Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)

1971-01-13 / nr. 894

ANUL III,nr. 894 MIERCURI 13 ianuarie 1971 Vizita de lucru a tovarăşului matul cimisca in întreprinderi judeţul Prahova După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întreprins o suită de vizite în în­treprinderi industriale din judeţele Braşov şi Sibiu, întâlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unităţile vizitate, din ministerele de resort, de la judeţe. Marţi, 12 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu to­varăşii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici şi Vasile Patilineţ, s-a în­tâlnit din no­u cu factorii de condu­cere şi colectivele de salariaţi, la locul lor de producţie, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun“, întreprinderea pentru reparaţii de utilaj electric (I.R.U.E.) şi Uzina, mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică — Plopeni, Uzina de utilaj chimic şi uzina „1 Mai" din Ploieşti. Sinaia este cunoscută nu numai ca staţiune de odihnă, ci şi prin u­­na dintre cele mai importante în­treprinderi constructoare de maşini — Uzina de mecanică fină, produ­cătoare de pompe de injecţie. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmo­sferei însufleţite ce a domnit pe în­treg traseul de la Predeal spre Si­naia, o prelungire a vibrantei pri­miri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Buşteni, Poia­na, Japului de mii şi mii de ce­tăţeni. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat în faţa noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia, a fost în­tâmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P. C. R. — P. C. R.", „Ceauşescu şi poporul", „P.C.R. — Ceauşescu". Se fluturau steguleţe roşii şi tricolore. Pe o mare pancar­tă era înscrisă urarea „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu". Primul secretar al Co­mitetului judeţean­­ Prahova al P. C. R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ilie Cîşu, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Directorul uzinei inginerul Aurel Boghici, pre­zintă oaspeţilor o expoziţie unde sunt înfăţişate principalele produse ale întreprinderii , aproximativ 30 de tipuri de pompe de injecţie ne­cesare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în ţara noastră, pompe de ulei şi distribui­toare hidraulice pentru instalaţii de mecanizări şi automatizări. Vizitând hala de automate şi se­mifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general l al par­tidului se interesează de desfăşura­rea procesului de producţie, de mo­dul de organizare a fluxului teh­nologic. In hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătuşului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uziină, controlorului tehnic de cali­tate Ion Monta, lăcătuşului ajustor Georgeta Voiculescu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte şi discută cu muncitorii despre preo­cupările lor pentru creşterea pro­ducţiei şi productivităţii muncii, se interesează de condiţiile de lucru şi de viaţă ale acestora. