Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)
1971-02-26 / nr. 932
V Proletari din toate tarile, uniti-vă ANULUI, nr.932 VINERI 26 februarie 1971 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN HARGHITA AL P. C. R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN IMBUMĂIĂIIREA CAUTAIN PROIIUSHHR, W CEHITRUL PREOCUPĂRILOR ORGAHIIZATIILOR 01 PARIID In cuvîntarea rostită la încheierea lucrărilor plenarei C.C. al P.C.R. din 16 decembrie 1970, tovarăşul Nicolae Ceauşescu referindu-se la dezvoltarea în continuare a economiei, sublinia că una din direcţiile importante ale acesteia o constituie îmbunătăţirea calităţii. „Caracteristica principală a planului pe 1971, ca de altfel a întregului plan cincinal, — se spunea în cuvîntare — este punerea în centrul preocupării organelor de partid şi de stat, a tuturor oamenilor muncii, a obiectivelor calitative a activităţii economice în toate domeniile. Această caracteristică generală va trebui să fie pe parcurs tot mai accentuată. Creşterea eficienţei economice, asigurarea unei calităţi superioare a produselor, sporirea productivităţii muncii, sînt, pînă la urmă probleme esenţiale ale economiei, de buna lor soluţionare depinzînd însăşi dezvoltarea cu succes a societăţii noastre socialiste în viitor“. VICTOR CIOBA — secretarul Comitetului de partid al U.E.I.L. Topliţa — întreaga activitate orientată spre obţinerea unor indici cît mai ridicaţi privind calitatea Rezultatele înregis- .. ocuparea colectivelor de trate pînă în prezent, în muncă îndrumate de acest prim an al noului organele şi organizaţiile cincinal, reliefează ore- de partid, pentru ca întreaga activitate a judeţului să cunoască o sporire tot mai accentuată a eficienţei, să realizeze sporul de producţie prin care să contribuie la creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii. De la început ţin să arăt că îmbunătăţirea calităţii produselor a constituit una dintre sarcinile cu caracter permanent ale comitetului nostru de partid. Mai mult ca oricînd însă, anul acesta — 1971 — a început sub semnul unor eforturi susţinute pentru ca fiecare dintre sortimentele pe care le realizăm să întrunească condiţiile cerute de piaţă pentru ca creşterea volumului produselor ce urmează a fi realizate să se conjuge cu îndeplinirea sarcinilor privind calitatea acestora. Spuneam că aceasta constituie o sarcină permanentă şi ea este urmărită de colectivul de muncă al unităţii noastre începînd cu exploatarea lemnului din parchete şi terminînd cu prelucrarea şi desfacerea produselor. Vorbind mai concret, aş remarca grija pentru ca masa lemnoasă să fie cît mai judicios valorificată, obiectiv pentru realizarea căruia comitetul de partid a luat un complex de măsuri. Așa de exemplu, la exploatarea lemnului ne-am propus reducerea pierderilor prin efectuarea lucrărilor în aşa fel ca să se înregistreze un volum cît mai mic de pierderi prin cipatele care rămîn în parchete, precum şi prin vîrfurile şi materialele subţiri. A fost introdus, de asemenea, un control susţinut pentru ca dimensionarea buștenilor să fie făcută cît mai corect, evitînd pierderile pricinuite de sub sau supradimensionare. Au fost stabilite măsuri care să permită valorificarea bracului, în urma cărora fiecare bucată de lemn să fie utilizată. Drept urmare au fost realizate sortimente noi, podine, rame, răsadnițe etc. In realizarea podinelor vreau să arăt că acestea, pînă anul trecut, erau făcute din cherestea. Ca urmare a reuşitei colectivului nostru, prin valorificarea (Continuare în pag. a 3-a) .In satul Jolotca, aparţinător comunei Ditrău, au început lucrările de supraetajare a şcolii generala Locuitorii şi-au luat angajamentul de a reduce cu 25.000 Iei