Informatia Bucureştiului, septembrie 1966 (Anul 14, nr. 4061-4086)

1966-09-16 / nr. 4074

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI ORĂȘENESC BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREȘTI Anul XIV — Nr. 4074 4 PAGINI 25 BANI Vineri 16 sept. 1966 Brigada modernizatorilor S­ub apăsarea uniformă a cuţitu­lui de strung, şpanul multico­lor şerpuieşte, căpătînd forma unui arc elicoidal. O manevrare de buton şi alte cuţite pătrund în masa de metal care, în cîteva secunde, îmbracă conturul precis al piesei finite. Toate acestea se petrec sub privirea atentă a lui Florea Gheor­­ghe, şeful brigăzii de modernizare a Utilajelor­ din cadrul serviciului me­canic şef al Uzinei de pompe, care face ultimele verificări la o maşină­­întinerită". Nu departe, în jurul altei maşini cu forme curioase, o parte din mem­brii brigăzii susmenţionate (A­vram Pahomi, Marin Ivan, Dumitru Iorga, Constantin Niculescu şi Ion Stoian), pregătesc începerea­­ probelor de lucru ale acesteia. — Ceea ce vedeţi — ne spune tov. Florea Gheorghe — a fost cu cîteva luni în urmă un strung pen­tru prelucrarea lemnului, împreună cu grupa de proiectanţi a serviciu­lui tehnic, l-am transformat într-o maşină de strunjit în lemn, cu co­mandă semiautomată, capabilă să prelucreze piese cu diametre de 2 000 de milimetri şi lungi de peste 700 de milimetri. Bineînţeles, ne-a dat destulă bătaie de cap, dar pînă la urmă am reuşit, şi iată-ne în faţa ultimelor probe. Tîmplarii de la ate­lierul de modelărie abia îl aşteaptă. T­ransformări şi modernizări de utilaje se întîlnesc tot mai des la Uzina de pompe. Acum doi ani, această acţiune abia se în­firipa. Ea pornise de la nevoile ce­rute de producţie, maşini cu ran­dament sporit, capabile să facă faţă condiţiilor tehnice noi. Şi iată, acum, la tot mai multe locuri de muncă afli că numeroase maşini-unelte au întinerit, datorită muncii perseve­rente şi pricepute a grupului de mo­dernizatori ai uzinei. O serie de utilaje mai vechi au fost modificate în maşini semi­automate cu comandă program, în această situaţie sunt şi ma­şinile verticale de găurit cu cap multiax prin a căror adaptare la ne­voile uzinei s-a ajuns la o creştere a productivităţii muncii cu peste 50 la sută. Iată şi alt exemplu: un strung de prelucrare a lagărelor, unde erau necesare mai multe prin­deri a piesei, la care se lucra greu, a devenit, în urma modernizării, cu totul altul, semiautomat, cu comandă program. S-a ajuns, astfel, la o creş­tere a productivităţii muncii cu peste 200 la sută şi la obţinerea unor eco­nomii anuale de 180 000 de Iei. E­forturile comune ale grupei de proiectare şi ale brigăzii de autoutilare s-au întruchipat intr-o serie de alte realizări recente. Avîndu-se în vedere că la strunjirea carcaselor intermediare pentru pom­pele „Sadu", sunt necesare mai multe operaţii de aşchiere me­canică, a început modernizarea unui strung care trebuie să asigure pre­lucrarea acestora. Realizarea acestui nou obiectiv face posibilă creşterea productivităţii muncii cu peste 40 la sută. Tot în fază de execuţie S3 află şi o raboteză, cu un grad ridi­cat de uzură, ce urmează a fi trans­formată într-o maşină de frezat portal. Din succesele frumoase obţinute de colectivul de muncă al Uzinei de pompe pe linia autoutilării şi mo­dernizării utilajelor se desprinde un fapt deosebit de important­­ atunci cînd există preocupare şi cînd se cunosc bine posibilităţile şi rezer­vele interne din cadrul întreprin­derii — rezultatele sînt dintre cele mai fructuoase. Florin Teodorescu SECŢIA