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii, întreg colec­tivul uzinei aflat la acea oră la locurile de producţie, întrerup cîteva clipe activitatea şi fac oaspeţilor o caldă primire: „Bine aţi venit în mijlocul nostru, tovarăşe Nicolae Ceauşescu !", „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşe secretar general al parti­dului !" — sunt urări ce se fac pre­tutindeni auzite, expresie a senti­mentelor de preţuire şi dragoste pe care colectivul acestei moderne întreprinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nutreşte faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. (Continuare in pag. a 3-a) Din peisajul industrial al județului nostru : Furnal la Vlăhița. r.PE TEME DE ETICA DESERVIRII Epoca modernă a adus omului lucruri aparent contradictorii : pe de o parte înlesnirile civilizaţi­ei, pe de alta o intensă solicitare, o din ce în ce mai accentuată lipsă de timp. Spuneam aparent contradictorii pentru că în ultimă instanţă cele două aspecte pot deveni cumulative, în sensul că primul îl poate elimina pe al doilea. Dacă preocupă­rile noastre s-au înmulţit şi diversificat, există po­sibilitatea ca timpul efec­tiv consacrat lor să fie scurtat, şi aceasta pe baza aceloraşi cuceriri a­­le civilizaţiei. La locul de muncă, într-o întreprinde­re, de pildă, se obţine pe baza automatizării, ace­eaşi cantitate de pro­duse într-un timp mai scurt decît altădată. În viaţa socială acest crite­riu este nu mai puţin valabil. Din multiplele aspecte ale acestei probleme, l-am ales astăzi, spre dis­cuţie, pe cel al deservirii în comerţ - deservirea ce de foarte multe ori, ne 11' provoacă dureri de cap. Ce cumpărăm, cit cumpă­răm, de unde cumpărăm și mai ales în cît timp cumpărăm ? — Iată între­bări pe care şi le pune orice om, zilnic. în ce măsură lucrătorii comerci­ali vin în ajutorul nostru prin răspunsuri la aceste întrebări ? Cum trebuie să se comporte, ce trebuie să facă aceştia pentru ca cumpărătorului să nu-i fie solicitaţi la extrem nervii ? Am cerut, în a­­cest sens, chiar părerea unor cumpărători întâlniţi în magazinele oraşului Miercurea-Ciuc. — Aş stabili mai întâi două coordonate între ca­re trebuie să se încadreze activitatea lucrătorilor co­merciali : politeţea­­şi promptitudinea — este de părere Nagy Carol, func­ţionar. Am întâlnit, în ora­şul nostru, mulţi vînzători care servesc rapid şi în condiţii civilizate. Dar tot aşa am întâlnit unii care parcă sunt picaţi din lună. Nu numai că servesc încet şi dezordonat, dar îl şi in­sultă pe cumpărător prin unele vorbe sau gesturi nelalocul lor. Am ieşit a­­dineauri de la Café-tutun, unde am intrat să cumpăr două sute de grame de bomboane. După ce am aşteptat un sfert de oră la coadă vînzătoarea m-a întrebat — fără să se uite la mine, cu un ton de ro­bot (aih, unde e zîmbetul, zîmbetul acela profesio­nal, despre care se spu­ne că e o obligaţie a vînzătorului ?) ce doresc, apoi a început să măsoa­re bomboanele. De trei ori le-a cîntărit şi recîntă­­rit, bîlbîindu-se de fiecare dată, fără să se grăbeas­că nici măcar de for­mă, cu toate că în urma mea mai așteptau cinci­­șase persoane la rînd. In cele din urmă mi-a arun­cat pachetul cu bomboa­ne pe tejghea fără să spună măcar din politețe un cuvînt. Cu o așa deser­vire," zău că mai bine mă lipsesc de bomboane.­­ Unii vînzători par* că-ţi fac o favoare servindu-te — adaugă Nagy Maria, soţia ante­vorbitorului — uită pese­ma­ne că ei sînt plătiţi toc­mai pentru a-l servi prompt şi civilizat pe client. — Vînzătorul trebuie să fie nu doar un simplu e­xecutant care serveşte mecanic un număr­­ de oameni — ne spune Petru Constantinescu, inginer. De cele mai multe ori el e dator să recomande o marfă, un produs, să-l sfătuiască pe cumpărător în privința alegerii mărfii. Dacă de pildă la maga­zinul „Liliacul" am fost întâmpinat cum se cuvine, la magazinul „Pionier" ,unde voiam să cumpăr un cadou pentru un copil. la Întrebarea mea : „ce aş putea să iau pentru o fe­tiţă de trei ani", mi s-a răspuns : „ce vedeţi I" De parcă de cînd lumea eu m-a­ş fi ocupat doar cu