Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 886-960)

1971-02-26 / nr. 932

V Proletari din toate tarile, uniti-vă ANULUI, nr.932 VINERI 26 februarie 1971 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN HARGHITA AL P. C. R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN IMBUMĂIĂIIREA CAUTAIN­ PROIIUSHHR, W CEHITRUL PREOCUPĂRILOR ORGAHIIZATIILOR 01 PARIID In cuvîntarea rostită la încheierea lucră­rilor plenarei C.C. al P.C.R. din 16 decem­brie 1970, tovarăşul Nicolae Ceauşescu re­­ferindu-se la dezvoltarea în continuare a economiei, sublinia că una din direcţiile importante ale acesteia o constituie îmbu­nătăţirea calităţii. „Caracteristica principa­lă a planului pe 1971, ca de altfel a întregu­lui plan cincinal, — se spunea în cuvîntare — este punerea în centrul preocupării or­ganelor de partid şi de stat, a tuturor oa­menilor muncii, a obiectivelor calitative a activităţii economice în toate domeniile. Această caracteristică generală va trebui să fie pe parcurs tot mai accentuată. Creş­terea eficienţei economice, asigurarea unei calităţi superioare a produselor, sporirea productivităţii muncii, sînt, pînă la urmă probleme esenţiale ale economiei, de buna lor soluţionare depinzînd însăşi dezvolta­rea cu succes a societăţii noastre socialiste în viitor“. VICTOR CIOBA — secretarul Comitetului­­ de partid al U.E.I.L. Topliţa — întreaga activitate orientată spre obţinerea unor indici cît mai ridicaţi privind calitatea Rezultatele înregis- .. ocuparea colectivelor de trate pînă în prezent, în muncă îndrumate de acest prim an al noului organele şi organizaţiile cincinal, reliefează ore- de partid, pentru ca în­treaga activitate a jude­ţului să cunoască o spo­rire tot mai accentuată a eficienţei, să realizeze sporul de producţie prin care să contribuie la creşterea nivelului de trai al oamenilor mun­cii. De la început ţin să arăt că îmbunătăţirea calităţii produselor a constituit una dintre sarcinile cu caracter permanent ale comitetu­lui nostru de partid. Mai mult ca oricînd însă, a­­nul acesta — 1971 — a început sub semnul unor eforturi susţinute pen­tru ca fiecare dintre sor­timentele pe care le rea­lizăm să întrunească condiţiile cerute de pia­ţă pentru ca creşterea volumului produselor ce urmează a fi realizate să se conjuge cu îndeplini­rea sarcinilor privind calitatea acestora. Spuneam că aceasta constituie o sarcină per­manentă şi ea este ur­mărită de colectivul de muncă al unităţii noas­tre începînd cu exploa­tarea lemnului din par­chete şi terminînd cu prelucrarea şi desface­rea produselor. Vorbind mai concret, aş remarca grija pentru ca masa lemnoasă să fie cît mai judicios valori­ficată, obiectiv pentru realizarea căruia comite­tul de partid a luat un complex de măsuri. Așa de exemplu, la exploatarea lemnului ne-am propus reduce­rea pierderilor prin efec­tuarea lucrărilor în aşa fel ca să se înregistreze un volum cît mai mic de pierderi prin cipatele care rămîn în parchete, precum şi prin vîrfurile şi materialele subţiri. A fost introdus, de aseme­nea, un control susţinut pentru ca dimensiona­rea buștenilor să fie fă­cută cît mai corect, evi­­tînd pierderile pricinui­te de sub sau supradi­mensionare. Au fost stabilite mă­suri care să permită va­lorificarea bracului, în urma cărora fiecare bu­cată de lemn să fie uti­lizată. Drept urmare au fost realizate sortimente noi, podine, rame, răsad­nițe etc. In realizarea podinelor vreau să arăt că acestea, pînă anul trecut, erau făcute din cherestea. Ca urmare a reuşitei colectivului nos­tru, prin valorificarea (Continuare în pag. a 3-a) .In satul Jolotca, a­­parţinător comunei Di­­trău, au început lucrări­le de supraetajare a şco­lii generala Locuitorii şi-au luat angajamentul de a reduce cu 25.000 Iei costul