Informatia Bucureştiului, septembrie 1966 (Anul 14, nr. 4061-4086)
1966-09-16 / nr. 4074
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI ORĂȘENESC BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREȘTI Anul XIV — Nr. 4074 4 PAGINI 25 BANI Vineri 16 sept. 1966 Brigada modernizatorilor Sub apăsarea uniformă a cuţitului de strung, şpanul multicolor şerpuieşte, căpătînd forma unui arc elicoidal. O manevrare de buton şi alte cuţite pătrund în masa de metal care, în cîteva secunde, îmbracă conturul precis al piesei finite. Toate acestea se petrec sub privirea atentă a lui Florea Gheorghe, şeful brigăzii de modernizare a Utilajelor din cadrul serviciului mecanic şef al Uzinei de pompe, care face ultimele verificări la o maşinăîntinerită". Nu departe, în jurul altei maşini cu forme curioase, o parte din membrii brigăzii susmenţionate (Avram Pahomi, Marin Ivan, Dumitru Iorga, Constantin Niculescu şi Ion Stoian), pregătesc începerea probelor de lucru ale acesteia. — Ceea ce vedeţi — ne spune tov. Florea Gheorghe — a fost cu cîteva luni în urmă un strung pentru prelucrarea lemnului, împreună cu grupa de proiectanţi a serviciului tehnic, l-am transformat într-o maşină de strunjit în lemn, cu comandă semiautomată, capabilă să prelucreze piese cu diametre de 2 000 de milimetri şi lungi de peste 700 de milimetri. Bineînţeles, ne-a dat destulă bătaie de cap, dar pînă la urmă am reuşit, şi iată-ne în faţa ultimelor probe. Tîmplarii de la atelierul de modelărie abia îl aşteaptă. Transformări şi modernizări de utilaje se întîlnesc tot mai des la Uzina de pompe. Acum doi ani, această acţiune abia se înfiripa. Ea pornise de la nevoile cerute de producţie, maşini cu randament sporit, capabile să facă faţă condiţiilor tehnice noi. Şi iată, acum, la tot mai multe locuri de muncă afli că numeroase maşini-unelte au întinerit, datorită muncii perseverente şi pricepute a grupului de modernizatori ai uzinei. O serie de utilaje mai vechi au fost modificate în maşini semiautomate cu comandă program, în această situaţie sunt şi maşinile verticale de găurit cu cap multiax prin a căror adaptare la nevoile uzinei s-a ajuns la o creştere a productivităţii muncii cu peste 50 la sută. Iată şi alt exemplu: un strung de prelucrare a lagărelor, unde erau necesare mai multe prinderi a piesei, la care se lucra greu, a devenit, în urma modernizării, cu totul altul, semiautomat, cu comandă program. S-a ajuns, astfel, la o creştere a productivităţii muncii cu peste 200 la sută şi la obţinerea unor economii anuale de 180 000 de Iei. Eforturile comune ale grupei de proiectare şi ale brigăzii de autoutilare s-au întruchipat intr-o serie de alte realizări recente. Avîndu-se în vedere că la strunjirea carcaselor intermediare pentru pompele „Sadu", sunt necesare mai multe operaţii de aşchiere mecanică, a început modernizarea unui strung care trebuie să asigure prelucrarea acestora. Realizarea acestui nou obiectiv face posibilă creşterea productivităţii muncii cu peste 40 la sută. Tot în fază de execuţie S3 află şi o raboteză, cu un grad ridicat de uzură, ce urmează a fi transformată într-o maşină de frezat portal. Din succesele frumoase obţinute de colectivul de muncă al Uzinei de pompe pe linia autoutilării şi modernizării utilajelor se desprinde un fapt deosebit de important atunci cînd există preocupare şi cînd se cunosc bine posibilităţile şi rezervele interne din cadrul întreprinderii — rezultatele sînt dintre cele mai fructuoase. Florin Teodorescu SECŢIA