Informatia Bucureştiului, octombrie 1969 (Anul 17, nr. 5013-5039)
1969-10-09 / nr. 5020
NKI i „TEATRUL ROMANESC" LA VOLUMUL III In cursul ultimilor ani, in Editurii pentru literatură au apărut primele două volume din „Teatrul românesc“, amănunţită privire istorică întreprinsă de pasionatul cercetător Ioan Massoff. Dacă volumele I şi II epuizează perioada ÎSG.Q.—1877, cel de al III- lea, aflat la ora aceasta sub tipar, cuprinde analiza mişcării teatrale româneşti in contextul evoluţiei artei scenice europene, între anii 1877—1905, adică pină la momentul important marcat de contribuţia lui Al. Davila şi Pompiliu Eliade. I a I n vederea, unei emisiuni viitoare a Tribului radiofonic, se află in pregătire scenariul „Povestea brăţării de gleznă 1, adaptare radiofonică făcută de Ion Dumitriu, după poemul Silapathikaram“, scris de sud-indianul Ilango acum şaptesprezece secole. Simbol al virtuţilor umane, frumoasa Kannagi, eroina principală a poemului, a intrat de multă vreme în rîndul zeităţilor poporului indian. Dragostea şi devotamentul, puritatea şi înţelegerea, au făcut din acest personaj unul dintre cele mai iubite şi populare din întreaga literatură hindusă. Bogăţia de semnificaţii a poemului l-a atras astfel şi pe artistul emerit Paul Stratilat, care semnează regia spectacolului radiofonic. Sub îndrumarea acestuia, actorii Leopoldina Bălănuţă, Vasile Gheorghiu, Simona Bondoc, Nicolae Botez-Luchian, Ioana Ciomirian vor interpreta legendarele personaje. II E I 1 II 11 I ! I p" 1 Isi RECITAL ! GISELLA MAY Un oaspete din R. D. Germană se va intilni astă seară, ora 20, in Sala mică a Palatului, cu publicul bucureştean. Este vorba despre actriţa şi cintăreaţa Gisella May, căreia interpretarea songurilor brechtiene i-a adus faima mondială. Distinsă anul trecut cu Marele premiu al Academiei internaţionale a discului (pentru înregistrarea principalelor arii din opera „Cele şapte păcate de moarte ale micului burghez’’ de Brecht—Weill), artista şi-a alcătuit programul recitalului pe care-l vom putea urmări astă seară, atit din songurd de Brecht cu muzică de Kurt Weill, Paul Dessau si Hans Eisler, cit și din recitări ale unor poeme de Pablo Neruda. Acompaniată de o restrânsă formație orchestrală," condusă" de Werner Stolze, Gisella May va avea astfel ocazia să-și pună in valoare varietatea mijloacelor sale interpretative. ASTÄ-SEARÄ LA SALA MICĂ A PALATULUI I 1 s I I I s 1 i s TuI Bucureşti variete/J - i După un lung turneu în străinătate Teatrul de revistă şi cornelie „Ion Vasilescu“ prezintă publicului bucureştean în Sala Palatului, azi la ora 20, spectacolul de selecţiuni „Bucureşti Variete“ în direcţia de scenă a lui Barry Negrin şi decorurile lui Sorin Popa. Coregrafia e semnată de Sandu Fayer şi Sultana Tismănaru, iar Marcel Ionescu deţine conducerea muzicală. Printre interpreţi : Nicolae Niţescu, Lucky Marinescu, Ciupi Rădulescu, Mihaela Balaban, Dorin Anastasiu, Rodica Paliu, Ion Ulmeanu, Norina Alexiu, Irio Alpin, Mili Paul, Nelu Dumitrescu, Silvia Catană, Anatolie Georges cu. IS I 1 I 1 t is is . II III prinore din pagi ce şi aluzii de un subiectivism trăznitor, deşi tehnica e precisă, plină de rigori. înalta bulimie de cuvinte cade in verbalism şi într-o angoasă gramaticală, ce-i drept mai rar, zguduirile imagiste iau forme de uragan „Flora“ şi materia ii scapă poe- • tului d.S sub control pentru că la o anchetă severă, ca orice taifun, vîntul nu are hotar și nu știi unde se transformă un zefir. O arlechinadă incintătoare pictată parcă pe o cortină chinezească de mătase prefigurează un fundal difuz. Alcătuirea e lipsită de legile perspectivei ca în pictura lui Chagall. Culisele acestui tablou mirific cu tente orientale sunt ocupate de colivii cu paseri cîntătoare / sburind cu paserile prin răcoare. Aluzia la pictură e evidentă