lucrărilor. Pînă acum au procurat 85 mc material lemnos, precum şi alte materiale necesa­re construcţiei. • Optzeci de pionieri de la Liceul din Miercu­rea-Ciuc s-au întors dintr-o excursie făcută la Muzeul Doftana, un­de au aflat noi aspecte din lupta comuniştilor în ilegalitate. La în­toarcere au vizitat şi Muzeul Peleş. • „Luna cărţii la sa­te“ a prilejuit o întîlni­re a cititorilor din Avră­meşti, cu tineri condeieri harghiteni. • Seara de dans, ce a avut loc ieri, la Băi­le Tuşnad a cuprins şi un concurs „Solistul se­rii“ fiind prezentaţi pe scenă interpreţi de mit- 9 Informaţia ZILEI zică populară şi uşoară, din rindul celor sosiţi la odihnă. • Tot la Băile Tuşnad a avut loc aseară un medalion audio-viziual intitulat „Hunedoara — inima de oţel a patriei“. • Expoziţia cu artico­le de faianţă, organizată la Miercurea-Ciuc str. Coşbuc nr. 15 rămîne deschisă în continuare, venind astfel în ajutorul bărbaţilor care doresc să dăruiască de „Ziua fe­meii“ frumoase şi utile cadouri. • La Liceul „Dr. Petru Groza“ din municipiul Odorheiu Secuiesc, a fost inaugurată o fru­moasă sală de spectacole, construită şi amenajată, în cea mai mare parte, prin contribuţia în mun­că patriotică a cadrelor didactice şi elevilor li­ceului. Evenimentul a prilejuit un frumos pro­gram artistic. l­ t J © © N­­ © A | PAGINA A 2-A Pentru producții de cartofi cât mai mari, pentru venituri sporite 0 Peste 200 de munci­tori din schimbul II, de la Fabrica de tricotaje din Miercurea-Ciuc au fost prezenţi la simpo­zionul cu tema „Forma­rea Partidului Comunist Român — moment de însemnătate istorică în viaţa poporului nostru“. Cu acest prilej Ferencz Ludovic şi Csiszer Iosif au vorbit despre însem­nătatea luptei duse de partidul comunist, conti­nuator al tradiţiei glo­rioase a clasei munci­toare, a întregului po­por, subliniind că parti­dul a fost creat ca rezul­tat al setei de dreptate şi libertate, comuniştii au fost cei ce au preluat steagul luptei pentru dreptate şi democraţie.­­ Pentru tinerii din municipiul Odorheiu Se­cuiesc, în cadrul mani­festărilor care au loc la clubul tineretului, a fost prezentată conferinţa „Lupta glorioasă a parti­dului în cei 50 de ani de existenţă“. 0 Ziua de 25 februa­rie a fost, de asemenea, bogată în manifestări pentru locuitorii munici­piului Odorheiu Secuiesc. La casa de cultură o nouă acţiune, în cadrul programului de mani­festări dedicate măreţei sărbătoriri a semicente­narului. De data aceasta a fost prezentat un sim­pozion pe tema „Crea­rea Partidului Comunist Român — eveniment de mare importanţă în via­ţa poporului nostru“. • Ziua de 24 februa­rie a marcat începutul tradiţionalelor intîlniri dintre deputaţi şi ale­gători. Prilej nimerit pentru efectuarea bilan­ţului activităţii desfăşu­rate, precum şi pentru stabilirea direcţiilor de acţionare pe viitor, în­­tîlnirile au un caracter de lucru, creînd posibili­tatea dialogului deschis între alegători şi cei ca­re îi reprezintă în foru­rile conducerii de stat. O astfel de întîlnire a avut loc în comuna Corund, unde cetăţenii din localitate s-au în­­tîlnit cu deputata în Ma­rea Adunare Naţională, Luiza Pop. Manifestări dedicate semi­centenarului partidului NUMAI două zile au mai rămăs pînă la sfîrşitul lunii! NUMAI două zile mai aveţi la dispoziţie p­entru a vă re­­înnoi abonamentul la HARGHITEI ^IBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIlBIBIBIBISiaiBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBiBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIB' I Adunarea generală a salariaţilor de la cooperativa „Oltul11 jjjj Analiza completă, cu­u­­prinzătoare, şi în acelaşi­­ timp critică a activităţii­­ desfăşurate în cursul a­­­­nului trecut, dezbaterea ■ sarcinilor ce stau în faţa­­ unităţii în 1971, stabilirea­­ măsurilor menite să asi­­g­­ure continua îmbunătă­­­ţire a deservirii popu- TM laţiei, au fost principale- B le obiective ale recentei B adunări generale a sala- I riaţilor din cadrul Coo­­rrj perativei „Oltul“ din­­ Miercurea-Ciuc. Pornind de la apre­- cierea că anul 1970 a­­ fost un an rodnic, bogat B în succese, darea de sea- B mă, — prezentată de to- B varăşul Nagy Béla, pre- B şedinţele cooperativei — B precum şi György Iosif, B Gáli Béla, Fekete Ştefan şi alţii care au luat cu­­vîntul în cadrul dezba­terilor,­ au scos în evi­denţă hărnicia şi stră­­ dania depusă de colec­tivul de cooperatori, sub conducerea organizaţiei de partid, pe linia de­servirii în condiţiuni cît mai bune a populaţiei oraşelor Miercurea-Ciuc, Bălan şi Băile Tuşnad, cu o sferă tot mai largă de servicii. Aprecierea adunării generale se fundamentează pe cifre­le bilanţului, raportat, la finele anului 1970, de către meseriaşii coope­rativei „Oltul“. Astfel, principalii indicatori ai planului au fost înde­­ pliniţi şi depăşiţi. De pildă, planul producţiei marfă a fost depăşit cu 1 la sută, planul de în­casări de la populaţie de mărfuri către popu­laţie a fost realizat în proporţie de 113 la su­tă. Sunt cifre care ilus­trează în graiul lor con­ cu 11 la sută, cel de li­vrări de mărfuri la fon­dul pieţei cu 1 la sută, iar planul la desfacerea vingător, preocuparea jjj comuniştilor, a tuturor­­ cooperatorilor, munca­­ susţinută, rodnică, care­­ face cinste întregului ? colectiv. Efortul lor a­­­ avut ca rezultat nu nu- i mai îndeplinirea şi de- H păşirea cifrelor planifi- gr cate, ci şi îmbunătăţirea gj calităţii deservirii. Ma-­­ joritatea secţiilor puse — la dispoziţia populaţiei — au desfăşurat o activita- ? te tot mai bună, cîşti- ? gînd mult la capitolul B operativitate şi calitatea ■ execuţiilor. g Adunarea generală s-a ■ referit pe larg şi la u- jj nele lipsuri ce s-au ma­ jjjj nifestat în activitatea­­ anului trecut. Unii par- — ticipanţi la discuţii s-au 5 T. BONDOR I _______________________9 (Continuare în pag. a 3-a) g| DESERVIREA POPULAȚIEI, la un nivel din ce în ce mai ridicat :rBIBIfllBIBIBMilBIBIBIfllBIBIBIBIBIBIBIBIBIJil«lUBIBIH)aiMIBIB.I«IBIBIBIBIBIBlBIBilBIBIBIBIBJBIfllBlfllBI.BJMJUBIBlBlBIBIBIBIBIBIB7 KM ROMÂN­EŞTI pe oceanele lumii Dezvoltarea relaţiilor comerciale pe care Ro­mânia le întreţine cu ce­lelalte ţări ale lumii, a­­vîntul continuu al eco­nomiei noastre consem­nează an de an o majo­rare a volumului circu­laţiei mărfurilor pentru care mijlocul de trans­port cel mai eficient îl reprezintă transportul pe apă. Impulsionată de a­­ceastă necesitate, de rit­mul de dezvoltare al celorlalte ramuri indus­triale, activitatea de con­strucţii navale din ţara noastră a parcurs în ul­timii ani un drum as­cendent, caracterizat prin profilarea, dotarea şi specializarea şantiere­lor navale, prin înregis­trarea unor importante sporuri de producţie în acelaşi timp cu introdu­cerea în fabricaţia cu­rentă a unor nave de nivel şi complexitate tehnică ridicată. Preocu­pările legate de introdu­cerea tehnologiilor î­­naintate în şantierele navale, ritmul rapid de creştere al volumului producţiei, au sporit România la înaltele cote ale dezvoltării competitivitatea produ­selor industriei navale din România pe piaţa internă prin condiţii de livrare convenabile, precum şi prin calitatea navelor executate. Efectele profilării şan­tierelor navale, dotării tehnice corespunzătoare şi introducerii în fabri­caţie a unor procedee moderne de lucru sunt reflectate în creşterea an de an a numărului de nave construite, a unei diversificări din ce în ce mai largi a tipurilor de nave, precum şi a volumului total de pro­ducţie. Astfel, în perioada 1950—1965, producţia globală a sporit de pes­te cinci ori, iar rezulta­tele obţinute