Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)
1971-01-13 / nr. 894
ANUL III,nr. 894 MIERCURI 13 ianuarie 1971 Vizita de lucru a tovarăşului matul cimisca in întreprinderi judeţul Prahova După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întreprins o suită de vizite în întreprinderi industriale din judeţele Braşov şi Sibiu, întâlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unităţile vizitate, din ministerele de resort, de la judeţe. Marţi, 12 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici şi Vasile Patilineţ, s-a întâlnit din nou cu factorii de conducere şi colectivele de salariaţi, la locul lor de producţie, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun“, întreprinderea pentru reparaţii de utilaj electric (I.R.U.E.) şi Uzina, mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică — Plopeni, Uzina de utilaj chimic şi uzina „1 Mai" din Ploieşti. Sinaia este cunoscută nu numai ca staţiune de odihnă, ci şi prin una dintre cele mai importante întreprinderi constructoare de maşini — Uzina de mecanică fină, producătoare de pompe de injecţie. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însufleţite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibrantei primiri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Buşteni, Poiana, Japului de mii şi mii de cetăţeni. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat în faţa noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia, a fost întâmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P. C. R. — P. C. R.", „Ceauşescu şi poporul", „P.C.R. — Ceauşescu". Se fluturau steguleţe roşii şi tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu". Primul secretar al Comitetului judeţean Prahova al P. C. R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ilie Cîşu, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Directorul uzinei inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeţilor o expoziţie unde sunt înfăţişate principalele produse ale întreprinderii , aproximativ 30 de tipuri de pompe de injecţie necesare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în ţara noastră, pompe de ulei şi distribuitoare hidraulice pentru instalaţii de mecanizări şi automatizări. Vizitând hala de automate şi semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general l al partidului se interesează de desfăşurarea procesului de producţie, de modul de organizare a fluxului tehnologic. In hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătuşului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uziină, controlorului tehnic de calitate Ion Monta, lăcătuşului ajustor Georgeta Voiculescu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte şi discută cu muncitorii despre preocupările lor pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, se interesează de condiţiile de lucru şi de viaţă ale acestora. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii, întreg colectivul uzinei aflat la acea oră la locurile de producţie, întrerup cîteva clipe activitatea şi fac oaspeţilor o caldă primire: „Bine aţi venit în mijlocul nostru, tovarăşe Nicolae Ceauşescu !", „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşe secretar general al partidului !" — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de preţuire şi dragoste pe care colectivul acestei moderne întreprinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nutreşte faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. (Continuare in pag. a 3-a) Din peisajul industrial al județului nostru : Furnal la Vlăhița. r.PE TEME DE ETICA DESERVIRII Epoca modernă a adus omului lucruri aparent contradictorii : pe de o parte înlesnirile civilizaţiei, pe de alta o intensă solicitare, o din ce în ce mai accentuată lipsă de timp. Spuneam aparent contradictorii pentru că în ultimă instanţă cele două aspecte pot deveni cumulative, în sensul că primul îl poate elimina pe al doilea. Dacă preocupările noastre s-au înmulţit şi diversificat, există posibilitatea ca timpul efectiv consacrat lor să fie scurtat, şi aceasta pe baza aceloraşi cuceriri ale civilizaţiei. La locul de muncă, într-o întreprindere, de pildă, se obţine pe baza automatizării, aceeaşi cantitate de produse într-un timp mai scurt decît altădată. În viaţa socială acest criteriu este nu mai puţin valabil. Din multiplele aspecte ale acestei probleme, l-am ales astăzi, spre discuţie, pe cel al deservirii în comerţ - deservirea ce de foarte multe ori, ne 11' provoacă dureri de cap. Ce cumpărăm, cit cumpărăm, de unde cumpărăm și mai ales în cît timp cumpărăm ? — Iată întrebări pe care şi le pune orice om, zilnic. în ce măsură lucrătorii comerciali vin în ajutorul nostru prin răspunsuri la aceste întrebări ? Cum trebuie să se comporte, ce trebuie să facă aceştia pentru ca cumpărătorului să nu-i fie solicitaţi la extrem nervii ? Am cerut, în acest sens, chiar părerea unor cumpărători întâlniţi în magazinele oraşului Miercurea-Ciuc. — Aş stabili mai întâi două coordonate între care trebuie să se încadreze activitatea lucrătorilor comerciali : politeţeaşi promptitudinea — este de părere Nagy Carol, funcţionar. Am întâlnit, în oraşul nostru, mulţi vînzători care servesc rapid şi în condiţii civilizate. Dar tot aşa am întâlnit unii care parcă sunt picaţi din lună. Nu numai că servesc încet şi dezordonat, dar îl şi insultă pe cumpărător prin unele vorbe sau gesturi nelalocul lor. Am ieşit adineauri de la Café-tutun, unde am intrat să cumpăr două sute de grame de bomboane. După ce am aşteptat un sfert de oră la coadă vînzătoarea m-a întrebat — fără să se uite la mine, cu un ton de robot (aih, unde e zîmbetul, zîmbetul acela profesional, despre care se spune că e o obligaţie a vînzătorului ?) ce doresc, apoi a început să măsoare bomboanele. De trei ori le-a cîntărit şi recîntărit, bîlbîindu-se de fiecare dată, fără să se grăbească nici măcar de formă, cu toate că în urma mea mai așteptau cincișase persoane la rînd. In cele din urmă mi-a aruncat pachetul cu bomboane pe tejghea fără să spună măcar din politețe un cuvînt. Cu o așa deservire," zău că mai bine mă lipsesc de bomboane. Unii vînzători par* că-ţi fac o favoare servindu-te — adaugă Nagy Maria, soţia antevorbitorului — uită pesemane că ei sînt plătiţi tocmai pentru a-l servi prompt şi civilizat pe client. — Vînzătorul trebuie să fie nu doar un simplu executant care serveşte mecanic un număr de oameni — ne spune Petru Constantinescu, inginer. De cele mai multe ori el e dator să recomande o marfă, un produs, să-l sfătuiască pe cumpărător în privința alegerii mărfii. Dacă de pildă la magazinul „Liliacul" am fost întâmpinat cum se cuvine, la magazinul „Pionier" ,unde voiam să cumpăr un cadou pentru un copil. la Întrebarea mea : „ce aş putea să iau pentru o fetiţă de trei ani", mi s-a răspuns : „ce vedeţi I" De parcă de cînd lumea eu m-aş fi ocupat doar cu achiziţionarea de cadouri pentru copii I V. AVRAM (Continuare în pag. a3-a) I mmmm Ce aşteaptă cumpărătorii de la lucrătorul comercial ? ! Proletari din toate tarile, unitiva 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN r| în pag, a 2-a ! Sport Acest nou hotel va mări capacitatea de cazare a frumoasei staţiuni harghitene - BĂILE TUŞNAD Comunişti la cota marilor răspunderi Oamenii certitudinilor Participam la una din şedinţele organizaţiei de bază nr. 2 de la atelierul central din cadrul U.M.T.F. Miercurea-Ciuc. Se discutau probleme de producţie şi am rămas impresionat de atenţia cu care a fost primit unul dintre participanţii la discuţii. Era maistrul Bajtor Ladislau. L-am reîntâlnit apoi „prins” în procesul muncii şi am remarcat precizia indicaţiilor şi promptitudinea cu care erau primite sfaturile pe care le dădea. O primă explicaţie a acestei înţelegeri perfecte dintre maistru şi colectivul de muncitori mi-a fost dată de secretarul comitetului de partid pe întreprindere, András Béla. Trăsăturile evidenţiate de secretarul comitetului de partid deşi se refereau la nişte calităţi deosebite dovedite de maistru, un foarte bun meseriaş, lucrător vechi şi bun tovarăş nu le-am considerat suficiente să-mi contureze profilul unui om de bază dintr-o întreprindere, şi, ca urmare, am ţinut să discut personal cu maistrul. Aceasta a fost, aşadar, intenţia cu care am pornit din nou spre U.M.T.F. O privire fugară asupra „afluenţei" de vehicule prezente în incinta unităţii dezvăluie prea puţin din ceea ce se petrece cu adevărat aici, în halele dominate de zgomotul pe care îl face cuţitul strungului. Şi nici nu bănuieşti că grămezile de piese sunt, de fapt, motoare şi instalaţii, sufletul ce pune în mişcare fiecare mașină. Ce facem ? m-a întâmpinat maistrul Bajtor anticipînd întrebarea mea. Deși nu avem mîiniie cu-I. NETE (Continuare în pag. a 3-a) SK 50 lYA* r Ministrul afacerilor externe al Republicii Italia, Aldo Moro, oaspete al patriei noastre La invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, marţi după-amiază, a sosit în Capitală, intr-o vizită oficială, ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene, Aldo Moro. Oaspetele este însoţit de Roberto Ducci, ambasador, director general al afacerilor politice, Cesidio Guazzaroni1, ministru plenipotenţiar, director adjunct al afacerilor economice, Luigi Cottafavi, ministru plenipotenţiar, şeful de cabinet al ministrului, Salvatore Saraceno, ministru plenipotenţiar, şeful serviciului de presă, Sereno Freato, şeful secretariatului particular al ministrului, Carlo Andrea Orsini Baroni, consilier de ambasadă, serviciul de ceremonial, Giolio Bilanciani, consilier de ambasadă, şef de birou în Direcţia generală a afacerilor economice, Luigi Vittorio Ferraris, consilier de ambasadă, şef de birou în Direcţia generală a afacerilor politice. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost întâmpinaţi de Cornelii Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Iakob Ionaşcu, ambasadorul României în Italia, de funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Erau prezenţi Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) RITM SPORIT DE LUCRU PE ŞANTIERUL COMPLEXULUI COMERCIAL DIN BĂILE TUŞNAD Pe şantierul complexului comercial din Băile Tuşnad cu început şi se desfăşoară intr-un ritm rapid luicrăriie de finisare interioară, tencuielii, montarea instalaţiilor sanitare şi termice, turnarea pardoselilor de beton din interior. Constructorii sunt gata să înceapă şi lucrările de finisare exterioară, de îndată ce vremea va fi favorabilă unei asemenea activităţi. O NOUA ŞCOALĂ O nouă clădire se construieşte şi în comuna Simoneşti. Este vorba de localul unei şcoli cu 10 săli de clasă şi o sală de sport la care în aceste zile, simoneştenii lucrează la montarea acoperişului. Pentru elevii din această comună, şcoala va constitui un preţios cadou care-i va stimula pentru a obţine rezultate cît mai bune la învăţătură. PRIMELE LUCRĂRI LA BARUL DE ZI „INTIM" Pe strada Petöfi din Miercurea-Ciuc, la nr. 29, au început zilele acestea lucrările de reamenajare a viitorului bar de zi „Intim". Aici vor fi desfăcute de Ungă produse de cofetărie și alte preparate reci, băuturi, cafea, dulciuri. Cele trei încăperi, destinate noului local sunt prevăzute cu 68 de locuri. Deocamdată se lucrează la tencuirea interiorului, la instalaţia sanitară, precum şi la canalizare. Valoarea lucrărilor ce vor fi efectuate se ridică la peste 300.000 lei. GOSPODARII DIN PRAID PREGĂTESC SEDIUL VIITOAREI UNITATI DE MECANIZARE a Agriculturii La Praid a fost ridicată în roşu clădirea unde îşi va avea sediul staţiunea de maşini şi tractoare. In prezent se lucrează la instalaţiile electrice în sala pentru repararea tractoarelor, birouri, atelierele mecanice şi camera de dormit pentru tractoriştii care nu au locuinţă în Praid. Gospodarii din Praid, folosind timpul favorabil, lucrează intens pentru a da, în folosinţă cit mai curând sediul unităţii cu o importanţă hotăritoare pentru viaţa comunei. LA CUMPĂNA DINTRE CINCINALE INVESTIŢII ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ Cele 540 miliarde lei în cinci ani reprezintă mai mult decît întregul volum de investiţii realizat în zece ani anteriori (1961 —1970). Investiţia medie anuală pe locuitor: în 1961—1965 circa 2.000 lei; 1966—1970 aproape 3.150 lei; în 1971 — 1975 circa 5.150 lei. De la Ministerul Sănătăţii Ministerul Sănătăţii aduce la cunoştinţă că începînd cu data de 14 ianuarie, în toate judeţele ţării se va desfăşura acţiunea de vaccinare antipoliomielitică a copiilor născuţi între 1 noiembrie 1969 şi 1 decembrie 1970. Vaccinul, produs de Institutul „Dr. Cantacuzino" din Bucureşti se va administra sub formă de picături, pe cale bucală. Vaccinarea se face prin circumscripţiile sanitare teritoriale în trei etape : 14—20 ianuarie ; 14—20 februarie ; 14-20 aprilie. Copiii născuţi în luna decembrie 1970, vor fi vaccinaţi in etapele din februarie şi aprilie, iar cei născuţi în lunile ianuarie şi februarie 1971 în etapa din aprilie. La această acţiune sunt invitaţi a-şi prezenta copiii,, la circumscripţiile sanitare teritoriale, atât localnicii, cît şi familiile cu domiciliu flotant, sau care în etapele de vaccinare se află ocazional în localitate. (Agerpres). COMENTATUL ZELEE BUCKTIM: schimburi active Ieri, 12 ianuarie, a sosit în ţara noastră, intr-o vizită oficială de patru zile, ministrul afacerilor externe al Italiei, Aldo Moro. Este o vizită care confirmă cursul pozitiv al relaţiilor dintre România şi Italia, datorate nu numai factorilor comuni de ordin istoric, afinităţilor de limbă şi cultură, ci şi recunoaşterii de ambele părţi a validităţii cerinţei esenţiale a contemporaneităţii — aceea de a dezvolta bunele raporturi între state cu moduri diferite de organizare a vieţii sociale. SILVIA COMAN (Continuare în pag. a 4-a) A