SCULARIE — UZINA „23 AUGUST^ , fruntaşul în întrecerea socialistă Con­stantin Dincă lucrînd la maşina de găurit prin coordonate. Pe şantierul noului laminor de la Uzina „Republica Corespunde posibilităţilor ritmul de lucru? La Uzina „Republica", în cadrul planului­ de modernizare şi de spo­rire a spaţiului de producţie, au în­ceput de cîteva luni o serie de lu­crări pregătitoare punerii în func­ţiune a unui modern laminor de 6 ţoli. Despre stadiul acestor lucrări am cerut părerea beneficiarului şi constructorului. Iată ce am aflat de la inginerul N. Matei, directorul Uzinei „Repu­blica" . Constructorul *- Trustul nr. 1 con­strucţii, antreprenor general­­, după opt luni de muncă are o rămînere în urmă, la lucrările de construcţii, de 2 000 000 lei. Conform angaja­mentelor şi asigurărilor primite din partea conducerii şantierului, pînă la 30 septembrie a.c. rămînerile în urmă vor fi recuperate.­­ După părerea dumneavoas­tră la ce loturi ritmul lucrărilor ar mai putea fi sporit ? — Consider că sunt condiţii ca pe întregul şantier să se muncească acum într-un ritm mai rapid. Lucră­rile de la depozitul de întreţinere şi fabricare a sculelor sau de la ate­lierul de tîmplărie şi modelărie pot fi însă terminate la termen numai dacă se iau din timp măsuri pentru accelerarea ritmului de lucru care la ora actuală este destul de lent. Această situaţie se datoreşte în bună măsură şi faptului că unele proiecte au fost prezentate de Institutul de proiectări laminoare (I.P.L.) cu întîr­­ziere şi, în unele cazuri, acestea au conţinut greşeli trebuind să fie mo­dificate. Şi acum, părerea inginerului Eugen Iliescu, şeful şantierului .­­ În prezent, efectuăm numeroase lucrări pregătitoare trecerii­ la con­struirea halei noului laminor. În­­tr-adevăr, la lucrările de construcţii avem o rămînere în urmă, însă în urma unei analize a posibilităţilor noastre am ajuns la concluzia că pînă la 30 septembrie a.c. putem realiza volumul planificat de lucrări şi astfel în ultimul trimestru ne vom îndrepta forţele spre pregătirea fron­tului de lucru pentru 1967.­­ Căror factori se datoresc rămînerile în urmă de care aţi amintit ?­­ Una din cauze constă în aceea că am primit, aproape pentru toate lucrările, proiectele cu multă întîr­­ziere (proiectant principal I.P.L.). Din această cauză am atacat lucrări care nici nu erau planificate pentru anu­mite etape (am făcut acest lucru pen­tru a utiliza judicios forţa de muncă), iar alteori proiectele primite conţi­neau unele greşeli, care au trebuit remediate. Apoi, cu unele construcţii metalice am fost­­aprovizionaţi cu întîrziere (furnizor Uzina „Griviţa Roşie", în special­ lucru­­care a dus la întîrzierea finisării unor obiec­tive. între altele, este vorba de struc­tura metalică pentru staţiile de apa­­rataj şi pentru laboratorul central. Fireşte că şi în munca constructorilor s-au manifestat unele lipsuri, legate (Continuare in pag. a 3-a) Petre Toaca ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE * Prim­ei probă din ziua a doua a concursului internaţional de călărie (obstacole) de la Istanbul a fost cîştigată de bulgarul Pavlov. Călăreţul român Bărbuceanu a ocupat locul II. • La Ostrava, într-un concurs internaţional de atletism, belgianul Gaston Roelants a făcut o tentativă de doborîre­ a recordului mondial în proba de 3000 m obstacole. Tentativa nu a reuşit, Roelants obţinînd timpul de 8:43,4, (recordul mondial care îi aparţine este de 8:26,4). In cartierul Balta Albă proiectanţii lucrează la amplasarea altor construcţii • O CANTITATE