Informatia Bucureştiului, decembrie 1968 (Anul 16, nr. 4757-4783)

1968-12-03 / nr. 4758

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ! Anul XIV — Nr. 4758­­­4 PAGINI 30 BANI | Marţi 3 decembrie 1968 | Recent la C.I.L. Pipera a intrat în funcţiune o mo­dernă maşină de tipărit hîrtie pentru plăci înnobi­late (melaminate). Maşina, care funcţionează cu un grad înalt de automati­zare, imprimă în două cu­lori, texturi de lemn şi alte desene cu o turaţie de 30 metri pe minut. Un „combustibil“ ! careîntreţin® pericolul incendiilor — Vă mărturisesc, tovarăşe colonel, că am rămas, probabil din copilărie, cu o anumită stare, greu de expli­cat în cuvinte, care mă copleşeşte ori de câte ori aud trecind maşina pompierilor. Vreau să spun că ima­ginea incendiului se grefează — şi socotesc că nu numai în cazul meu — pe un fond emoţional deosebit. — Nu cred că sunteţi o excepţie — şi v-aş face chiar contramărturisirea că şi în cazul nostru, al profesioniştilor, declararea unui incendiu declanşează cumva nişte resorturi intime ale fiinţei noastre, care nu ţin de aşa numita de­­formaţie profesională. Sigur că acţionăm întotdeauna pe baza unor anumite re­flexe şi deprinderi, că ne încadrăm ac­tivitatea în parametrii unor minute ri­guros fixate, dar dincolo de toate aces­tea, trăim şi starea afectivă la care vă refereaţi. Gindiţi-vă că avem de apărat de fiecare dată bunuri ale avuţiei obşteşti sau ale cetăţenilor, vieţi ome­neşti... — In profesia dv. există, indubi­tabil, un eroism cotidian ridicat la cote extrem de înalte şi care de­vine, adesea, chiar sacrificiu de sine. Dar cred că nu greşesc spunînd că toţi laolaltă — şi dv. şi noi — am prefera ca acest eroism să aibă cit mai rar posibilităţi de manifes­tare. Adică, să se producă cit mai puţine incendii... — Intru totul de aceeaşi părere. Cred însă că e bine să arătăm că activitatea pompierilor nu se reduce la stin­gerea incendiilor, ci şi la prevenirea lor. Aş spune, chiar, că munca de pre­venire, de „vaccinare“, este mai cu­prinzătoare, deşi nu are, în aparenţă, acelaşi caracter spectaculos. Fiindcă me­dicul nu e mai puţin erou atunci cînd descoperă o modalitate de prevenire a bolii, decît în ipostaza cînd o vindecă după ce s-a declanşat. Ba, dacă nu mă înşel, dimpotrivă... — Deci, prevenirea Incendiilor este o latură esenţială a activităţii dv. — Esenţială, intr-adevăr. Prevenind, asigurăm o eficienţă maximă activităţii de pază contra incendiilor. Avem res­ponsabilităţi deosebite — fixate prin lege — în domeniul controlării modu­lui cum sunt respectate normele de prevenire a incendiilor. Dar legile stipulează răspunderi la fel de precise şi şi pentru alte categorii de cetăţeni mă refer, de pildă, la conducătorii or­ganizaţiilor socialiste, în ale căror obliga­ţii primordiale intră măsurile de pre­venire a incendiilor la bunurile pe care le administrează. — Nici nu s-ar putea altfel. Tre­buind să vegheze la apărarea avuţiei obşteşti, este m­ai mult decît firesc să răspundă nemijlocit şi pentru a­­plicarea măsurilor de prevenire a incendiilor. — Aşa şi procedează mulţi conducători de întreprinderi şi instituţii — şi vă rog să mă credeţi că nu spun aceasta cu intenţii de complezenţă. Dar, pe de altă parte, nu ar fi sincer din partea mea să escamotez anumite realităţi îngri­jorătoare. Controalele efectuate de noi arată că sunt conduceri de organizaţii socialiste care neglijează nepermis mă­surile de prevenire a incendiilor. în acele locuri, realmente, există un peri­col permanent de incendiu, focul se află acolo în germene. Am încheiat, în a­­cest an, peste 4 000 de procese verbale de