și în alte locuri, cu forme barbiene . La serpentina cu tufișuri oarbe / un ceas obez, amurgul il absoarbe. După Dali-Chirico : Oraşe de latrine şi de trape / cu pelerini călătorind pe ape / Cetăţi infrnite, albe capitale I Ruini de templuri fluierînd la poale / nătingi aeronave desuete / Armate de armuri peste schelete / grinduri de cretă schţiind in spate I gigantice corăbii eşuate etc. Nu lipsesc Appii sepulcrale, turnul Babei, Uns, cu numai dimineaţă,Chavuzele şi piticii gimnaşti, portaluri roz şi chiar imagistica unui Bosch vizionar : Cum ouă paserile-n pomi de vată / Iar şi mai sus, dar totuşi jos de tot , cum trac reptilele cu prunci în bot / Acolo prin grădini cu force bete / Zac ducii franci chitind din clarinete... Pe sîrme colorate, deasupra mulţimii, dansează acrobate triste ca în Picasso, evident, şi aşa mai departe . Nu spunea Baudelaire că arabescul este cel mai spiritual dintre desene ? Mişcarea sinuoasă a cuvîntului iata Dimov aspectele cele mai groteşti. Cum făcea altădată Rimbaud surpînd miturile, punînd-o adică pe Venus să împartă rachiu muncitorilor, sau Hugo inspirindu-se din Daumier, şi scoţînd-o pe aceeaşi Venus grasă, cu coapsele pictate, dintr-o cadă verde, avind un ulcer dezgustător, poetul nostru invocă într-un amestec colosal şi anacronic pe Francisc I şi pe Greta Garbo: „Francisc I spunea: totul e pierdut I în faţa Gretei Garbo din filmul mut, procedeu la urma urmelor permis deşi, cum am scris mai sus, versul suferă contaminări în care recunoaştem pe Minulescu (E verdele grădinii primăvara înviorat cuminte din brocart / Şi scoica venusină cu ghitară I Inchisă-n ca pe-un Odiseu de cart sau Este sideful spart peste platouri / adus de caravele din ocean / E-un alb veşmînt înăbuşind ecouri I Din catedrale la sfîrşit de an), Arghezi (Spălătoreasă mea catifelată ! Ai sfîrc albastru, ţîfă de agată sau Nu vezi, ţi s-a clocit de sclinăvie / Răscoapta ţiţă spartă-n carne vie sau Şi cind n-a mai plouat au stat acele / Panere şi sipeturi şi mărgele care aminteşte flagrant de Azi noapte soră, n-a mai bătut nici o oră (Bacovia) Oile triste, mieii nebuni / Goniţi de cu noapte, pe strungă / minaţi în chiot spre abator...) Fundoianu : (Spre strada cu baligi, mai iute / Să vid cum femeile spală ! Albele burţi concrescute / Pe ziduri, sub ochi de cerneală). Altă dată, potrivit aceluiaşi procedeu, apar personaje ca Shirley Temple şi cîinele Dingo, alături de amazoni (nu amazoane) şi conchistadore (nu conchistadori). Lautréamont cerea poeziei spaimă, tulburări, înjosiri, grimasă, dominaţie, straniu, obscuritate, fantezie, tenebre, sfîşiere în extreme, atracţie spre neant. La Dimov aberaţia cuvîntului ajunge la formule precum : peplumuri purpurii de femeluri, taxatoare xifuzare, ciocli de turnesol, Gutenbergi de cornalină, tapir bastard, sferule verzui, tramvaie rău decorticate (ceea ce nu e chiar atit de rău), şorţuri breve, somn chiliast, piele anglă, fildeşii infante (ca in George Tudor),corimbi de răcoare, şi aşa mai departe. De altfel, la un studiu mai atent, se observă că, în laboratorul său, Dimov vînează cuvinte rare, punîndu-le să rimeze intre ele sau să scoată scintei interioare, ajungindu-se pînă la calambur. Consultarea dicţionarelor de vorbe rare se impune ades şi bănuim că tehnica alcătuirii strofelor, cere mai întîi o operaţie de culegere a stafidelor lexicale. Iată adunate din ultimul său volum, Carte de vise, armele poetului, intr-o paradă strălucitoare : Măsline Volo, ţurţurii în glisadă, abţibilduri, scorpioni, limanuri salmastre, menestreli, pisoi de Marabu, harpii şi Bvîrluge, trepte cuatemnare, gavanoase, Montecuculi ori Montezuma, cataifuri, baclavale, rulade, rotocoale maligne la tars, coloidalul mire, de celuloid, să dispară runa, oraşe de matostat, licorn, caravan serai, hcusari, trisfetite, faust-patroane, zid