DE LEGUME­­FRUCTE MAI MARE CU 31,9 LA SUTA FATA DE ANUL PRECEDENT • CO­MENZI PENTRU APROVIZIONAREA SI TRANSPORTUL LA DOMICILIU • ÎNFIINŢAREA DE CENTRE SPE­CIALE PENTRU VÎNZAREA CARTO­FILOR • FORMAREA DE MARI STOCURI IN MAGAZINELE ALIMEN­TARE • CU 8,1 LA SUTA MAI MULTE TEXTILE, ÎNCĂLŢĂMINTE PENTRU ULTIMELE TREI LUNI • REPROFILA­REA UNOR MAGAZINE • 51 DE UNITATI PERMANENTE Sl 7 PUNCTE VOLANTE PENTRU VÎNZAREA BOR­CANELOR SI A ARTICOLELOR DE UZ GOSPODĂRESC In cursul dimineţii de astăzi, Comi­tetul executiv al Sfatului Popular al oraşului Bucureşti a luat în discuţie’ şi a analizat stadiul acţiunii de apro­vizionare a populaţiei cu legume­­fructe, produse alimentare şi neali­mentare, pentru lunile de toamnă­­iarnă. Totodată s-au stabilit noi mă­suri menite să asigure, atît fondul de mărfuri destinat consumului cu­rent şi însilozărilor, cit şi buna lui gospodărire şi desfacere. O atenţie deosebită s-a acordat a­­provizionărilor cu legume-fructe. S-a subliniat astfel că în comparaţie cu anul precedent, fondul de mărfuri destinat satisfacerii cerinţelor popu­laţiei, consumurilor colective şi ali­mentaţiei publice reprezintă o creş­tere de 31,9 la sută. Astfel, numai în cursul trimestrului IV se vor desface circa 41 000 tone cartofi, 4 400 tone ceapă, 3 100 tone rădăcinoase, 8 500 tone varză, 5 500 tone legume di­verse, 1200 tone fasole precum şi 7 300 tone de fructe din care numai mere 3 200 tone. In plus, cantităţi importante de produse sunt destinate însilozărilor şi vînzării în primele luni ale anului viitor. Circa 2 300 tone cartofi, varză, ceapă, legume diverse, precum şi peste 1 000 tone fructe urmează să se desfacă prin unităţile „Gostat“. Pentru buna apro­vizionare a populaţiei, întreprinderea pentru valorificarea legumelor şi fructelor — Bucureşti, prin oficiile interraionale, a luat măsuri ca între 20 septembrie şi 10 octombrie să primească comenzi pentru transpor­tul la domiciliul cetăţenilor a can­tităţilor de carton­, ceapă, varză, solicitate. Numerele de telefon şi orele de primire a comenzilor au fost publicate In ziarul nostru din 12 septembrie In toate cartierele, în apropierea marilor unităţi industriale, în pieţe urmează să se înfiinţeze un număr de 200 de centre care vor desface numai cartofi pentru iarnă. Pentru a se evita intrarea în Capitală­ a unor produse necorespunzătoare calitativ, I.O.V.I.F. va organiza colective de lucru care vor­­ funcţiona pe lingă rampele şi staţiile G.F.R. Paralel cu legumele ce se vor des­face în stare proaspătă, în cursul lunilor de iarnă, la dispoziţia consu­matorilor se va pune o însemnată cantitate de semiindustrializate. Ast­fel, urmează să se desfacă 2 900 tone varză murată, 1860 tone castraveţi, 450 tone gogonele, 528 tone diverse legume etc. Din cantitatea de 5 788 tone de semiindustrializate, aproxi­mativ 3 350 tone se vor pregăti în centrele proprii ale I.O.V.F.L. Păstrarea legumelor şi fructelor pe tot cursul iernii în cele mai bune condiţii reprezintă un factor impor­tant în vederea evitării pierderilor şi a deprecierilor calitative. In acest sens s-au luat măsuri de amenajare a silozurilor, de revizuire a instala­ţiilor ş. a., acţiune ce urmează a se termina pînă la 25 septembrie. In sectorul de produse alimentare, fondul de mărfuri contractat cu în­treprinderile producătoare repre­zintă, în comparaţie cu perioada co­respunzătoare a anului trecut, creş­teri importante. Aşa, de exemplu, la grupa de conserve de legume creş­terile însumează 3159 tone iar la conserve de fructe 826 tone. Se vor desface