contravenţie, în urma controalelor e­­fectuate, şi încă se poate considera că n-am atins limitele maxime ale exigen­ţei... Sorin Heiban (Continuare In pag. o 3-a) Convorbire cu ealanelzd d/COlAfSiAd ' • . •. “ ' v­r .. /• comandantul grupului de pompieri al municipiului bucureşti iiiii E Biiius Hiiiiuiiiimii ciiii ejjj­m 2 m APROPO DE­­SFlNTA­­ ABATERE V. EM. GALAN ** Deci, da , graţie ciberneticii, ■J avem „creieri electronici“. «n Şi, fireşte , uneltele acestea 2 „gindesc” mai repede, mai precis nu decît noi, oamenii — fără ca prin * asta ele să ne ameninţe poziţia nu pe pămînt, ci, dimpotrivă, întă- 2 rindu-ne-o. m E, la urma urmelor, condiţia 2 oricărei unelte, indiferent de do­­meniul folosirii ei : dacă nu­­ funcţionează cu precizie, rapidi­■ tate şi forţă, depăşind posibilită­ţi ţile omului, unealta nu-şi justi- Ti fică apariţia, e aruncată, dispare 2 — ca greşeală, ca escrocherie sau, ■ cel mult, ca improvizaţie de con­ţi­­unctură, înlocuind precar un om 2 lipsă. (Dacă foarfecă e tocită, o b» arunc ; rup aţa cu dinţii). n Am spus doar : „mai precis 2 şi mai repede“. w* N-aş spune în nici un caz : 2 »mai bine“ (decît omul). Ca să ca nu lunec, pe cuvinte, spre cine 2 ştie ce depăşit coşmar de ciber­­m­netofob în panică.­­ Pentru că, după mine, o ma-5 şină unealtă, oricît de precis şi w* de repede ar lucra, nu poate să 2 lucreze mai bine decît omul. Şi » îmi pare evident că nici maşinile 2 cibernetice, orice grad de perfec­ţi­ţiune ar atinge, nu vor gîndi mai 2 bine decît omul. Asta, îmi spun, a» în primul rînd din cauză că ele, 2 ca orice unelte, apar, există şi ■» sint perfecţionate sub condiţia de 2 a gindi efectiv, riguros precis , cu o precizie supraumană — fără nici ■» o abatere ; adică, sub condiţia de 2 a „gîndi“ subuman. 2 încerc să-mi clarific gîndul : 2 îmi pare mai mult decît evi­­■ dent că, pentru om, precizia ab- 2­solută nu reprezintă un ideal ■ absolut, sau o metodă absolută, 2 sau un ţel absolut. 2 Precizie perfectă, magnifică, nu implacabilă, au albinele, castorii, 2 vulpile — nenumărate vieţuitoare ■ ingenioase, şirete, poate chiar 2 deştepte , închistate pe veci în­­­­tr-o perfecţiune de neabătut, ire- 2­mediabil plafonată.­­ Precizia riguroasă, după cit pot 2 cu înţelege, implică obligator. 2 (Continuare în pag. a 3-a) re şantierele de construcţii CORIGENTE LA TERME­NELE DE PREDARE Realizarea în condiţii optime a importantelor sarcini cuprinse în planul de investiţii, îndeosebi pu­nerea în funcţiune, la termen, a obiectivelor industriale, implică o activitate complexă, atît din partea beneficiarilor de investiţii, proiec­tanţilor şi furnizorilor de utilaje, cit şi a organizaţiilor de construc­­ţii-montaj, în relaţiile care se sta­bilesc în această activitate, după părerea mea, între aceşti factori trebuie să existe un contact per­manent, un ridicat spirit de răs­pundere pentru rezolvarea opera­tivă a problemelor care se ridică. VALERIAN VLADESCU director în centrala Băncii de Investiţii Un asemenea mod de lucru a exis­tat pe şantierul secţiei de biosti­­mulatori de la Uzina de medica­mente,­ ceea ce va avea ca efect începerea producţiei cu 30 de zile înainte de termenul prevăzut. Asi­gurarea din vreme a utilajelor, a­­provizionarea cu materiale specifi­ce fazelor constructive, corelarea permanentă dintre volumul de muncă prevăzut cu forţa de mun­că existentă pe­ şantier etc. — sunt citeva dintre elementele ce se cuvin reţinute din experienţa co­lectivelor ce au răspuns de reali­zarea noii secţii de biostimulatori Am ţinut să subliniez din capul locului aceste aspecte, deoarece la ora actuală, pe unele