achiziţionarea de cadouri pentru copii I V. AVRAM (Continuare în pag. a3-a) I mmmm Ce aşteaptă cumpărătorii de la lucrătorul comercial ? ! Proletari din toate tarile, unitiva 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN r­| în pag, a 2-a ! Sport Acest nou hotel va mări capacitatea de cazare a fru­moasei staţiuni harghitene - BĂILE TUŞNAD Comunişti la cota marilor răspunderi Oamenii certitudinilor Participam la una din şedinţele organizaţiei de bază nr. 2 de la atelierul central din cadrul U.M.T.F. Miercurea-Ciuc. Se discutau probleme de producţie şi am rămas im­presionat de atenţia cu care a fost primit unul dintre participanţii la dis­cuţii. Era maistrul Bajtor Ladislau. L-am reîntâlnit apoi „prins” în procesul muncii şi am remarcat precizia indicaţiilor şi promptitudinea cu care e­­rau primite sfaturile pe care le dădea. O primă explicaţie a acestei înţelegeri perfecte dintre maistru şi colecti­vul de muncitori mi-a fost dată de secretarul comi­tetului de partid pe între­prindere, András Béla. Trăsăturile evidenţiate de secretarul comitetului de partid deşi se refereau la nişte calităţi deosebite dovedite de maistru­­, un foarte bun meseriaş, lu­crător vechi şi bun tova­răş nu le-am considerat suficiente să-mi contureze profilul unui om de bază dintr-o întreprindere, şi, ca urmare, am ţinut să discut personal cu mais­trul. Aceasta a fost, aşadar, intenţia cu care am por­nit din nou spre U.M.T.F. O privire fugară asupra „afluenţei" de vehicule prezente în incinta unită­ţii dezvăluie prea puţin din­ ceea ce se petrece cu adevărat aici, în halele dominate de zgomotul pe care îl face cuţitul strun­gului. Şi nici nu bănuieşti că grămezile de piese sunt, de fapt, motoare şi instalaţii, sufletul ce pune în mişcare fiecare mașină. Ce facem ? m-a întâm­pinat maistrul Bajtor anti­­cipînd întrebarea mea. Deși nu avem mîiniie cu-I. NETE (Continuare în pag. a 3-a) SK 50 lYA* r Ministrul afacerilor externe al Republicii Italia, Aldo Moro, oaspete al patriei noastre La invitaţia ministrului afacerilor externe al Re­publicii Socialiste Româ­nia, Corneliu Mănescu, marţi după-amiază, a so­sit în­ Capitală, intr-o vi­zită oficială, ministrul a­­facerilor externe al Repu­blicii Italiene, Aldo Moro. Oaspetele este însoţit de Roberto Ducci, amba­sador, director general al afacerilor politice, Cesidio Guazzaron­i1, ministru ple­nipotenţiar, director ad­junct al afacerilor econo­mice, Luigi Cottafavi, mi­nistru plenipotenţiar, şeful de cabinet al ministrului, Salvatore Saraceno, mi­nistru plenipotenţiar, şeful serviciului de presă, Sere­­no Freato, şeful secreta­riatului particular al mi­nistrului, Carlo Andrea Orsini Baroni, consilier de ambasadă, serviciul de ceremonial, Giolio Bilan­­ciani, consilier de amba­sadă, şef de birou în Di­recţia generală a afaceri­lor economice, Luigi Vitto­rio Ferraris, consilier de ambasadă, şef de birou în Direcţia generală a aface­rilor politice. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost întâmpinaţi de Cornelii­ Mănescu, ministrul aface­rilor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, Iak­ob Io­­naşcu, ambasadorul Ro­­mâniei în Italia, de func­ţionari superiori din Minis­­terul Afacerilor Externe. Erau prezenţi Niccolo Mosca­to, ambasadorul Italiei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) RITM SPORIT DE LUCRU PE ŞANTIERUL COMPLEXULUI COMERCIAL DIN BĂILE TUŞNAD Pe şantierul com­plexului comercial din Băile Tuşnad cu început şi se desfăşoară intr-un ritm rapid luicrării­e de finisare interioară, ten­cuielii, montarea