cantităţi sporite de mazăre, şi fasole conserve, gem, compot, dur­(continuare in pag. a 3-a)­ ­. Groapă în discuţia Comitetului executiv al Sfatului Popular al oraşului Bucureşti Aprovizionarea de toamnă-iarnă VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT In regiunea galaţi TN CEA DE-A DOUA ZI A VIZITEI TN REGIUNEA GALATI, TOVARĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU, ION GHEORGHE MAURER, GHEORGHE APOSTOL, LEONTE RAUTU, VASILE PATILINEŢ AU FOST OASPEŢI AI LOCUITORILOR ORAŞELOR TECUCI ŞI FOCŞANI, LUCRATORILOR DE LA G.A.S. DIN COTESTI, AU POPOSIT LA MAUSOLEUL DE LA MARASESTI SI LA MUZEUL UNIRII DIN FOCSANI. IERI SEARĂ A AVUT LOC LA GALATI ADUNAREA ACTIVULUI REGIONAL DE PARTID. Ieri, după vizita făcută la coope­rativa agricolă din comuna Pechea, conducătorii de partid și de stat s-au îndreptat spre comuna Tudor Vladimirescu, aşezare bogată din aceeaşi cîmpie, prinsă în salba de sare de pe Valea Siretului, înaintea oaspeţilor din cinci tineri, care au ca dată de naştere ziua de 23 August 1944, însoţiţi de părinţii şi de fraţii lor cei mai mici. Preşedintele G.A.P. din comuna Tudor Vladimirescu, Ioniţă Apos­tol, strînge mîna conducătorilor de partid şi de stat. Pe marea estradă special amenajată, o puternică for­maţie artistică interpretează jocuri şi cîntece. Pomenit încă din documentele vremii lui Ştefan, ca tîrg de răs­­pîntie a Ţării de Jos spre Dunăre, Tecuciul a dus veacuri de-a rîn­­dul o existenţă de aşezare perife­rică, pînă în anii noştri, cînd a de­venit centrul unui raion agricol înfloritor, cu perspectivele unei rodnice dezvoltări industriale. Aici, la Tecuci, oaspeţii sînt salutaţi de Vasile Zapis, prim­-secretar al co­mitetului raional de partid, şi de Tudor Carp, preşedintele sfatului popular raional. Ca pretutindeni, şi aici toamna este sezonul nunţilor. La omagiul pe care l-au adus tinerii născuţi în august 1944 se adaugă omagiul spontan al mirilor din comuna Li­­eşti, care au ieşit în calea oaspeţi­lor să-i invite la bucuria lor. Sunt tinerii cooperatori Toader M. Dolea şi Maria Chirea, căsătoriţi chiar astăzi. Mireasa oferă oaspeţilor ştergare moldoveneşti. „Fericire şi noroc“ d urează tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu şi Vasile Patilineţ, tinerilor aflaţi la începutul căsniciei. Conducătorii de partid şi de stat se fotografiază împreună cu nuntaşii. în faţa sediului comitetului ra­ional de partid, populaţia oraşului s-a adunat într-un mare miting, la care participă peste 15 000 de oa­meni. Salutîndu-i pe oaspeţi, Vasile Zapis a vorbit despre dezvoltarea raionului, despre realizările oame­nilor muncii de aici în înfăptuirea directivelor partidului. Adresîndu-se locuitorilor oraşu­lui şi raionului Tecuci, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus în cuvîn­­tul său : Am venit în regiunea Ga­laţi, în raionul şi oraşul Tecuci pen­tru ca să discutăm cu oamenii mun­cii, să cunoaştem mai bine viaţa moldovenilor şi, după cuvintele cîn­­tecului, putem spune că intr-adevăr „e frumoasă şi bogată cum n-a fost ea niciodată“, în încheierea cuvîntării tovarăşul Ceauşescu a mulţumit pentru primi­rea călduroasă, entuziastă făcută, subliniind că aceasta constituie o expresie a încrederii nestrămutate a tuturor locuitorilor oraşului şi raio­nului Tecuci în partid, a hotărîrii nestrămutate a oamenilor muncii de a înfăptui politica internă şi ex­ternă a partidului nostru închinată construcţiei socialiste, apărării pă­cii în lume­­ în uralele mulţimii, coloana de maşini se îndreaptă apoi spre Ni­­coreşti. Pe