentru alimentaţie publică, 27.000 tone pentru sămînţă. In vederea atingerii indicatorilor enumeraţi, ne stau la dispoziţie o gamă largă de mijloace mecanice : maşini de însăminţat şi de recoltat cartofi, cultivatoare, combine etc . beneficiem de suficiente îngrăşăminte chimice şi naturale pentru îmbunătăţirea continuă a solului, precum şi de ierbicide necesare pentru 3.200 hectare şi o cantitate corespunzătoare de substanţe chimice pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor. Suprafeţele însăminţate cu cartofi în unităţile agricole cooperatiste din judeţul nostru, raportate la totalul terenului arabil, reprezintă 13,4 la sută, ele însumînd din valoarea globală a culturii plantelor 26,3 la sută. Experienţa acumulată, condiţiile de valorificare, noile forme de or­ganizare şi de retribuire a muncii — indicate în expunerea din 23 no­iembrie 1970, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,­­ constituie un puternic stimulent pentru harnicii cooperatori ai judeţului, ca, în vederea obţi­nerii unor producţii sporite, ei să-şi conjuge toate eforturile, întreţinînd culturile însăminţate cu cartofi la nivelul tehnologiei avansate, îndrep­­tăţindu-ne să vorbim în viitor de existenţa a peste 20.000 kilograme car­tofi în medie la hectar, obţinuţi nu numai de cooperativele agricole de producţie din Tuşnad şi Gheorgheni, ci şi de către celelalte unităţi agricole din judeţ. Convertirea în realitate a unor asemenea deziderate majore este asi­gurată prin grija permanentă acordată judeţului nostru de conducerea partidului şi statului, care se va materializa, în actualul cincinal, prin redarea în folosinţă a miilor de hectare afectate de inundaţii, prin îmbo­găţirea continuă a înzestrării tehnice a parcului de maşini destinate cul­turii cartofului cu noi şi diverse tipuri, în posibilitatea administrării în­grăşămintelor, ierbicidelor şi a altor substanţe chimice în cantităţi spo­rite, în lărgirea reţelei cadrelor de specialitate. O frumoasă întruchipare a unor asemenea strădanii o va constitui producţia obţinută. Pentru producţii de cartofi cit mai mari, pentru venituri sporite CANTITATEA DE ÎNGRĂŞĂ­MINTE CHIMICE UTILIZATE LA CULTURA CARTOFULUI DE CĂTRE UNITĂŢILE AGRI­COLE COOPERATISTE Anul 1969 1970 Total tone 4357 4670 SUBSTANŢE ACTIVE APLICATE LA HECTAR 1969 100 kg 1970 107,5 kg 58—60.000 de cui­buri la hectar. PROCENTUL SOIURILOR CULTIVATE IN JUDETUL NOSTRU Ostora9 Urgenta 15 Carpatin1 Desiree5 Colina4 Măgura2 Flisak4 Ora3 Merkur 57 Cartofului îi place prăşitul. Grăparea, prăşitul mecanic de două-trei ori după însămînţare, iar apoi cuibăritul asigură cartofului un pat ger­minativ corespunzător, însă prăşitul de mină, chiar în asemenea condi­ţii, nu se poate neglija, pentru că acesta alături de folosirea ierbicide­lor — în împrăştierea cărora se pot utiliza nu numai maşini, ci şi avioa­ne, elicoptere — contribuie la stîrpirea buruienilor. Administrarea ier­bicidelor se aplică în urma însămînţării, înaintea încolţirii cartofului. Culturile trebuie îngrijite, ferite de îmbolnăviri şi dăunători prin apli­carea la timp a unor însemnate cantităţi de substanţe chimice. SUPRAFEŢE CULTIVATE CU CARTOFI IN JUDEŢUL NOSTRU 1939 1970 13000 ha 22000 ha Sute de maşini, mii de miini harnice parti­cipă la adunarea recol­tei bogate, concomitent procedîndu-se la sorta­rea acesteia, astfel încît Alături de maşini de recol­tat cartofi E 649, de tip mai vechi, pe suprafeţele întinse însăminţate cu cartofi au apă­rut în ultima vreme combine­le de mare capacitate CRC—2 care, facilitind procesul re­coltării, contribuie la urgen­tarea acestuia, eliberînd şi munca a sute de cooperatori, în silozuri temporare, peste care se aplică straturi de ro­gojini (fotografia din stingă), iar după sortarea lor carto­fii vor lua drumul spre silozurile definitive (fotografia din dreapta). Acoperirea, aerisirea, temperatura și gradul de umiditate a aerului la silozuri vor fi supuse tot timpul, unui control riguros. Cartoful necesită un sol bine pregătit. Arătura este succedată de împrăştierea îngră­şămintelor chimice şi de discuiri repetate pînă la fărîmiţarea completă a solului. Introducerea se­minţelor în sol se face cu ajutorul maşinilor de în­săminţat cartofi, asigurîndu-se o distanţă de 62— 70 cm între rîn­­duri, iar stabili­tatea depărtării între cuiburi tre­buie să asigure, în cazul cartofu­lui timpuriu, 45— 50.000 de cuiburi, iar în cazul carto­fului de toamnă Pentru satisfacerea cerinţelor populaţiei şi a necesită­ţilor de sămînţă, în fiecare an sînt însilozaţi mii de tone cartofi. Acestui scop servesc, pe lingă pivniţele folosite, si­lozurile. Pentru o însilozare cit mai bună e necesar ca o dată recoltaţi, cartofii să fie introduşi pentru prima dată nici un tubercul bolnav să nu intre în silozuri. HARGHITEI ANUL III. nr 933

Next