în anul 1970 fac ca dinamica de creştere faţă de anul 1965 să fie de peste 2 ori mai mare. Dintre navele cele mai reprezentative construi­te în ultima perioadă, se impun a fi menţionate, în primul rînd, minera­lierul de 12.500 tdw rea­lizat la Şantierul naval din Galaţi. Din categoria navelor fluviale de transport şi a celor tehnice, în pre­zent se execută şlepuri pentru navigaţia prin remorcaj şi împingere, de la 100—2.000 tone, re­morchere de la 150— R. GALATEANU (Continuare în pag. a 3-a) De pe cuprinsul patriei Uzina de sîrmă din Bu­zău cu o capacitate anu­ală de 100.000 tone. Noi proiecte prind viaţă Au început lucrările de construcţie la blocul 1/4 şi la cel de-al doilea bloc turn cu zece etaje din Miercurea-Ciuc. Cele două obiective noi, situate în cartierul Tudor Vladimirescu, vor pune la dispoziţia oamenilor muncii din oraş un număr de 80 de apartamente, întreprinderea judeţeană de construcţii-mon­­taj care execută aceste lucrări se pregăteşte să atace zilele următoare şi alte obiective de im­portanţă ca blocul cu 40 de apartamente la Gheorgheni, sediul pompierilor din Miercurea- Ciuc şi extinderea reţelei de alimentare cu apă a orașului Gheorgheni. Undeva, sub nivelul „0", unde miresmele ba­­chice se întilnesc cu al­bastrul înnecăcios al fu­mului de ţigară. Lume Aiultă, asigurări dintr-o parte şi alta că „vine, vine“! La o masă, mai mulţi inşi discută aprins ceva, nu se ştie ce, probabil fazele de gol ratate de „Avintul“ la ultimul tur. O femeie tînără partici­pă cu interes. Lingă masă, o fetiţă blondă, cu zulufii vînturaţi printre frapiere şi ospătari, se joacă obosită. E „secon­dată“ de-o mogildeaţă ce de-abia a învăţat să se ridice copăcel... Dar se joacă amindoi. Mămica şi tătica au uitat de ei... „Da‘, ce le-o fi venit ?“ Tăticu e tare supărat. Tot pomeneşte de un ne­nea „albitru“, este vorba şi de o mămică. Acuma se ceartă cu nenea de lingă el şi cu mămica noastră... A început să se joace cu chibriturile... Şi cei mari se joacă ... Da‘, ce le-o fi venit să se M. POPA (Continuare în pag. a 3-a) ­ REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA -factor activ in lupta pentru menţinerea păcii şi pentru securitate internaţională Evidenţiind necesita­tea înfăptuirii dezarmă­rii generale, preşedinte­le Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, declara la sesiunea jubiliară a ce­lui mai înalt for inter­naţional : „Organizaţia Naţ­unilor Unite, con­­ducătorii tuturor state­­lor, toţi oamenii politici poartă o grea răspunde­re în faţa popoarelor, a viitorului civilizaţiei u­­mane, pentru eliberarea lumii de povara înarmă­rilor şi de coşmarul u­­nui război atomic... Considerînd că una din sarcinile fundamentale ce revine tuturor state­lor este aceea de a în­treprinde acţiuni con­crete în vederea reali­zării dezarmării gene­rale şi totale, guvernul român es­e hotărît să militeze cu toată fermi­tatea pentru înfăptuirea acestui deziderat al ome­nirii“. Şeful statului ro­mân, preciza astfel pozi­ţia noastră în cea mai acută problemă a con­temporaneităţii, proble­mă ce comportă atîtea riscuri şi de care depin­de însuşi viitorul civi­lizaţiei umane. Succeselor obţinute pe plan intern în cincinalul încheiat, li se adaugă re­zultatele bune, activita­te bogată pe plan ex­tern, prezenţa cuvîntu­­lui românesc, a poziţiei noastre pe toate meri­dianele lumii. Este su­ficient să amintim că în 1989 România a lansat ideea constituirii „Dece­niului dezvoltării“ ca şi însemnătatea punctului înscris din iniţiativa gu­vernului român, pe a­­genda celei de-a XXV-a, sesiuni a Adunării Ge­nerale a O.N.U., pentru a susţine afirmaţia ante­rioară. Pămîntul României, în foarte zbuciumata lui istorie, a cunoscut de-a lungul secolelor urgia a­ AUREL BUDA (Continuare în pag. a 4-a)

Next