insta­laţiilor sanitare şi ter­mice, turnarea pardose­lilor de beton din in­terior. Constructorii sunt gata să înceapă şi lu­cră­rile de finisare ex­terioară, de îndată ce vremea va fi favorabilă u­nei asemenea activi­tăţi. O NOUA ŞCOALĂ O nouă clădire se construieşte şi în comu­na Simoneşti. Este vor­ba de localul unei şcoli cu 10 săli de cla­să şi o sală de sport la care în aceste zile, si­­moneştenii lucrează la­ montarea acoperişului. Pentru elevii din aceas­­­­tă comună, şcoala va constitui un preţios ca­dou care-i va stimula pentru a obţine rezul­tate cît mai bune la în­văţătură. PRIMELE LUCRĂRI LA BARUL DE ZI „INTIM" Pe strada Petöfi din Miercurea-Ciuc, la nr. 29, au început zilele a­­cestea lucrările de rea­­menajare a viitorului bar de zi „Intim". Aici vor fi desfăcute de Un­gă produse de cofetă­rie și alte preparate reci, băuturi, cafea, dul­ciuri. Cele trei încăperi, destinate noului local sunt prevăzute cu 68 de locuri. Deocamdată se lucrează la tencuirea interiorului, la instala­ţia sanitară, precum şi la canalizare. Valoarea lucrărilor ce vor fi efec­tuate se ridică la pes­te 300.000 lei. GOSPODARII DIN PRAID PREGĂTESC SE­DIUL VIITOAREI UNI­­TATI DE MECANIZARE a Agriculturii La Praid a fost ridica­tă în roşu clădirea unde îşi va avea sediul sta­ţiunea de maşini şi tractoare. In prezent se lucrează la instalaţiile electrice în sala pentru repara­rea tractoarelor, birouri, atelierele mecanice şi camera de dormit pen­tru tractoriştii care nu au locuinţă în Praid. Gospodarii din Praid, folosind timpul favora­bil, lucrează intens pen­tru a da, în folosinţă cit mai curând sediul unită­ţii cu o importanţă ho­tă­ritoare pentru viaţa comunei. LA CUMPĂNA DINTRE CINCINALE INVESTIŢII ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ Cele 540 miliarde lei în cinci ani repre­zintă mai mult decît întregul volum de in­vestiţii realizat în zece ani anteriori (1961 —1970). Investiţia medie anuală pe locuitor: în 1961—1965 circa 2.000 lei; 1966—1970 a­­proape 3.150 lei; în 1971 — 1975 circa 5.150 lei. De la Ministerul Sănătăţii Ministerul Sănătăţii aduce la cunoştinţă că înce­­pînd cu data de 14 ianuarie, în toate judeţele ţării se va desfăşura acţiunea de vaccinare antipoliomie­­litică a copiilor născuţi între 1 noiembrie 1969 şi 1 decembrie 1970. Vaccinul, produs de Institutul „Dr. Cantacuzino" din Bucureşti se va administra sub formă de picături, pe cale bucală. Vaccinarea se face prin circumscripţiile sanitare teritoriale în trei etape : 14—20 ianuarie ; 14—20 fe­bruarie ; 14-20 aprilie. Copiii născuţi în luna de­cembrie 1970, vor fi vaccinaţi in etapele din fe­bruarie şi aprilie, iar cei născuţi în lunile ianuarie şi februarie 1971 în etapa din aprilie. La această acţiune sunt invitaţi a-şi prezenta copiii,, la circum­scripţiile sanitare teritoriale, atât localnicii, cît şi familiile cu domiciliu flotant, sau care în etapele de vaccinare se află ocazional în localitate. (Agerpres). COMENTATUL ZELEE BUCKTI­M:­­ schimburi active Ieri, 12 ianuarie, a sosit în ţara noastră, intr-o vizită oficială de patru zile, ministrul afa­cerilor externe al Italiei, Aldo Moro. Este o vizită care confirmă cursul pozitiv al relaţiilor din­tre România şi Italia, datorate nu numai fac­torilor comuni de ordin istoric, afinităţilor de limbă şi cultură, ci şi recunoaşterii de ambele părţi a validităţii cerin­ţei esenţiale a contem­poraneităţii — aceea de a dezvolta bunele ra­porturi între state cu moduri diferite de orga­nizare a vieţii sociale. SILVIA COMAN (Continuare în pag. a 4-a) A

Next