SCULARIE — UZINA „23 AUGUST^ , fruntaşul în întrecerea socialistă Constantin Dincă lucrînd la maşina de găurit prin coordonate. Pe şantierul noului laminor de la Uzina „Republica Corespunde posibilităţilor ritmul de lucru? La Uzina „Republica", în cadrul planului de modernizare şi de sporire a spaţiului de producţie, au început de cîteva luni o serie de lucrări pregătitoare punerii în funcţiune a unui modern laminor de 6 ţoli. Despre stadiul acestor lucrări am cerut părerea beneficiarului şi constructorului. Iată ce am aflat de la inginerul N. Matei, directorul Uzinei „Republica" . Constructorul *- Trustul nr. 1 construcţii, antreprenor general, după opt luni de muncă are o rămînere în urmă, la lucrările de construcţii, de 2 000 000 lei. Conform angajamentelor şi asigurărilor primite din partea conducerii şantierului, pînă la 30 septembrie a.c. rămînerile în urmă vor fi recuperate. După părerea dumneavoastră la ce loturi ritmul lucrărilor ar mai putea fi sporit ? — Consider că sunt condiţii ca pe întregul şantier să se muncească acum într-un ritm mai rapid. Lucrările de la depozitul de întreţinere şi fabricare a sculelor sau de la atelierul de tîmplărie şi modelărie pot fi însă terminate la termen numai dacă se iau din timp măsuri pentru accelerarea ritmului de lucru care la ora actuală este destul de lent. Această situaţie se datoreşte în bună măsură şi faptului că unele proiecte au fost prezentate de Institutul de proiectări laminoare (I.P.L.) cu întîrziere şi, în unele cazuri, acestea au conţinut greşeli trebuind să fie modificate. Şi acum, părerea inginerului Eugen Iliescu, şeful şantierului . În prezent, efectuăm numeroase lucrări pregătitoare trecerii la construirea halei noului laminor. Într-adevăr, la lucrările de construcţii avem o rămînere în urmă, însă în urma unei analize a posibilităţilor noastre am ajuns la concluzia că pînă la 30 septembrie a.c. putem realiza volumul planificat de lucrări şi astfel în ultimul trimestru ne vom îndrepta forţele spre pregătirea frontului de lucru pentru 1967. Căror factori se datoresc rămînerile în urmă de care aţi amintit ? Una din cauze constă în aceea că am primit, aproape pentru toate lucrările, proiectele cu multă întîrziere (proiectant principal I.P.L.). Din această cauză am atacat lucrări care nici nu erau planificate pentru anumite etape (am făcut acest lucru pentru a utiliza judicios forţa de muncă), iar alteori proiectele primite conţineau unele greşeli, care au trebuit remediate. Apoi, cu unele construcţii metalice am fostaprovizionaţi cu întîrziere (furnizor Uzina „Griviţa Roşie", în special lucrucare a dus la întîrzierea finisării unor obiective. între altele, este vorba de structura metalică pentru staţiile de aparataj şi pentru laboratorul central. Fireşte că şi în munca constructorilor s-au manifestat unele lipsuri, legate (Continuare in pag. a 3-a) Petre Toaca ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE * Primei probă din ziua a doua a concursului internaţional de călărie (obstacole) de la Istanbul a fost cîştigată de bulgarul Pavlov. Călăreţul român Bărbuceanu a ocupat locul II. • La Ostrava, într-un concurs internaţional de atletism, belgianul Gaston Roelants a făcut o tentativă de doborîre a recordului mondial în proba de 3000 m obstacole. Tentativa nu a reuşit, Roelants obţinînd timpul de 8:43,4, (recordul mondial care îi aparţine este de 8:26,4). In cartierul Balta Albă proiectanţii lucrează la amplasarea altor construcţii • O CANTITATE DE