cu tignafes, garagată, agrimensor, olive, pandecte, fartric, cristale de iod, fantaceea secretă, sarafan flocos, marele şpagat, iatagane, ierunci, garfe de mistreţ, crimpoşie, mirmileonii în salopete colorate, pecingine şi ruie, feronerii şi faianţe, bărbabi, papi decapitaţi in mlaştini salmastre, Maica Domnului născind într-un copac (ca un Pucă), pajişti cu troli, tamburine liliachii, Gog şi Magog, ducele de Kent, mudgaiuri hinduse, virste de ebonit, bradipodid, aligator printre zebre cu dungi, maşini Whim-.schürst, maşini Atwood, maşini cu bielă-manivelă, coloritul vesperal, glanda pineală, scizurile, submerse, second empire, ortostatismul speciei noastre, azimut, clacul strîmbat, rigodon, pompon, vlăstari arhiducali, colibri, halucinaţie etruscă, vis septentrionic, ierborizînd mente, gabie, bompres, vinci, lampadofore, macat, hrizopraz, alabastru şi catalaunic, livezi burgunde, Comodore şi Aleutine, Edenul edentat, arsen, sfinte lavre, lardşafturi, horsturi, iezerul Epsilon, cobold din alabastru şi turmalină, pteromorfi şi bombarde, mctitante, anghemaht, living-roomul lui Garry Cooper, iteraţii roşii, vagi figurioafe, paloare levogiră, fiară Didonă, fiară Belindă - adică tot arsenalul expresionist, încărcat de muzici secrete, in care ideea ar părea insolită și a cer® o organizare logică — un lux prea mare. Pa de altă parte, pare ciudat că Dimov nu a folosit incă alţi şerpi cu clopoţei de genul : filodermă, omitorinc, monoeotiledonat, imparisilabic, emfiteuză, cataglotism, otorinolaringologie, heteromorf, sternocleidomastoidian, rotaeism, ataraxie, sinantropi, marea de Arafura, Malabar şi Coromandel, Fianaratsoa, Quetzalcoati şi Popocatepl, pilă de ştift, pampiemousse şi birkemwasser, ştruţo-cămila, costobocii, paradimetilaminaldehida etc., etc., etc... Carte de vise Volumul inaugural „TINERETUL “ OBIECT DE CERCETARE ŞTIINŢIFICA , din colecţia „Manifestări ştiinţifice“ a Centrului de cercetări pentru problemele tineretului (coordonată de dr Ovidiu Rodina, directorul centrului) reuneşte, intr-o prezentare grafică remarcabilă, peste 70 de lucrări consacrate studiului multilateral, pluridisciplinar al unor întrebări, care se referă la mobilitatea, aptitudinile, orientările, sănătatea, dezvoltarea, educaţia, cultura, idealurile şi perspectivele generaţiei situate azi între 14 şi 26 de ani. Simpozionul pentru problemele tineretului, care a reunit in toamna anului trecut pe cei peste 170 de autori ai lucrărilor cuprinse in volumul pe care-l prezentăm, a dezvăluit cit de întinse, profunde și competente sint \\\\\\\\\\\\\\\\\\\V WWWWWWWWWWS preocupările consacrate tineretului de către sociologii, psihologii, medicii, fiziologii, economiştii, filozofii din România. De ani de zile, nu numai în Bucureşti, ci şi la Cluj, Braşov, Timişoara, Tîrgu-Mureş, Iaşi, Brăila, Craiova, Bacău, precum şi în alte centre intelectuale din România, in laboratoare, uzine, institute de cercetare şi Institute de învăţămînt superior, se efectuează lucrări şi se elaborează studii pentru elucidarea unor probleme de psihologia muncii, reuşita profesională, organizarea timpului liber, tendinte psihoneurotice, viaţa de familie, modelele de viaţă, activitatea sportivă, tulburările de comportament ş.a. in rindurile tineretului. Ele ne sunt oferite intr-un compendiu sistematizat, care pune la întremîna cercetătorilor metode şi rezultate, teme şi soluţii, iar factorilor de decizie de la toate nivelurile — părinţi, cadre didactice, şefi de unităţi etc. — informaţii pentru măsurile de luat. Analiza volumului confirmă afirmaţia, din postfaţă, că sistemul de referinţă al rapoartelor şi comunicărilor s-a constituit, în mod constant, abordarea corieret-istorică a schimbărilor ce se petrec în lumea tineretului, văzute în corelaţie directă cu transformările