şantiere, există rămîneri în urmă, tocmai pentru că nu s-a înţeles încă pe (Continuare în par a 4-a) Din nou despre ILUSTRAŢIA DE CARTE PENTRU TINERET A­ TIA PELTZ Oră de cartografie geomorfolo­­gică la Facultatea de geologie­­geografie. Sub îndrumarea lec­torului universitar Grigore Mihai, studenţii grupei 716 din anul IV geografic întocmesc hărţile geo­­morfologice ale zonelor geogra­fice In care au făcut practică. ila bune — şi cele semnate cu nume­­cunoscute — se vînd. Incontes­tabil. Cărţile ilustrate, chiar atunci cind sint semnate de autori mai puţin cunoscuţi, captează şi ele din prima clipă interesul publicului dacă dese­nele sint inteligent făcute şi bine rea­lizate. In ultimii ani, mulţi artişti plastici au fost atraşi spre ilustraţia de carte. Dar dacă plasticienii au fost câştigaţi relativ uşor — deh, fire de artist, se entuziasmează mai uşor ! — editurile, mă refer cu deosebire la Editura tineretului, rămîn circum­specte, circumspecte şi reticente. Nu ştiu de ce, dar cînd mă uit in urmă la unii maeştri ai artelor plastice, ai artei în general, am impresia că ei au vorbit mai puţin şi au lucrat mai mult. Cu noi, aceştia mai tineri, se în­­tîmplă invers ! Iată, de pildă, de ani şi ani se tot discută despre ilustraţie in general şi ilustraţia cărţii pentru copil şi tineret în special. Rezultatul ? Editura tineretului continuă să publi­ce cărţi neilustrate. îmi permit să cred că dacă la cei mici ilustraţia de carte are ca scop, în primul rind, dis­tracţia copilului, iar desenatorul tre­buie să aibă în vedere capacitatea de înţelegere a celor cărora li se adre­sează (linia să fie simplă, culoarea foarte vie, înt­r-un cuvînt, desenul să nu ridice probleme grele de înţeles), în desenul pentru tineret problemele sînt de cu totul altă natură. Prin ilustraţia de carte s-ar putea face cea mai directă şi eficace educaţie ar­tistică (atît de discutata educaţie ar­tistică) celor ce mai tîrziu îşi vor dez­volta gustul pentru artă prin multe alte căi. Nu pot înţelege de ce Editu­ra tineretului ignoră sistematic, ba aş zice, cu o fermitate deloc lăudabilă, acest deziderat. Am avut ocazia să aud, nu fără a mă impresiona neplăcut, că instituţia amintită nu ilustrează cărţile pentru tineri, din economie (ar ridica preţul de cost al cărţii). Cred că o carte a­­părută în condiţii grafice frumoase, bogat ilustrată, chiar dacă ar costa ceva mai mult, îşi scoate banii, fiind mai mult solicitată. O carte ieftină ca preț, dar neatractivă, devine scumpă prin nevînzarea ei. Stau și mă întreb (Continuare în pag. a 2-a) ­ într-o lună, 1190 apartamente predate In cursul lunii noiembrie, unităţile din cadrul D.G.C.M. a Consiliului popular al municipiului Bucureşti, au executat şi predat beneficiarilor 1190 apartamente. Dintre acestea, circa 200 sunt locuinţe proprietate personală. Menţionăm că de la începutul anului şi pină in prezent, peste 9 600 de familii s-au mutat in locuinţe noi. « La clubul sindicatului Academiei stitutul de istorie şi teorie literară „G. are loc joi la ora 18, un medalion Ion­ Călinescu“, îşi dau concursul artist a­sacrat lidliei Haşdeu. Prezintă Elena Cristina Tacoi şi balerinele Adina Cezar Piru, cercetător ştiinţific principal la Ia­­şi Simona Ştefănescu. Inimi cu o a doua viaţă... Acum un an, pri­mul transplant de cord a fost anunţat în aceste coloane sub titlul: „Aventura unei inimi”. Operaţia rea­lizată de doctorul Christian Barnard pă­rea, intr-adevăr, ha­zardată (şi nu numai pentru profani), dar o însoţeau mari speran­ţine ar putea spune astăzi că a­­ceastă aspiraţie nu a fost în bună parte confirmată . Succesiunea