LEGUMEFRUCTE MAI MARE CU 31,9 LA SUTA FATA DE ANUL PRECEDENT • COMENZI PENTRU APROVIZIONAREA SI TRANSPORTUL LA DOMICILIU • ÎNFIINŢAREA DE CENTRE SPECIALE PENTRU VÎNZAREA CARTOFILOR • FORMAREA DE MARI STOCURI IN MAGAZINELE ALIMENTARE • CU 8,1 LA SUTA MAI MULTE TEXTILE, ÎNCĂLŢĂMINTE PENTRU ULTIMELE TREI LUNI • REPROFILAREA UNOR MAGAZINE • 51 DE UNITATI PERMANENTE Sl 7 PUNCTE VOLANTE PENTRU VÎNZAREA BORCANELOR SI A ARTICOLELOR DE UZ GOSPODĂRESC In cursul dimineţii de astăzi, Comitetul executiv al Sfatului Popular al oraşului Bucureşti a luat în discuţie’ şi a analizat stadiul acţiunii de aprovizionare a populaţiei cu legumefructe, produse alimentare şi nealimentare, pentru lunile de toamnăiarnă. Totodată s-au stabilit noi măsuri menite să asigure, atît fondul de mărfuri destinat consumului curent şi însilozărilor, cit şi buna lui gospodărire şi desfacere. O atenţie deosebită s-a acordat aprovizionărilor cu legume-fructe. S-a subliniat astfel că în comparaţie cu anul precedent, fondul de mărfuri destinat satisfacerii cerinţelor populaţiei, consumurilor colective şi alimentaţiei publice reprezintă o creştere de 31,9 la sută. Astfel, numai în cursul trimestrului IV se vor desface circa 41 000 tone cartofi, 4 400 tone ceapă, 3 100 tone rădăcinoase, 8 500 tone varză, 5 500 tone legume diverse, 1200 tone fasole precum şi 7 300 tone de fructe din care numai mere 3 200 tone. In plus, cantităţi importante de produse sunt destinate însilozărilor şi vînzării în primele luni ale anului viitor. Circa 2 300 tone cartofi, varză, ceapă, legume diverse, precum şi peste 1 000 tone fructe urmează să se desfacă prin unităţile „Gostat“. Pentru buna aprovizionare a populaţiei, întreprinderea pentru valorificarea legumelor şi fructelor — Bucureşti, prin oficiile interraionale, a luat măsuri ca între 20 septembrie şi 10 octombrie să primească comenzi pentru transportul la domiciliul cetăţenilor a cantităţilor de carton, ceapă, varză, solicitate. Numerele de telefon şi orele de primire a comenzilor au fost publicate In ziarul nostru din 12 septembrie In toate cartierele, în apropierea marilor unităţi industriale, în pieţe urmează să se înfiinţeze un număr de 200 de centre care vor desface numai cartofi pentru iarnă. Pentru a se evita intrarea în Capitală a unor produse necorespunzătoare calitativ, I.O.V.I.F. va organiza colective de lucru care vor funcţiona pe lingă rampele şi staţiile G.F.R. Paralel cu legumele ce se vor desface în stare proaspătă, în cursul lunilor de iarnă, la dispoziţia consumatorilor se va pune o însemnată cantitate de semiindustrializate. Astfel, urmează să se desfacă 2 900 tone varză murată, 1860 tone castraveţi, 450 tone gogonele, 528 tone diverse legume etc. Din cantitatea de 5 788 tone de semiindustrializate, aproximativ 3 350 tone se vor pregăti în centrele proprii ale I.O.V.F.L. Păstrarea legumelor şi fructelor pe tot cursul iernii în cele mai bune condiţii reprezintă un factor important în vederea evitării pierderilor şi a deprecierilor calitative. In acest sens s-au luat măsuri de amenajare a silozurilor, de revizuire a instalaţiilor ş. a., acţiune ce urmează a se termina pînă la 25 septembrie. In sectorul de produse alimentare, fondul de mărfuri contractat cu întreprinderile producătoare reprezintă, în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului trecut, creşteri importante. Aşa, de exemplu, la grupa de conserve de legume creşterile însumează 3159 tone iar la conserve de fructe 826 tone. Se vor desface