TINERETUL - obiect de cercetare sociologică petrecute In structura socială şi economică a României contemporane, incit, pe lingă valoarea teoretică, lucrările cuprinse In volum conturează şi metode şi forme de acţiune socială, educativă, culturală, care să potenţeze creativitatea tineretului şi sâ-i deschidă căi reale spre o participare multilaterală largă la efortul constructiv al întregii societăţi. Compararea atitudinilor şi tendinţelor tineretului din România, cu fenomenele existente in rindurile tineretului de peste hotare reprezintă una terimam dintre părţile cele mai pasionante ale cârţii, obliginni la reflecţie nu numai factorii de răspundere din familie, unităţi de producţie, reţeaua formelor de invăţămint etc., ci şi tineretul însuşi chemat să gindească responsabil asupra sa in perspectiva dezvoltării sociale. împrejurarea particulară, că aproape fiecare dintre lucrările cuprinse în volum se caracterizează nu numai prin rigoarea argumentării, ci şi prin iiterestul afectiv al autorilor faţă de problema abordată, conferă textelor o forţă atractivă deosebită, unindu-le intr-o carte interesantă, care îndeamnă deopotrivă la meditaţie şi la acţiune. Inmănunchind, cuprinzător, lucrările metodologice, cercetarea directă a tineretului muncitor de la oraşe şi sate, a tineretului şcolar şi a celui studenţesc, studiul educaţiei estetice, al mijloacelor mass-media şi al dezvoltărîi psiho-fiziologice etc., cartea ne călăuzeşte, nu numai cu competenţă, ci şi cu măiestrie in tulburătoarea lume de gîndire, simţire şi faptă a tineretului, și constituie o lucrare de bază în literatura contemporană de specialitate. Octavian Neamțu Bibliografia juridică română 1944-1968 Recent, a apărut in Editură Academiei volumul „BIBLIOGRAFIAHURIDICA ROMANA 1944-1968”, întocmită de un colectiv de colaboratori ai Institutului de cercetări juridice şi de profesori ai facultăţilor de drept, sub conducerea prof. univ. dr. docent Traian Ionaşcu. Lucrarea — redactată in limbile română şi franceză — destinată juriştilor români şi străini, este o bibliografie selectivă a lucrărilor juridice apărute in perioada 23 august 1944 — 23 august 1968. Bibliografia este grupată în mai multe diviziuni (lucrari de referinţă) — care interesează toate ramurile de drept — şi lucrări privind anumite ramuri, ca : teoria statului şi dreptului ; drept constituţional ; administrativ ; financiar ; civil ; al familiei ; agricol ; cooperatist ; funciar ; dreptul muncii ; drept penal ; organizarea judecătorească , procuratura, arbitraj de stat, notariat de stat, oficii juridice, proceduri civile, procedură penală, drept internaţional public, drept, internaţional privat, istoria statului și dreptului. în cadrul diviziunilor amintite, lucrările sunt grupate astfel : corecturi şi culegeri de acte normative, comentate sau ordonate ; tratate ; manuale sau cursuri universitare ; monografii ; studii. Volumul se încheie cu indexuri alfabetice pe autori şi materii, care uşurează mult consultarea lui. Lucrarea, redactată la un înalt nivel ştiinţific, acoperă un gol de mult resimţit în literatura juridică, constituind un instrument de lucru indispensabil pentru juriştii români sau străini care vor să aprofundeze o problemă a dreptului român. S. E. Filme... la lumină! Abordind in cîteva rinduri mult discutata problemă a creaţiei cineamatorilor noştri, am evidenţiat, în aceste coloane, paradoxala lipsă de adresă a unei producţii care, cel puţin uneori, ar merita din plin să ajungă la spectator. L-am întrebat o dată pe un cineemator din Bucureşti — ciţi spectatori l-au văzut filmul, distins cu citeva premii şi trimis chiar la întreceri artistice ale cinecluburilor de peste hotare. Mi i-a înşirat pe membrii familiei sale şi pe prietenii acesteia. Filmul era conservat cu grijă in safe-ul cineclubului care ii patronase. Aceeaşi observaţie o face, de altfel, in ultimul număr al săptămânalului clujean „Tribuna“, Octavio Trastar, in articolul intitulat sugestiv „Filme... in Întuneric“. „Publicul, marele public - întreabă autorul din „Tribuna“ — ce trebuie să facă pentru a vedea aceste filme?