trans­plantărilor de inimi a ridicat rapid numărul lor la aproape o sută (o ul­timă statistică indică 95 de operaţi); in medie, la aproape fiecare patru zile o inimă umană a trecut de la „donator“ la „primitor“, un om pier­dut ajutînd pe un altul, aproape pier­dut, să fie redat vieţii. Pe cit timp ? Cu un an în urmă, a fost efectuată prima grefă de cord • „Polemică“ intre doctorii Barnard şi Blaibert Louis Washkanski, eroul premie­rei mondiale, de la 3 decembrie 1967, Anton Celaru (Continuare In pag. a 4-a) de, dorința ca la spi­talul Groote Schuur să fi fost deschis un nou și glorios capitol al Chirurgiei. • Miercuri 4 decembrie, la ora 13, în sala I.R.R.C.S., din str. M. Emi­­nescu, nr. 2, va avea loc deschiderea Expoziției de artă populară norve­giană, organizată în cadrul unor schimburi culturale cu Norvegia. I I I I­I 1 1 I I • în fabricaţie, 117 produse în întreprinderile constructoare de maşini de pe teritoriul sectorului 3 au fost asimilate în cursul acestui an 117 produse noi. Dintre noutăţi die VERNISA­JE • Ieri s-a deschis la Galeriile Fon­dului plastic din str. Mihai Vodă nr. 2, expoziţia Florin Niculiu. Artistul, cu­noscut ca pictor, expune de astă dată grafică şi desen colorat. • La Ateneul tineretului (aleea Alexandru nr. 38) continuă vernisa­jele expoziţiilor de tineret. Acum ex­pun trei membri ai cenaclului U.A.P. : Rodica Constantin (pictură), George Bucătaru (pictură) şi M. Rusu­ (grafică). • Iulia Hălăucescu, artistă din Piatra­­Neamţ, cu o îndelungată ac­tivitate şi cu citeva expoziţii perso­nale în Bucureşti, deschide mîine, 4 decembrie, la ora 18, la sala din bd. Bălcescu nr. 23 A, o expoziţie cu 43 de acuarele. IN PORTUL CONSTANŢA au an­corat şi urmează să sosească noi nave care au la bord portocale şi alte citrice.­ ­ Spectacol cu prezentare de modele de coafură D­a iniţiativa cooperativei meşte­şugăreşti „Igiena“, in sala „Savoy“ a Teatrului „C. Tănase“ vor avea loc, duminică orele 10 şi luni orele­­ 19, prezentări de modele de coafură şi tunsori in cadrul unor spectacole la care işi dau concursul actori ai Tea­trului „C. Tănase" şi interpreţi de muzică uşoară. Se vor prezenta 40 de modele de coafură şi tunsori, precum şi diapozitive cu aspecte din activitatea de cosmetică. Invitaţiile se pot procura de la comitetele sin­dicatelor din întreprinderile bucu­­reştene F.C.T.B., Tricotajul roşu, Ţesătoria de relon Panduri, Tableta, precum şi de la redacţia revistei „Coafura“ din str. Poenaru Boldea nr. 18 (tel. 13.72.53). tămi : la uzinele ..23 August“ — in­troducerea in fabricaţie a locomoti­vei Diesel hidraulice de 250 C.P. care se alătură celor de 450, 700 şi 1 250 C.P.; utilaje tehnologice pentru fur­nalul de 1 700 mc de la Galaţi şi pen­tru blumingul de la Hunedoara ; la Fabrica de maşini unelte şi agregate — familia de freze portale, maşini de alezat şi frezat, strunguri Carusel cu traverse fixe­­ la întreprinderea ,,Acumulatorul“ — baterii şi acumu­latori pentru utilizări industriale ; la întreprinderea „Electroaparataj“ — contactoare, relee şi microîntrerupă- L.vna caaparior impune o­­e- ■ brilă activitate decoratorilor din­­ comerţ, mai ales in ce privește­­ împodobirea magazinelor pentru ■ cei mici. In curind, un oficiu P. T. T. R. în cartierul Titan De la Direcţia fie poştă a municipiului Bucureşti suntem­ infor­maţi că in curind, în cartierul Titan se va deschide un nou ofi­ciu P.T.T.R., Bucureşti 57. Amplasat pe bd. Leontin Sălăjan, colţ cu str. Zăvirieni, noul E E I oficiu va prelua activi­tatea de distribuire poştală şi telegrafică a actualului oficiu U», car­e va răm­ine să lu­creze în continuare