Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 2016 (Anul 28, nr. 6076-6114)

2016-07-15 / nr. 6082

• Pagina a 2-a • 15 iulie 2016 • Informația Partida de bridge a grofului Teleki în perioada 1945-1948, pe te­ritoriul statului român au fost depistate 17 organizaţii subver­sive care acţionau în special pentru culegerea de informaţii şi care - sub o formă sau alta - erau legate de Budapesta. Printre cele mai active s-au dovedit a fi „Miş­carea de Rezistenţă”, „Hunga­rista” şi „Asociaţia anticomunis­tă de tineret”. Epurate de profesioniştii vechiului aparat de informaţii, nou-înfiinţatele orga­ne de securitate făceau faţă cu greu situaţiei, mai ales că erau controlate de consilieri sovietici. După 1960, situaţia a început să se schimbe, în sensul că aparatul de securitate a început să fie ro­mânizat, iar elementele alogene îndepărtate discret sau numite în funcţii marginale. Deosebit de interesante şi relevante sunt în a­­cest sens unele documente elabo­rate de securitatea mureşeană. Dincolo de „limbajul de lemn” specific perioadei sau de termenii clasicului limbaj specific muncii de informaţii din toate timpurile pot fi surprinse însă preocupările securităţii locale pentru a contra­cara acţiunile îndreptate împotri­va statului român. Teleki Ádám, omul cu două feţe... şi nici un obraz După 1945, atitudinea suspect de toleranţă a nou-createlor orga­ne de informaţii comuniste din Ungaria s-a observat şi în cazul generalului Dalnoki Veress, fost comandant horthyst al Corpului de Armată maghiar dislocat la Cluj, după Diktatul de la Viena din august 1940. Acesta a creat un centru subversiv la Budapesta ce întreţinea legături permanente cu elemente revizioniste din Transilvania, susţinând material operaţiunile acestora. Acţiunile lui Dalnoki Veress vizau atât ob­ţinerea de informaţii despre si­tuaţia minoritarilor maghiari, cât şi răspândirea clandestină de ma­terial de propagandă cu caracter revizionist, având drept scop slăbirea încrederii în capacitatea de organizare şi administrare a autorităţilor româneşti reinstalate în teritoriul cedat. Totodată, la sugestia discretă a Budapestei, o serie de elemente ultranaţiona­­liste din Transilvania au primit indicaţia de a intra în MADOSZ, militând astfel legal, dar sub faldurile unei noi ideologii care le permitea însă, disimulat, să promoveze vechile teze ireden­tiste. în acelaşi timp, contele Teleki Ádám - personaj cu care ne vom mai întâlni pe parcursul acestui material - a pus bazele „Partidului Popular Maghiar”. O zonă predilectă pentru acţiuni provocatoare Zona Mureşului a fost o zonă de acţiune predilectă a organi­zaţiilor cu caracter naţionalist­­şovin, care fie că au luat fiinţă în acest spaţiu, fie că s-au constituit în alte zone din Transilvania, dar au acţionat şi în acest spaţiu geografic. Astfel de organizaţii au fost: Organizaţia Tineretului Maghiar din Ardeal „EMI” (a ac­ţionat în intervalul de timp 1956-1958, pe raza actualelor judeţe Braşov, Covasna, Har­ghita, Mureş, Sibiu şi Cluj), Or­ganizaţia condusă de Szabó Moise (înfiinţată în 1956 şi care a acţionat în judeţul Mureş timp de un an), Organizaţia condusă de Kelemen Emeric, înfiinţată în 1956, la Sovata, şi tot acolo, o alta, Organizaţia înfiinţată de Gáli Francisc, în 1959. Au fost anihilate rapid atât cele enume­rate anterior, cât şi organizaţiile naţionalist-şovine precum „Un­garia Mare, Liberă şi Unită” (înfiinţată în 1962 şi care a ac­ţionat la Târgu-Mureş), „Frater­nitate, egalitate şi libertate” (în­temeiată în 1962 şi care a fost condusă de Sólyom Francisc din Târgu-Mureş), „Ciori călătoare” (grup terorist format în 1965, la Târgu-Mureş), Organizaţia con­dusă de Szász Ludovic din Târ­gu-Mureş (înfiinţată în 1965)... Un caz oarecum aparte îl consti­tuie însă cel al­ grupării intitulate „Mâna Neagră”, înfiinţată în 1953, ea a fost lichidată - dar nu definitiv - de Securitate, în 1956. A luat fiinţă la iniţiativa stu­dentului Árpád Szilágyi, iar ulterior arestării acestuia, în 1956, conducerea grupării a fost preluată de Czimbalos Blaziu, care a decis mutarea