cantităţi sporite de mazăre, şi fasole conserve, gem, compot, dur(continuare in pag. a 3-a) . Groapă în discuţia Comitetului executiv al Sfatului Popular al oraşului Bucureşti Aprovizionarea de toamnă-iarnă VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT In regiunea galaţi TN CEA DE-A DOUA ZI A VIZITEI TN REGIUNEA GALATI, TOVARĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU, ION GHEORGHE MAURER, GHEORGHE APOSTOL, LEONTE RAUTU, VASILE PATILINEŢ AU FOST OASPEŢI AI LOCUITORILOR ORAŞELOR TECUCI ŞI FOCŞANI, LUCRATORILOR DE LA G.A.S. DIN COTESTI, AU POPOSIT LA MAUSOLEUL DE LA MARASESTI SI LA MUZEUL UNIRII DIN FOCSANI. IERI SEARĂ A AVUT LOC LA GALATI ADUNAREA ACTIVULUI REGIONAL DE PARTID. Ieri, după vizita făcută la cooperativa agricolă din comuna Pechea, conducătorii de partid și de stat s-au îndreptat spre comuna Tudor Vladimirescu, aşezare bogată din aceeaşi cîmpie, prinsă în salba de sare de pe Valea Siretului, înaintea oaspeţilor din cinci tineri, care au ca dată de naştere ziua de 23 August 1944, însoţiţi de părinţii şi de fraţii lor cei mai mici. Preşedintele G.A.P. din comuna Tudor Vladimirescu, Ioniţă Apostol, strînge mîna conducătorilor de partid şi de stat. Pe marea estradă special amenajată, o puternică formaţie artistică interpretează jocuri şi cîntece. Pomenit încă din documentele vremii lui Ştefan, ca tîrg de răspîntie a Ţării de Jos spre Dunăre, Tecuciul a dus veacuri de-a rîndul o existenţă de aşezare periferică, pînă în anii noştri, cînd a devenit centrul unui raion agricol înfloritor, cu perspectivele unei rodnice dezvoltări industriale. Aici, la Tecuci, oaspeţii sînt salutaţi de Vasile Zapis, prim-secretar al comitetului raional de partid, şi de Tudor Carp, preşedintele sfatului popular raional. Ca pretutindeni, şi aici toamna este sezonul nunţilor. La omagiul pe care l-au adus tinerii născuţi în august 1944 se adaugă omagiul spontan al mirilor din comuna Lieşti, care au ieşit în calea oaspeţilor să-i invite la bucuria lor. Sunt tinerii cooperatori Toader M. Dolea şi Maria Chirea, căsătoriţi chiar astăzi. Mireasa oferă oaspeţilor ştergare moldoveneşti. „Fericire şi noroc“ d urează tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu şi Vasile Patilineţ, tinerilor aflaţi la începutul căsniciei. Conducătorii de partid şi de stat se fotografiază împreună cu nuntaşii. în faţa sediului comitetului raional de partid, populaţia oraşului s-a adunat într-un mare miting, la care participă peste 15 000 de oameni. Salutîndu-i pe oaspeţi, Vasile Zapis a vorbit despre dezvoltarea raionului, despre realizările oamenilor muncii de aici în înfăptuirea directivelor partidului. Adresîndu-se locuitorilor oraşului şi raionului Tecuci, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus în cuvîntul său : Am venit în regiunea Galaţi, în raionul şi oraşul Tecuci pentru ca să discutăm cu oamenii muncii, să cunoaştem mai bine viaţa moldovenilor şi, după cuvintele cîntecului, putem spune că intr-adevăr „e frumoasă şi bogată cum n-a fost ea niciodată“, în încheierea cuvîntării tovarăşul Ceauşescu a mulţumit pentru primirea călduroasă, entuziastă făcută, subliniind că aceasta constituie o expresie a încrederii nestrămutate a tuturor locuitorilor oraşului şi raionului Tecuci în partid, a hotărîrii nestrămutate a oamenilor muncii de a înfăptui politica internă şi externă a partidului nostru închinată construcţiei socialiste, apărării păcii în lume în uralele mulţimii, coloana de maşini se îndreaptă apoi spre