“ Din păcate, problema nu este chiar atit de simplă. Pentru ca publicul să poată vedea filmele cinecluburilor, ele ar trebui înainte de toate să depăşească faza de unicat, să circule - adică d -in formă de copii, însoţite de o bandă sonoră imprimată sau nu pe peliculă, dar care să ofere garanţia unei sincronizări Există la Uniunea Generală a Sindicatelor, proiectul de a realiza laboratoare care să se ocupe cu această operaţie, creind - din cele mai meritorii producţii ale cinecluburilor — o filmotecă bogată, care să pună în circulaţie programe pentru casele de cultură. Sigur că un asemenea laborator nu se poate improviza de la o zi la glta. Pină atunci, insă... ? Citeva fapte ale ultimelor săptămini ne-au arătat că un pic de entuziasm, un pic de înţelegere pot însemna mult pentru cineaştii amatori. Am înregistrat astfel pentru prima oară in România momentul în care secvenţe filmate de membrii unui cineclub pot ajunge în faţa marelui public, la adăpostul autorităţii unui studio profesionist şi la o corespunzătoare ţinută tehnică. Meritul acestei iniţiative îl au regizorul de film Mirel Ilieşu şi studioul Alexandru Şahi». Mirel Ilieşu, cunoscut documentarist, laureat in acest an al unui Palme d’Or la Cannes pentru filmul său Cintecele Renaşterii, a avut ca sarcină ele creaţie sa marcheze aniversarea a "100 de ani de existenţă a oraşului Timişoara printr-o scurtă monografie cinematografică. Desigur că cineastul şi-a propus să îmbrăţişeze pe scurt toate domeniile definitorii pentru bogata existenţă a oraşului de pe Bega. Numai că una dintre trăsăturile specifice actuale ale vieţii culturale timişorene este pasiunea cineamatorismului. Cred că nu exagerez cîtuşi de puţin dacă afirm că aici s-a format, în zilele noastre, cel mai puternic centru de cineclub din ţară, fapt dovedit nu numai de numărul pasionaţilor camerei de filmat, dar mai mult decit atit, de numărul majoritar de premii pe care şi l-au adjudecat cu autoritate, la primul Festival republican al filmului de amatori din iulie a.c. Astfel că Însuşi obiectul Ulmului i-a a constitut Pe cineast să se preocupe şi de cineaştii amatori ai oraşului. Mirel Ilieşu a făcut Insă mult mai mult decit atit : ei i-a solicitat pe membrii celor patru cineeluburi timişorene să realizeze, in paralel, un al doilea film despre oraşul lor, şi prin unirea celor două pelicule — cea a cineastului profesionist şi şi cea a colegilor săi de pasiune, amatorii — a rezultat una dintre cele mai originale producţii din acest an ale studioului Sahia, intitulata DE 2X8 MINUTE DESPRE TIMIŞOARA. Spre deosebire de cineaştii profesionişti „de la centru" amatorii au avantajul că trăiesc adevărata viaţă a oraşului lor, că pot întipări şi păstra pe peliculă o adevărată cronică a propriei c urbe. Originiala monografie iniţiată de Mirel . Ilieşu dovedeşte din plin înţelegerea acestui lucru. Fiecărui capitol al documentarului realizat de profesionişti îi urmează, în post-scriptum, un comentariu al amatorilor. Dacă echipa lui Ilieşu încearca performanţa de a rezuma şapte secole într-un minut, printr-o concentrată trecere în revistă a unor stampe, hrisoave şi documente cinematografice, dheamatorii adaugă lecţiei de istorie a colegilor lor bucureşteni o originală anchetă „în direct“, lit jurul unei enigme din tradiţia locală , de unde, pare obiceiul ca Ucenicii să înfigă cuie în trunchiul unui anume arbore ? Deşi problema nu este elucidată, şi enigma continuă să râmînă estompată in negura istoriei breslelor, secvenţa conferă filmului