sediului clandestin al grupării în comuna Lăzarea. în 1960, „Mâna Nea­gră” a fuzionat cu o organizaţie similară din Târgu-Mureş. Pen­tru acel an, mai precis la data de 23 august, cu ocazia paradei ce urma să se desfăşoare în centrul oraşului Târgu-Mureş, organiza­ţia plănuise un asasinat în rândul conducerii PCR din oraş, conco­mitent cu asasinarea preşedin­telui Sfatului Popular din comu­na Tulgheş, însă cu puţin timp înainte de momentul planificat, membrii grupării au fost arestaţi in corpore, iar ulterior deferiţi justiţiei, fiind condamnaţi de Tribunalul Militar din Cluj. Rudele mureşene pe post de „căsuţă poştală” în 1966, sursa „Cita” din Târ­gu-Mureş îl avea drept ofiţer de legătură pe locotenentul major R., din cadrul Regionalei de se­curitate Mureş. Mesajele le preda personal, în scris, atunci când se întâlnea cu acesta în casa conspi­rativă „Tuşnad”. Atunci când se întâmplau toate acestea, sursa „Cita” avea ca sarcină să-şi su­pravegheze vecinii: cu cine se în­tâlnesc, ce discută... Obiectul in­teresului securităţii mureşene îl reprezentau în special rudele din străinătate ale familiei Rodiger din Târgu-Mureş, familie care lo­cuia pe strada Cuza Vodă. La momentul respectiv, rudele fami­liei Rodiger, ce locuiau în Cle­veland - SUA, se aflau în vizită la Târgu-Mureş. Parcurgând nota­­sinteză a II. maj. R., maiorul de securitate M.A. dispunea ca „Sur­sa să fie dirijată în continuare pe lângă rudele turişti, pentru a stabili poziţia turistei, cât a stat în ţară, cât şi a rudelor ei după ple­carea turistei”. Din cercul de interes al securităţii locale făceau parte şi foste personalităţi ma­ghiare interbelice, suspecte de a­­gitaţii cu caracter iredentist, pre­cum grofii Teleki Ádám şi Mikó Árpád. „Pe data de 13 iunie 1966, la obişnuita partidă de bridge din casa numitei Torma Gabriella au participat numitul Teleki Ádám şi Mikó Árpád. Acesta din urmă a relatat că în sfârşit a primit şi el paşaport...”, relata sursa „Cita” într-un nou raport adresat ofi­ţerului de securitate în legătura căruia se afla. Rudele din SUA ale familiei Rodiger, venite în vi­zită la Târgu-Mureş, erau suspec­tate că ar transmite prin această familie mesaje din partea dias­­porei maghiare din SUA, me­saje care în final ar fi trebuit să ajungă la Teleki Ádám şi Mikó Árpád. Cunoştinţă mai veche a organelor de informaţii româ­neşti, Teleki Ádám apărea des menţionat imediat după 1945, în mai multe rapoarte ale Siguranţei statului român, în relaţie şi cu anumite acţiuni desfăşurate de e­­piscopul romano-catolic Márton Áron. Ţinând seama de trecutul lui Teleki Ádám şi mai ales de acţiunile acestuia faţă de statul român, interesul din anii ”70 al Securităţii mureşene faţă de acesta pare a fi unul pe deplin justificat.... Corneliu CODRESCU (Revista Agero, Stuttgart) Forumul Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş condamnă segregarea etnică de la Colegiul „Unirea" din Târgu-Mureş urmare din pag. 1 în aceste zile s-au făcut presiuni şi a­­meninţări directe împotriva elevilor, perso­nalului didactic şi a părinţilor pentru e­­vacuarea unor spaţii ale colegiului pentru a face loc unei instituţii de învăţământ ma­ghiare înfiinţată nelegal tot cu complicitatea şi decizia funestă de divizare a colegiului, avându-l ca autor pe acelaşi Ştefan Some­­şan, care ocupă efemer funcţia de inspector şcolar general, pe care o exercită împotriva intereselor învăţământului românesc din judeţul Mureş. Avertizaţi de pericolul extincţiei Cole­giului Naţional „UNIREA”, prestigioasă instituţie de învăţământ preuniversitar, unde s-au format decenii la rând personalităţi de prestigiu ale culturii şi ştiinţei româneşti, cadrele didactice, elevii şi mai ales orga­nizaţia părinţilor legal constituită, opinia pu­blică avizată de mass-media locală şi na­ţională s-au mobilizat într-un meterez ideatic de apărare a instituţiei prin mijloace civice legale pentru a bloca dezastrul şi a conştientiza factorii de putere obedienţi, inconştienţi sau trădători să aibă până la urmă reacţiile de autoritate corespunzătoare. Comunitatea şcolară