Nicoreşti. Pe cimpia Mărăşeştilor Pe şoseaua Tecuci-Tişiţa, la intrarea în raionul Panciu, în satul Doaga, conducătorii de partid şi de stat sunt întîmpinaţi de mii de locuitori ai acestui raion care cuprinde dealuri cu podgorii, şesuri mănoase, munţii împăduriţi din Ţara Vrancei. ...Orele 13. Coloana de maşini se opreşte în faţa intrării Mausoleului (Continuare In pag. 4-a) Tecuci-raion cu economie în plină dezvoltare La Mausoleul de la Mărăşeşti Noi tipuri de radioreceptoare tranzistorizate La Uzina „Electronica" a intrat in producţia de serie un nou radioreceptor de masă tranzistorizat: „Dunărea". Avînd trei lungimi de undă, el este conceput pentru alimentare mixtă — la baterii şi reţea. Peste cîteva zile, acest produs se va afla în magazine. La aceeaşi uzină va intra în curînd în fabricaţie redioreceptorul tranzistorizat de masă „Nordic" ,cu alimentare mixtă şi cu patru lungimi de undă : scurte, medii, lungi şi ultrascurte. Măsuri privind reglementarea circulaţiei pe unele artere Serviciul circulaţiei din Direcţia Miliţiei Capitalei a luat în ultimul timp noi măsuri pentru buna desfăşurare a traficului rutier. Astfel, pe bulevardele republicii, Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Ipătescu, Magheru, N. Bălcescu, 1848, Magistrala nord — sud, şoseaua Kiseleff şi bd. Aviatorilor au fost plantate 127 indicatoare „accesul interzis bicicliştilor”. Pe aleile şi străzile din cartierul Drumul Taberei au fost plantate 13 indicatoare „accesul interzis tuturor vehiculelor”; 22 indicatoare „oprire la intersecţie“; 14 indicatoare „parcarea interzisă“ etc. Pe str. C. Miile s-a introdus sens unic spre str. Brezoianu, iar pe strada Otetelişanu, sens unic, spre str. C. Miile. Temporar, din cauza lucrărilor edilitare, s-a interzis circulaţia autovehiculelor (cu excepţia celor ale I.T.B.) pe Splaiul Unirii (porţiunea cuprinsă intre str. Oiţelor şi str. Linăriei) şi pe şoseaua Cotroceni (între Splaiul Independenţei şi şoseaua Grozăveşti). S-a mai introdus sens interzis la ambele capete, pe şos. Străuleşti (între bd. Agronomilor şi bd. Bucureştii Noi), calea Rahovei (intre str. Antim şi bd. G. Coşbuc) şi bd. 1 Mai (intre str. Caraiman şi calea Griviţei) etc. In perioada următoare vor fi luate şi alte măsuri. Aparate strîngătoare Dacă cineva ar fi stat aseară lingă unul din cântarele din Cişmigiu să calculeze cite monede a 0,25 lei a strîns fără să indice greutatea celor care doreau să se cîntărească, adică fără prestarea serviciului respectiv, ar fi ajuns la o sumă frumuşică. Zeci şi zeci de cetăţeni au fost păcăliţi de acest cîntar care se defectase încă din cursul zilei. După cum, zilnic, numeroşi cetăţeni au fost păcăliţi de cîteva telefoane publice de pe bd. Republicii şi bd. Dimitrov. Dar, dacă în privinţa telefoanelor cetăţenii au posibilitatea, şi ştiu unde să anunţe defecţiunile ivite, în ce priveşte cântarele publice din Cişmigiu, nu există această posibilitate. Nici un fel de nunţ nu încunoştinţează pe bucureşteni despre acest lucru. Interesîndu-ne la forurile competente am aflat că cele două cîntare din Cişmigiu (ca, de altfel, şi altele din diferite puncte ale oraşului) sînt particulare. Întreprinderea de prestări servicii manuale a SfatuluiPopular al oraşului Bucureşti, căreia li revin atribuţii şi în acest sector de deservire, dispune doar de trei cîntare. Expoziţie cu lucrările premiate in construcţii, arhitectură şi sistematizare în cursul zilei de ieri, în sala din bd. General Magheru nr. 34 a fost deschisă o