costul lucrărilor. Pînă acum au procurat 85 mc material lemnos, precum şi alte materiale necesare construcţiei. • Optzeci de pionieri de la Liceul din Miercurea-Ciuc s-au întors dintr-o excursie făcută la Muzeul Doftana, unde au aflat noi aspecte din lupta comuniştilor în ilegalitate. La întoarcere au vizitat şi Muzeul Peleş. • „Luna cărţii la sate“ a prilejuit o întîlnire a cititorilor din Avrămeşti, cu tineri condeieri harghiteni. • Seara de dans, ce a avut loc ieri, la Băile Tuşnad a cuprins şi un concurs „Solistul serii“ fiind prezentaţi pe scenă interpreţi de mit- 9 Informaţia ZILEI zică populară şi uşoară, din rindul celor sosiţi la odihnă. • Tot la Băile Tuşnad a avut loc aseară un medalion audio-viziual intitulat „Hunedoara — inima de oţel a patriei“. • Expoziţia cu articole de faianţă, organizată la Miercurea-Ciuc str. Coşbuc nr. 15 rămîne deschisă în continuare, venind astfel în ajutorul bărbaţilor care doresc să dăruiască de „Ziua femeii“ frumoase şi utile cadouri. • La Liceul „Dr. Petru Groza“ din municipiul Odorheiu Secuiesc, a fost inaugurată o frumoasă sală de spectacole, construită şi amenajată, în cea mai mare parte, prin contribuţia în muncă patriotică a cadrelor didactice şi elevilor liceului. Evenimentul a prilejuit un frumos program artistic. l t J © © N © A | PAGINA A 2-A Pentru producții de cartofi cât mai mari, pentru venituri sporite 0 Peste 200 de muncitori din schimbul II, de la Fabrica de tricotaje din Miercurea-Ciuc au fost prezenţi la simpozionul cu tema „Formarea Partidului Comunist Român — moment de însemnătate istorică în viaţa poporului nostru“. Cu acest prilej Ferencz Ludovic şi Csiszer Iosif au vorbit despre însemnătatea luptei duse de partidul comunist, continuator al tradiţiei glorioase a clasei muncitoare, a întregului popor, subliniind că partidul a fost creat ca rezultat al setei de dreptate şi libertate, comuniştii au fost cei ce au preluat steagul luptei pentru dreptate şi democraţie. Pentru tinerii din municipiul Odorheiu Secuiesc, în cadrul manifestărilor care au loc la clubul tineretului, a fost prezentată conferinţa „Lupta glorioasă a partidului în cei 50 de ani de existenţă“. 0 Ziua de 25 februarie a fost, de asemenea, bogată în manifestări pentru locuitorii municipiului Odorheiu Secuiesc. La casa de cultură o nouă acţiune, în cadrul programului de manifestări dedicate măreţei sărbătoriri a semicentenarului. De data aceasta a fost prezentat un simpozion pe tema „Crearea Partidului Comunist Român — eveniment de mare importanţă în viaţa poporului nostru“. • Ziua de 24 februarie a marcat începutul tradiţionalelor intîlniri dintre deputaţi şi alegători. Prilej nimerit pentru efectuarea bilanţului activităţii desfăşurate, precum şi pentru stabilirea direcţiilor de acţionare pe viitor, întîlnirile au un caracter de lucru, creînd posibilitatea dialogului deschis între alegători şi cei care îi reprezintă în forurile conducerii de stat. O astfel de întîlnire a avut loc în comuna Corund, unde cetăţenii din localitate s-au întîlnit cu deputata în Marea Adunare Naţională, Luiza Pop. Manifestări dedicate semicentenarului partidului NUMAI două zile au mai rămăs pînă la sfîrşitul lunii! NUMAI două zile mai aveţi la dispoziţie pentru a vă reînnoi abonamentul la HARGHITEI ^IBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIlBIBIBIBISiaiBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBiBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIB' I Adunarea generală a salariaţilor de la cooperativa „Oltul11 jjjj Analiza completă, cuuprinzătoare, şi în acelaşi timp critică a activităţii desfăşurate în cursul anului trecut, dezbaterea ■ sarcinilor ce stau în faţa unităţii în 1971, stabilirea