cimpia Mărăşeştilor Pe şoseaua Tecuci-Tişiţa, la in­trarea în raionul Panciu, în satul Doaga, conducătorii de partid şi de stat sunt întîmpinaţi de mii de lo­cuitori ai acestui raion care cu­prinde dealuri cu podgorii, şesuri mănoase, munţii împăduriţi din Ţara Vrancei. ...Orele 13. Coloana de maşini se opreşte în faţa intrării Mausoleului (Continuare In pag. 4-a) Tecuci-raion cu economie în plină dezvoltare La Mausoleul de la Mărăşeşti Noi tipuri de radioreceptoare tranzistorizate La Uzina „Electronica" a intrat in producţia de serie un nou radio­receptor de masă tranzistorizat: „Dunărea". Avînd trei lungimi de undă, el este conceput pentru alimentare mixtă — la baterii şi reţea. Peste cîteva zile, acest produs se va afla în magazine. La aceeaşi uzină va intra în curînd în fabricaţie redioreceptorul tranzis­torizat de masă „Nordic" ,cu alimentare mixtă şi cu patru lungimi de undă : scurte, medii, lungi şi ultrascurte.­ ­ Măsuri­ privind reglementarea circulaţiei pe unele artere Serviciul circulaţiei din Direcţia Mili­ţiei Capitalei a luat în ultimul timp noi măsuri pentru buna desfăşurare a traficului rutier. Astfel, pe bulevardele r­epublicii, Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Ipă­­tescu, Magheru, N. Bălcescu, 1848, Ma­gistrala nord — sud, şoseaua Kiseleff şi bd. Aviatorilor au fost plantate 127 indicatoare „accesul interzis biciclişti­­lor”. Pe aleile şi străzile din cartierul Dru­mul Taberei au fost plantate 13 indica­toare „accesul interzis tuturor vehicu­lelor”; 22 indicatoare „oprire la intersec­ţie“; 14 indicatoare „parcarea interzisă“ etc. Pe str. C. Miile s-a introdus sens unic spre str. Brezoianu, iar pe strada Otetelişanu, sens unic, spre str. C. Miile. Temporar, din cauza lucrărilor edili­tare, s-a interzis circulaţia autovehicu­lelor (cu excepţia celor ale I.T.B.) pe Splaiul Unirii (porţiunea cuprinsă intre str. Oiţelor şi str. Linăriei) şi pe şo­seaua Cotroceni (între Splaiul Indepen­denţei şi şoseaua Grozăveşti). S-a mai introdus sens interzis­ la ambele capete, pe şos. Străuleşti (între bd. Agronomi­lor şi bd. Bucureştii Noi), calea Rahovei (intre str. Antim şi bd. G. Coşbuc) şi bd. 1 Mai (intre str. Caraiman şi calea Gri­­viţei) etc. In perioada următoare vor fi luate şi alte măsuri. Aparate strîngătoare Dacă cineva ar fi stat aseară lingă unul din cân­tarele din Cişmigiu să cal­culeze cite monede a 0,25 lei a strîns fără să indice greutatea celor care do­reau să se cîntărească, adi­că fără prestarea serviciu­lui respectiv, ar fi ajuns la o sumă frumuşică. Zeci şi zeci de cetăţeni au fost păcăliţi de acest cîntar care se defectase încă din cursul zilei. După cum, zilnic, numeroşi cetăţeni au fost păcăliţi de cîteva te­lefoane publice de pe bd. Republicii şi bd. Di­mitrov. Dar, dacă în privinţa te­lefoanelor cetăţenii au po­sibilitatea, şi ştiu unde să anunţe defecţiunile ivite, în ce priveşte c­ântarele publice din Cişmigiu, nu există această posibilitate. Nici un fel de nunţ nu încunoştinţează pe bucu­reşteni despre acest lucru. Interesîndu-ne la forurile competente am aflat că cele două cîntare din Ciş­migiu (ca, de altfel, şi al­­tele din diferite puncte ale oraşului) sînt particu­lare. Întreprinderea de prestări servicii manuale a Sfatului­­Popular al ora­şului Bucureşti, căreia li revin atribuţii şi în acest sector de deservire, dispu­ne doar de trei cîntare. Expoziţie cu lucrările premiate in construcţii, arhitectură şi sistematizare în cursul zilei de ieri, în sala din bd. General Magheru nr. 34 a fost deschisă o expoziţie