o şi mai pregnantă culoare locală. In egală măsură, fiecare dintre celelalte şapte capitole ale filmului este comentat, într-un mod neprevăzut de către echipele cinecluburilor. Rezultatul este un film extrem de interesant şi de agreabil, în egală măsură instructiv şi distractiv, una din cele mai valoroase producţii din acest an ale studioului. Aici nu s-au făcut concesii din simpatie platonică pentru ideea cineamatorismului, ci a existat o iniţiativă clară şi s-a realizat un lucru util. Exemplul merită să fie studiat şi continuat ! Dar nu numai studioul „Sahia“ ci şi televiziunea a înregistrat paşi înainte, pe drumul scoaterii „la lumină a filmului de amatori. Micul nostru ecran a mai difuzat ce-i drenit altă dată secvenţe realizate în cihecluburi, dar a făcut-o mereu nesistematic, întîmplător şi fără consecvenţă. Am înregistrat de aceea, cu satisfacţie, săptămlna trecută, un moment pe care-l socotim important : inaugurarea unei emisiuni dedicate activităţii cinecluburilor. Au fost prezentate publicului filme şi un operator a dat îndrăgostiţilor de camera cinematografica sfaturi utile. Emisiunea e binevenită, echilibrată dar nu este - credem ! - tot ceea ce poate face televiziunea In această direcţie. In definitiv, emisiunea care se adresează membrilor de cineclub, nu face decit a le prezenta acestora realizările unora dintre colegii lor mai norocoşi. Cum să facem Insă ca cele mai reuşite fUmi de smotociit Stungă sub privirile publicului larg ? — iată o problemă nu mai puţin importantă. N-ar merita oare tratamentul acesta, filme remarcabile ca Ploaia nu cade din cer. Aşteptarea, Recviem pentru o insulă sau experimentalul Obsesia ? Paşii înainte ar trebui consolidaţi prin ciştiguri noi în această direcţie, printr-o promovare curajoasă, desigur fără concesii de calitate, a unor creaţii artistice depune de a ajunge sub ochii publicului larg, în plină lumină. T. Caranfil Măriri ale Consiliului de Miniştri privind generalizarea experimentării de salarizare salariilor în Consiliul de Miniştri a emis recent două hotăriri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii şi din alte unităţi agricole de stat, precum şi a specialiştilor din cooperativele agricole de producţie. Corespunzător acestor hotărâri, salariile lucrătorilor din unităţile agricole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la sută împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creştere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în cooperativele agricole de producţie s-a acordat o creştere medie a salariilor de 20,6 la sută care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425 000 de salariaţi din agricultură ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ţine seama de specificul condiţiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naţionale in obţinerea unor producţii sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă şi alte produse atit în sectorul agriculturii de stat cit şi în cel cooperatist. Astfel se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor din unităţile agricole de stat şi ale specialiştilor din cooperativele agricole de producţie cu rezultatele muncii lor şi ale unităţii in care îşi desfăşoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor de producţie stabilite. Ţinind seama de condiţiile specifice din agricultură, unde rezultatele complete ale activităţii productive pot fi cunoscute abia la sfîrşitul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părţi — partea cea mai mare de 8Q“^9Q la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfîrşitul anului, în raport cu realizarea planului de producţie. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fermă îrn obţinerea unor rezultate cu inşi bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde îşi desfăşoară activitatea, independent de rezultatele obţinute pe ansamblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii —T I.M.A. — vor fi condiţionate atit de îndeplinirea planului de lucrări exprimat valoric, cit şi de realizarea producţiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producţie deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresaţi să execute lucrări de calitate cit mai bună şi la timpul optim în cooperativele agricole de producţie. In afara salariilor tarifare, lucrătorii din unităţile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite in muncă şi de gratificaţii noului sistem şi majorarea agricultură la finele anului in funcţie de depăşirea venitului net pe fermă sau a beneficiilor planificate pe întreprindere. In cazul lucrătorilor din întreprinderile de mecanizarea agriculturii, se pot acorda premii pentru depăşirea planului de venituri al întreprinderii. Totodată, li se pot acorda premii pentru depăşirea producţiei planificate la principalele culturi din C.A.P. deservite. Pentru aceasta C.A.P. pot constitui un fond de premiere în limita unei cote de pînă la 20 la sută din volumul producţiei obţinute peste plan la principalele culturi, pentru care I.M.A. efectuează lucrări, cota concretă cit şi condiţiile de plată a premiilor fiind înscrise în contractele de lucrări ce se încheie între cooperative și întreprinderile de mecanizare. Hotărîrea privind majorarea salariilor în unitățile agricole de stat mai cuprinde reglementări, care ţinind seama de condiţiile specifice agriculturii, dau conducătorilor de fermă sau de secţii uneia drepturi mai largi, referitoare la modul de încadrare a salariaţilor permanenţi, modul de plată a personalului sezonier etc. Hotărîrea privind salarizarea specialiştilor agricoli din C.A.P. recomandă Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, să propună consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producţie să acorde specialiştilor agricoli din C.A.P. pentru contribuţia adusă la realizarea planului cooperativei, o retribuţie de 15 la sută din valoarea zilelor de muncă cuvenite preşedintelui, iar pentru depăşirea sarcinilor de producţie o retribuţie suplimentară la nivelul celei primita de preşedinte. Introducerea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor tuturor lucrătorilor din unităţile agricole de stat şi a specialiştilor din cooperativele agricole de producţie se înscrie pe linia înfăptuirii prevederilor celui de-al IX-lea Congres al partidului, referitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii şi ale Hotărîrilor Plenare a Comitetului Central al P.C.R., din octombrie 1367, cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi majorarea salariilor. Aceasta va reprezenta in acelaşi timp un puternic stimulent pentru salariaţii din toate unităţile acestui important sector al economiei naţionale, în vederea utilizării mai eficiente a bazei sale tehnico-materiale, şi a forţei de muncă pentru obţinerea unor producţii sporite atit în sectorul vegetal oit şi in cel zootehnic şi cu un nivel de rentabilitate mai ridicat, pentru asigurarea satisfacerii intr-o măsură tot mai completă a nevoilor de aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare, cit și a industriei cu materii prime. Imagine din expoziţia artistei Octavia Molea Suciu deschisă la Galeriile de artă din calea Victoriei 132 Timpul frumos, valorificat la maximum! Urmare din pag. I şi după căderea serii, deşi nu uneia cooperative asemenea condiţii există. Acestea toate explică de ce tractoriştii repartizaţi la C.A.P. Dobroieşti îşi permit să plece acasă c tractoarele şi să întirzie apoi de la lucru. Zecile de situatţi şi statistici solicitata zilnic de către organeele Direcţiei agricole judeţene Ilfov, pentru a fi la curent cu mersul lucrărilor agricole de toamnă, nu