ca unitate de prezentare. In holul modern şi spaţios, la dispoziţia publicului se vor afla ghişee pentru prezen­tarea recomandatelor, mandatelor poştale, a telegramelor, încasarea abonamentelor la radio, televiziune şi presă, ghişeu pentru opera­ţiuni C.E.C., precum şi cabine telefonice pen­tru convorbiri urbane şi interurbane. Prezenţe româneşti peste hotare Cooperativa „ Mobilă şi tapiţerie“ a realizat o sufragerie stil floren­tin ,care este expusă in expoziția permanentă din calea Victoriei 1—3. Miine se deschide Conferinţa naţională de microbiologie generală .­ ­ Ne vorbeşte acad. ALICE SĂVULESCU - Miine, în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România se vor deschide lucrările Conferinţei naţionale de microbiologie generală şi aplicată. Am solicitat tov. acad. ALICE SĂVULESCU, director adjunct ştiinţific al Institutului de biologie „Traian Săvulescu“, preşedintele activ al Comitetului de organizare a conferinţei, să ne vorbească despre importanţa acestei manifestări ştiinţifice. „ Dacă ne referim numai la forurile ştiin­ţifice şi didactice, la unităţile culturale şi de producţie care au cola­borat la organizarea conferinţei, ne putem da seama de importan­ţa ei . Academia Re­publicii Socialiste Ro­mânia, sub auspiciile căreia a fost organizată conferinţa, numeroase instituţii de invăţămint şi cultură, institute de cercetări departamenta­le, Uniunea societăţi­lor de ştiinţe medicale, (continuare în pag. a 3-a) Societatea de ştiinţe biologice, precum şi u­­nele unităţi industriale şi agricole. Succesele obţinute în ultimii ani de micro­ uimit mi­ ez, dimineaţă, în sala Dinamo, au continuat întrecerile în cadrul „Dinamo­­viadei“ de volei. In primul meci, s-au intonit formaţiile masculine Dynamo Berlin şi Dózsa Budapesta. Victoria a revenit cu 3-1 echipei maghiare. • Concursul automobilistic de la Buenos Aires a fost cîştigat de italianul Brambilla, care a parcurs pe o maşină Ferrari 238,950 km în Ih 35:20. • La Geneva, selecţionata de tenis a Olandei a învins cu 3—2 Elveţia. • Proba de 3 000 m de patinaj viteză disputată pe pista artificială de altitu­dine de la Inzell (R.F.G.) a revenit lui Fred Anton Maier în 4:23:00. • în cursa creastă de șase zile de la Zürich, conduce cuplul Phenninser F. Busdahl. ­ S !. I I 11 I I­I 1­1 is i I E­I r I E L I I I I I I­I­I 9 I zor Ap­ă­Ieri, a plecat la Paris acad. Eugen Pora, pentru a participa, ca invitat, la prima sesiune a co­misiei oceanografice internaţio­nale. * La Haga (Olanda) au În­ceput, azi, dezbaterile adunării plenare a grupului de lucru in­ternaţional al C.E.L (Comitetul Electric Internaţional), în proble­ma termenului „rating“. Din ţara noastră participă acad. Remus Răduleţ, vicepreşedinte al Acade­miei Republicii Socialiste Româ­nia. • Azi, a fost pus în vînzare Almanahul turistic 1969 editat de O.N.T., cu un bogat conţinut do­cumentar. In supliment, almana­hul prezintă hărţi turistice ale zonelor Olt, Timiş şi ale munţilor Apuseni. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, la Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 1 grad. Timpul probabil de miine . Vreme relativ rece. Vint slab pînă la potrivit din sectorul sud­­estic. Temperatura aerului : mi­nima va fi cuprinsă intre minus 3 şi minus 1 grad, iar maxima între 3 şi 5 grade. Pentru zilele de 5, 6 şi 7 decem­brie : Vremea se menţine relativ rece, cu cerul variabil, mai mult­­ VV.V., VW vinui «auauji, Uraj uiuil a» noros. De ce SPIRTUL răspunde Sperţul ! Ce este şperţul ? II vom onora cu o definiţie luată dintr-un dic­ţionar enciclopedic : „Sumă de bani dată cuiva sau pretinsă de