a lucrărilor din construcţii, arhitectură şi sistemati­zare, premiate pe anul 1965 de către C.S.C.A.S. şi Uniunea arhitecţilor. Dintre lucrările expuse amintim de ansamblul de locuinţe Balta Albă din Capitală, clădirea Nord-Hotelului, Fa­brica de tricotaje „Moldova“ din Iaşi, spitalul din Medgidia şi altele. Pre­miile acordate în 1965 arhitecţilor, inginerilor, proiectanţilor depăşesc valoarea de 400.000 lei. • BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8. In Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 16 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 25 grade, iar minima din cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de miine . Vreme uşor instabilă cu cer variabil, temporar noros după-amiaza cînd devine favorabil ploii. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă intre 12-14 grade, iar maxima intre 20—21 grade. ­ A fost pusă in vinzare cartea de telefon a regiunii Bucureşti La toate oficiile P.T.T.R. raionale, din regiunea Bucureşti şi la ghişeele din Palatul „Telefoanelor" din Capi­tală a fost pusă în vînzare noua „listă a abonaţilor la serviciul tele­fonic din regiunea Bucureşti“ (cartea de telefon a regiunii). Sunt înscrişi toţi abonaţii de domi­ciliu, Întreprinderi şi instituţii din regiunea Bucureşti, in ordine alfa­betică, pe raioane şi localităţi. Pe lingă abonaţii din raioanele şi localităţile regiunii Bucureşti în listă sunt cuprinşi şi abonaţii din comune­le subordonate direct oraşului Bucu­reşti, care nu sunt conectaţi în re­ţeaua telefonică automată a Capita­lei. * SPECTACOLE-LECTURĂ Ideea organizării unui ciclu de spec­tacole lectură la Teatrul Mic s-a născut din necesitatea de a confrunta cu pu­blicul o seamă de texte dramatice care deocamdată nu intră in repertoriul cu­rent al acestei instituţii. Este vorba de lucrările unor debutanţi care abordează teme interesante, denotă originalitate şi forţă dramatică, precum şi de texte va­loroase ale unor scriitori consacraţi ro­mâni şi străini care sunt de mai multă vreme în studiul acestui teatru. Fără a angaja mijloace materiale — decor şi costume — regizorii şi actorii Teatrului Mic vor prezenta după circa 15—20 de repetiţii, lecturi publice ale pieselor studiate încercînd să schiţeze conflictul, caracterele şi modalitatea de expresie proprii piesei respective. Aceste spectacole vor avea loc în fie­care ultima marţi din toate lunile de stagiune plină, iar cele care se bucură de interesul publicului vor fi reluate tot marţea, în acelaşi cadru. Lecturile vor fi precedate de scurte prezentări ţinute de personalităţi ale vieţii artistice şi culturale. Spectacolele lectură din primele şase luni ale acestei stagiuni vor fi: (in or­dine) „Sun“ de George Călinescu, „Linia moartă“ de Dimos Rendis (debut), „Pe­tecul de cer“, şi „Cochilii de melc“ de Al. N. Popescu (debut), „Starea de ase­diu” de Albert Camus, „Trei acte cu vise” de Ilie Păunescu (debut) şi „In aşteptarea lui Godot‘-‘ de Samuel Beckett. • Mecanizarea operaţiei de tăiat danielă In secţia confecţii a întreprinderii ..Adesgo’-’ operaţia de tăiat danielă se făcea foarte anevoios, cu productivitate scăzută, creind, uneori, şi goluri in flu­xul tehnologic. Această problemă a cons­tituit tema de inovaţie a tovarăşului Mi­­hai Ghircoiaş care, în urma unor încer­cări, a realizat un dispozitiv cu ajuto­rul căruia s-a mecanizat această ope­­raţie. Dacă, înainte, o muncitoare putea să taie 0,130 kg de dantelă, cu ajutorul noului dispozitiv, în același timp, un singur, om, tare 1,700 kg de dantelă. »r

Next