măsurilor menite să asigure continua îmbunătăţire a deservirii popu- TM laţiei, au fost principale- B le obiective ale recentei B adunări generale a sala- I riaţilor din cadrul Coorrj perativei „Oltul“ din Miercurea-Ciuc. Pornind de la apre- cierea că anul 1970 a fost un an rodnic, bogat B în succese, darea de sea- B mă, — prezentată de to- B varăşul Nagy Béla, pre- B şedinţele cooperativei — B precum şi György Iosif, B Gáli Béla, Fekete Ştefan şi alţii care au luat cuvîntul în cadrul dezbaterilor, au scos în evidenţă hărnicia şi stră dania depusă de colectivul de cooperatori, sub conducerea organizaţiei de partid, pe linia deservirii în condiţiuni cît mai bune a populaţiei oraşelor Miercurea-Ciuc, Bălan şi Băile Tuşnad, cu o sferă tot mai largă de servicii. Aprecierea adunării generale se fundamentează pe cifrele bilanţului, raportat, la finele anului 1970, de către meseriaşii cooperativei „Oltul“. Astfel, principalii indicatori ai planului au fost înde pliniţi şi depăşiţi. De pildă, planul producţiei marfă a fost depăşit cu 1 la sută, planul de încasări de la populaţie de mărfuri către populaţie a fost realizat în proporţie de 113 la sută. Sunt cifre care ilustrează în graiul lor con cu 11 la sută, cel de livrări de mărfuri la fondul pieţei cu 1 la sută, iar planul la desfacerea vingător, preocuparea jjj comuniştilor, a tuturor cooperatorilor, munca susţinută, rodnică, care face cinste întregului ? colectiv. Efortul lor a avut ca rezultat nu nu- i mai îndeplinirea şi de- H păşirea cifrelor planifi- gr cate, ci şi îmbunătăţirea gj calităţii deservirii. Ma- joritatea secţiilor puse — la dispoziţia populaţiei — au desfăşurat o activita- ? te tot mai bună, cîşti- ? gînd mult la capitolul B operativitate şi calitatea ■ execuţiilor. g Adunarea generală s-a ■ referit pe larg şi la u- jj nele lipsuri ce s-au ma jjjj nifestat în activitatea anului trecut. Unii par- — ticipanţi la discuţii s-au 5 T. BONDOR I _______________________9 (Continuare în pag. a 3-a) g| DESERVIREA POPULAȚIEI, la un nivel din ce în ce mai ridicat :rBIBIfllBIBIBMilBIBIBIfllBIBIBIBIBIBIBIBIBIJil«lUBIBIH)aiMIBIB.I«IBIBIBIBIBIBlBIBilBIBIBIBIBJBIfllBlfllBI.BJMJUBIBlBlBIBIBIBIBIBIB7 KM ROMÂNEŞTI pe oceanele lumii Dezvoltarea relaţiilor comerciale pe care România le întreţine cu celelalte ţări ale lumii, avîntul continuu al economiei noastre consemnează an de an o majorare a volumului circulaţiei mărfurilor pentru care mijlocul de transport cel mai eficient îl reprezintă transportul pe apă. Impulsionată de această necesitate, de ritmul de dezvoltare al celorlalte ramuri industriale, activitatea de construcţii navale din ţara noastră a parcurs în ultimii ani un drum ascendent, caracterizat prin profilarea, dotarea şi specializarea şantierelor navale, prin înregistrarea unor importante sporuri de producţie în acelaşi timp cu introducerea în fabricaţia curentă a unor nave de nivel şi complexitate tehnică ridicată. Preocupările legate de introducerea tehnologiilor înaintate în şantierele navale, ritmul rapid de creştere al volumului producţiei, au sporit România la înaltele cote ale dezvoltării competitivitatea produselor industriei navale din România pe piaţa internă prin condiţii de livrare convenabile, precum şi prin calitatea navelor executate. Efectele profilării şantierelor navale, dotării tehnice corespunzătoare şi introducerii în fabricaţie a unor procedee moderne de lucru sunt reflectate în creşterea an de an a numărului de nave construite, a unei diversificări din ce în ce mai largi a tipurilor de nave, precum şi a volumului total de producţie. Astfel, în perioada 1950—1965, producţia globală a sporit de peste cinci ori, iar rezultatele obţinute în anul 