cineva în schim­bul unui serviciu neonest şî ilegal“. O dată definită această noţiune — de a cărei prezenţă faptică ne izbim adesea cînd vrem să reparăm un obiect, să găsim modelul şi numărul de pantofi dorite, să ni se facă re­pede şi bine o reparaţie la locuinţă etc. — şi pe care lucrătorul din comerţ sau cooperaţie o denumeşte bacşiş pen­tru a-şi scoate fapta de sub incidenţa legii penale — să cunoaştem şi opinia cîtorva cetăţeni în legătură cu această problemă. Interlocutorii noştri au fost unanimi în recunoaşterea caracterului antisocial al „recompensării” unor vînzători pen­tru efectuarea serviciilor la care erau obligaţi prin natura muncii lor, califi­­cînd această „generozitate“, drept sperţ, în acelaşi timp ei au ţinut să precizeze că problema pusă în discuţie adesea nu se referă la o acţiune benevolă, ci la una determinată, forţată chiar. Iată de pildă, punctul de vedere al cetăţeanului P.B. : „Dacă analizez mai profund sensul „stimulărilor“ cu care noi cumpărătorii am început să-i obişnuim pe vînzători, ne facem părtaşi la comiterea unui act ilegal. Fără a căuta să scuz gestul nos­tru necugetat, şi cu repercusiuni nega­tive de ordin social, mă simt totuşi în­demnat să socotesc că principalii vino­vaţi, de situaţia creată, se află în spa­tele tejghelei, la conducerea unităţilor comerciale şi cooperatiste respective ş.a.m.d. Un control riguros, urmat de măsuri severe de sancţionare a vinova­ţilor, nu m-ar mai pune pe mine cum­părător in situaţia penibilă de a oferi o „răsplată", nemeritată, vînzâtorului. Dar să mă explic printr-un exemplu. A venit iarna, şi odată cu ea mi-ara adus aminte că nu am galoşi. Intru intr-un magazin al O.C.L. „încălţămintea“, de pe str. Lipscani 45 şi cer o pereche nr. 42. — N-avem acest număr — răspunde vînzătorul asaltat de zeci de comenzi. Şi atunci mă hotărăsc să-l stimulez pe vînzător. I-am prins o clipă privi­rea, suficient ca să-i transmit genero­zitatea de care sînt dispus să dau do­vadă. Imediat mi-a fost adusă din de­pozit „ultima pereche“ de galoşi nr. 42. Cînd i-am dat 5 lei mi-a mulţumit a­­fectuos. Nu mai era vînzătorul rigid care mă respinsese cu un sfert de oră mai devreme. Manevra îi reuşise. Mă determinase să-i dau o sumă de bani peste preţul legal al galoşilor. Vedeţi dv., lapoviţa, frigul, reumatismul... (N. R. Vînzătorul se numeşte Vasile Nicolae şi In urma sesizărilor făcute de cetăţeni a fost surprins primind bani de la cumpărători, de către Inspecţia co­mercială de stat). In fapt, un asemenea vinzător co­mite o dublă infracţiune deoarece determinarea „generozităţii“ cumpărători­lor se face prin dosirea unor mărfuri. In acest fel, vînzătorul creează o arti­ficială senzaţie de lipsă a unor produse, in scopul obţinerii unor foloase băneşti, pe aceeaşi linie merg şi concluziile cetăţeanului V.D. Am vrut să cum­păr un frigider Fram In rate. Am fost Întrebat pentru ce curent. Am spus: pentru 220. Mi s-a răspuns că un magazin nu au decît pen­tru curent de 110. In aceeaşi zi unui cunoscut al meu i s-a răspuns invers El avea nevoie de un frigider la cu­rent de no­i. Dacă reţii sensul refuzului, rezistenţa dispare ca prin farmec ; dacă nu, începi să colinzi magazinele. Pentru a-ţi eco­nomisi timpul eşti astfel nevoit să plă­teşti bunăvoinţa vînzătorului. Aşa am procedat astă-vară pentru ca să cumpăr „Fram’’-ul de la magazinul O.C.L. Teh­­nometal din Obor şi tot aşa am procedat zilele trecute cînd mi-am cumpărat o pereche de bor ici de la magazinul „Cabana“ al Q.C.L. Universal, (Njf.VlS­ Dinu Lăzărescu (Continuare In pan­ a 3.a) s­ar în unele unităţi comerciale şi cooperatiste

Next