s-a menţinut la stan­darde foarte ridicate, s-au depus eforturi şi s-au obţinut rezultate remarcabile în pofida piedicilor administrative puse de conduce­rile Primăriei Târgu-Mureş şi ale inspecto­rului şcolar general Mureş, desigur făcând jocul celor care pun igrasia la temelia Statului Român. Mai mult,de atât, în hăţişul acelei com­plicate ţesături de interese meschine şi an­tinaţionale, situaţia claselor româneşti din colegiu se deteriorează în continuare, tra­diţiile şcolii româneşti sunt alungate şi cu fiecare zi care trece abuzul şi fărădelegea se aşează ca un fapt cotidian obişn­uit. Atitudinile, promisiunile şi declaraţiile de circumstanţă nu sunt decât paleative de­rizorii ale unei conduite demagogice deja instituţionalizată, pentru că intenţionat sunt evitate cauzele răului deja făcut prin „resti­tuirea” frauduloasă aşa-zisului Status Ro­­mano-Catolic, denumit şi Status Romano- Catholicus Transylvaniensis, înfiinţat ne­legal în anul 2001, la Judecătoria Miercurea- Ciuc şi care se revendică fals continuatorul de drept al proprietăţilor ce le pretinde pe bandă rulantă în Transilvania şi pe care cu inconştienţă suspectă le şi obţine. Este revoltător modul nedemn cum au fost trataţi dascălii şi părinţii elevilor din Colegiul „Unirea”, umilinţa la care au fost supuşi de inspectorul şcolar general Ştefan Someşan, potrivit declaraţiilor acestora, au fost ignoraţi, iar când s-a reuşit contactarea „inspectorului” au fost ameninţaţi, inclusiv s-a prezentat un anume Filipaş din con­ducerea jandarmeriei locale, care la rândul său a recurs la expresii de intimidare. îi amintim jandarmului că este în slujba popomlui român, că a fost foarte curajos să intimideze o mamă fără apărare, care din simţ civic are dreptul să apere colegiul, însă ne punem întrebarea unde erau şi ce au făcut jandarmii de sub comanda lui şi el însuşi când a fost marşul neautorizat şi violent al năvălitorilor ţinutului secuiesc în Târgu- Mureş, repetat 2 ani la rând, în aşteptarea unui răspuns la atâtea erori intenţionate este îndreptăţit orice român de bună-credinţă. Forumul Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în numele or­ganizaţiilor pe care le reprezintă şi al po­pulaţiei româneşti din cele trei judeţe, al tuturor românilor care au aderat la princi­piile sale generoase, consideră că şi această provocare face parte dintr-un arsenal pus la cale de extremismul hungarist care trebuie descurajat de către autorităţi pe teritoriul Statului Român prin măsuri de ordine ferme şi în deplină legalitate. Anchetele în de­rulare să fie terminate şi aduse la cunoştinţă publică, în acelaşi timp solicită, astfel cum o face de peste 10 ani, ca Statul Român să ia o măsură pentru ca în Transilvania să se revină la normalitatea tulburată deja cronic de cei care sub diferite forme pun semnele urii între locuitorii Transilvaniei. Abandonând reţetele perdante şi prin înlăturarea din funcţie a responsabililor laşi şi trădători, cerem din nou să dispună mă­suri punctuale care se impun: revizuirea „restituirii” frauduloase a clădirii colegiului care nu a fost niciodată a Bisericii catolice şi nici a Statusului; desfiinţarea pe cale ju­decătorească, la cererea parchetului compe­tent, a acestei asociaţii denumite Statusul, care s-a înfiinţat nelegal; tragerea la răs­pundere a celor care, cu încălcarea Legii educaţiei nr. 1/2011, prin abuz, au divizat colegiul şi au înfiinţat un alt liceu de limbă maghiară; intrarea în normalitate cu garanţii reale a funcţionării Colegiului „Unirea”, ca­re are clase de predare atât în limba română, cât şi maghiară; aflarea rolului şi stabilirea legală a responsabilităţilor pe care l-au avut acolo pentru destabilizare consilierii locali în luna august 2015, inspectorul şcolar general, primarul municipiului, felul cum s-au alocat sume băneşti, totul cu dirijarea bine orchestrată a deputatului UDMR Lász­ló Borbély, în fine, dar înainte de toate să fie stopată acţiunea de izgonire a românilor din colegiu dusă cu o sârguinţă sisifică de forţele în­tunericului medieval. Biroul de presă al FCRHCM

Next