1970 fac ca dinamica de creştere faţă de anul 1965 să fie de peste 2 ori mai mare. Dintre navele cele mai reprezentative construite în ultima perioadă, se impun a fi menţionate, în primul rînd, mineralierul de 12.500 tdw realizat la Şantierul naval din Galaţi. Din categoria navelor fluviale de transport şi a celor tehnice, în prezent se execută şlepuri pentru navigaţia prin remorcaj şi împingere, de la 100—2.000 tone, remorchere de la 150— R. GALATEANU (Continuare în pag. a 3-a) De pe cuprinsul patriei Uzina de sîrmă din Buzău cu o capacitate anuală de 100.000 tone. Noi proiecte prind viaţă Au început lucrările de construcţie la blocul 1/4 şi la cel de-al doilea bloc turn cu zece etaje din Miercurea-Ciuc. Cele două obiective noi, situate în cartierul Tudor Vladimirescu, vor pune la dispoziţia oamenilor muncii din oraş un număr de 80 de apartamente, întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj care execută aceste lucrări se pregăteşte să atace zilele următoare şi alte obiective de importanţă ca blocul cu 40 de apartamente la Gheorgheni, sediul pompierilor din Miercurea- Ciuc şi extinderea reţelei de alimentare cu apă a orașului Gheorgheni. Undeva, sub nivelul „0", unde miresmele bachice se întilnesc cu albastrul înnecăcios al fumului de ţigară. Lume Aiultă, asigurări dintr-o parte şi alta că „vine, vine“! La o masă, mai mulţi inşi discută aprins ceva, nu se ştie ce, probabil fazele de gol ratate de „Avintul“ la ultimul tur. O femeie tînără participă cu interes. Lingă masă, o fetiţă blondă, cu zulufii vînturaţi printre frapiere şi ospătari, se joacă obosită. E „secondată“ de-o mogildeaţă ce de-abia a învăţat să se ridice copăcel... Dar se joacă amindoi. Mămica şi tătica au uitat de ei... „Da‘, ce le-o fi venit ?“ Tăticu e tare supărat. Tot pomeneşte de un nenea „albitru“, este vorba şi de o mămică. Acuma se ceartă cu nenea de lingă el şi cu mămica noastră... A început să se joace cu chibriturile... Şi cei mari se joacă ... Da‘, ce le-o fi venit să se M. POPA (Continuare în pag. a 3-a) REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA -factor activ in lupta pentru menţinerea păcii şi pentru securitate internaţională Evidenţiind necesitatea înfăptuirii dezarmării generale, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, declara la sesiunea jubiliară a celui mai înalt for internaţional : „Organizaţia Naţunilor Unite, conducătorii tuturor statelor, toţi oamenii politici poartă o grea răspundere în faţa popoarelor, a viitorului civilizaţiei umane, pentru eliberarea lumii de povara înarmărilor şi de coşmarul unui război atomic... Considerînd că una din sarcinile fundamentale ce revine tuturor statelor este aceea de a întreprinde acţiuni concrete în vederea realizării dezarmării generale şi totale, guvernul român ese hotărît să militeze cu toată fermitatea pentru înfăptuirea acestui deziderat al omenirii“. Şeful statului român, preciza astfel poziţia noastră în cea mai acută problemă a contemporaneităţii, problemă ce comportă atîtea riscuri şi de care depinde însuşi viitorul civilizaţiei umane. Succeselor obţinute pe plan intern în cincinalul încheiat, li se adaugă rezultatele bune, activitate bogată pe plan extern, prezenţa cuvîntului românesc, a poziţiei noastre pe toate meridianele lumii. Este suficient să amintim că în 1989 România a lansat ideea constituirii „Deceniului dezvoltării“ ca şi însemnătatea punctului înscris din iniţiativa guvernului român, pe agenda celei de-a XXV-a, sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., pentru a susţine afirmaţia anterioară. Pămîntul României, în foarte zbuciumata lui istorie, a cunoscut de-a lungul secolelor urgia a AUREL BUDA (Continuare în pag. a 4-a)