expoziţie a lucrărilor din construcţii, arhitectură şi sistematizare, premiate pe anul 1965 de către C.S.C.A.S. şi Uniunea arhitecţilor. Dintre lucrările expuse amintim de ansamblul de locuinţe Balta Albă din Capitală, clădirea Nord-Hotelului, Fabrica de tricotaje „Moldova“ din Iaşi, spitalul din Medgidia şi altele. Premiile acordate în 1965 arhitecţilor, inginerilor, proiectanţilor depăşesc valoarea de 400.000 lei. • BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8. In Bucureşti, temperatura aerului a fost de 16 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 25 grade, iar minima din cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de miine . Vreme uşor instabilă cu cer variabil, temporar noros după-amiaza cînd devine favorabil ploii. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă intre 12-14 grade, iar maxima intre 20—21 grade. A fost pusă in vinzare cartea de telefon a regiunii Bucureşti La toate oficiile P.T.T.R. raionale, din regiunea Bucureşti şi la ghişeele din Palatul „Telefoanelor" din Capitală a fost pusă în vînzare noua „listă a abonaţilor la serviciul telefonic din regiunea Bucureşti“ (cartea de telefon a regiunii). Sunt înscrişi toţi abonaţii de domiciliu, Întreprinderi şi instituţii din regiunea Bucureşti, in ordine alfabetică, pe raioane şi localităţi. Pe lingă abonaţii din raioanele şi localităţile regiunii Bucureşti în listă sunt cuprinşi şi abonaţii din comunele subordonate direct oraşului Bucureşti, care nu sunt conectaţi în reţeaua telefonică automată a Capitalei. * SPECTACOLE-LECTURĂ Ideea organizării unui ciclu de spectacole lectură la Teatrul Mic s-a născut din necesitatea de a confrunta cu publicul o seamă de texte dramatice care deocamdată nu intră in repertoriul curent al acestei instituţii. Este vorba de lucrările unor debutanţi care abordează teme interesante, denotă originalitate şi forţă dramatică, precum şi de texte valoroase ale unor scriitori consacraţi români şi străini care sunt de mai multă vreme în studiul acestui teatru. Fără a angaja mijloace materiale — decor şi costume — regizorii şi actorii Teatrului Mic vor prezenta după circa 15—20 de repetiţii, lecturi publice ale pieselor studiate încercînd să schiţeze conflictul, caracterele şi modalitatea de expresie proprii piesei respective. Aceste spectacole vor avea loc în fiecare ultima marţi din toate lunile de stagiune plină, iar cele care se bucură de interesul publicului vor fi reluate tot marţea, în acelaşi cadru. Lecturile vor fi precedate de scurte prezentări ţinute de personalităţi ale vieţii artistice şi culturale. Spectacolele lectură din primele şase luni ale acestei stagiuni vor fi: (in ordine) „Sun“ de George Călinescu, „Linia moartă“ de Dimos Rendis (debut), „Petecul de cer“, şi „Cochilii de melc“ de Al. N. Popescu (debut), „Starea de asediu” de Albert Camus, „Trei acte cu vise” de Ilie Păunescu (debut) şi „In aşteptarea lui Godot‘-‘ de Samuel Beckett. • Mecanizarea operaţiei de tăiat danielă In secţia confecţii a întreprinderii ..Adesgo’-’ operaţia de tăiat danielă se făcea foarte anevoios, cu productivitate scăzută, creind, uneori, şi goluri in fluxul tehnologic. Această problemă a constituit tema de inovaţie a tovarăşului Mihai Ghircoiaş care, în urma unor încercări, a realizat un dispozitiv cu ajutorul căruia s-a mecanizat această operaţie. Dacă, înainte, o muncitoare putea să taie 0,130 kg de dantelă, cu ajutorul noului dispozitiv, în același timp, un singur, om, tare 1,700 kg de dantelă. »r