pot suplini prezenţa permanentă in unităţi (pe teren) a cadrelor de Îndrumare care ar putea avea, in unele situaţii, initiative concrete care intr-adevăr să folosească caproaijiei agricole de toamnă. Sa contribuie la terminarea grabnică a insamintarilor. De pildă, redistribuirea operativă a maşinilor agricola de la cooperativele care au terminat lucrările la cele râmase în urmă ar fi una dintre măsuri. Or, acest lucru nu se intîmplă, în vizita noastră n-am totjlnit pe teren nici un asemenea îndrumător operativ, deși interesele majore ale agriculturii cer tocmai acest lucru. BUCUREŞTI VARIETE (Nicolae Niţescu, Luchi Marinescu, Rodica Baliu, Ciupi Radulescu) — prezintă Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasitescu“ la Sala Palatului, ora 20. FRUMOASA DIN PĂDUREA ADORMITA (Ileana Iliescu, Sergiu Şteişinski, Elena Dacian, Martha Herţeg, Dirijor : C. Trăilescu) — Opera Romănă, tel. 16.48.20, ora 19.30. HEIDELBERGUL DE ALTA DAT A (Florin Piersic, Unica Tomoroveanu, Chirii Economu) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia, tel. 11.71.71, ora 20. TRAVESTI (Marcela Rusu, C-t.in Bărbulescu, Nic. Brancomir) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio, tel. 15.15.53, ora 20. LIVADA CU VIŞINI (Clody Bertola, Stefan Ciobotârasu, Nicolae Secureanu, Fory Etterle) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60, ora 20. MELODIE VARŞOVIANA (Rodica Tapalagă, Aurel Cioranu) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. TANGO (George Constantin, Octavian Cotescu, Victor Rebengiuc) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20. CE SCURTA E VARA (Eugenia Rădulescu, C. Brezeanu, Anda Coropol) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. CIND LUNA E ALBASTRA (Melania Curje, Ion Punea, Ion Dichiseanu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio, ora 20. PE 40 M- LUNGIMI DE UNDA — Teatrul ciulesti, tel. 18.94,19. 00 18.89. TRANSFUZIA (Benno Popliker, Abram Naimark, Carol Marcovici) — Teatrul evreiesc, tel. 2136.71, ora 20. PAPUEIADA — Teatrul Ţănndârică, sala din cal. Victoriei, tel. 15.23.77, ora 17. CĂLUŢUL COCOŞAT — Teatrul Ţăndărică, sala din str. . Academiei, tel. 16,14.92, ora 11. BIRLIC — Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. FEMEI, FEMEI, FEMEI — Teatrul „C. Tănase“, sala din calea Victoriei 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. 5 mm PREMIERE CORABIA NEBUNILOR (ambele serii) - Patria (II 86.26) — 8. 12, 15. 18. 21. PARIA — Luceafărul (15.87.67) — 9. 11.15, 13.30, 16. 18 30. 21. București 115.61.54) - 8.30, 11, 13 30. 16. 18 30. 21 . Favorit (Drumul Taberei) — 10. 13, 15.30, 18. 20.30. LUPII ALBI - Republica (11.03.72) - 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21. MY FAIR LADY - Central (14.12.24) -9.30, 13, 18.30, 20. ULTIMA LUNA DE TOAMNA — Union (13.48.04) - 20.30. O NOAPTE FURTUNOASA — MUROS (21.80.17) - 80,rgrD LA NORD prin NURD-VEST - Festival (15.63.84) — 6.30, 11.30, 1Í.S0, 17.30. 20.-30. o CHESTIUNE de ONOARE - Cotroceni (13.62.56) - 15-30. 18. Viitorul 01.48.03) - 18. 20.30. TINERETE FARA BAIRINETE — Viitorul (11.48.03) — 15.30. GiocoNDA fara SCRIS - Rahova (23.91 00) - 20.30. TIGRUL — Lumina (16 23.35) — 9.30—16 In continuare. 18.30. 20.45. Drumul Sălii (31.28.13) — 15. 17.30. 20. MARA ION — Hlizesti (18.62.72) — 15 30. 18. 20.80. CREOLA, OCHII TI ARD CA FLACARA — Munca (21.80.97) — 18. 18. Rahova (23.91.00) - 15.50. 18. A TRAI PENTRU A TRAI _ I1000 (13.49 04) — 15.30. 18. VIRSTA INGRATA — Lira (31.71.71) — 15.30, 18. 20.15. DRAGOSIE LA LAS VEGAS - Unirea (17.10 21) — 18. 20.15. Flacăra (21.35.40) — 18. 20.30. aruncați banca In aer - polca (16 35 38) - 11 30. 13 45. 16 18.18. 20 30 CIMARON ; VÎRSTA INGR TA - Dacia (I6.26.i0) — 8.45—19.30 in continuare. ICONOSTAS — Unirea 15.30. (17.10.21) MEMENTO - Cotrocenl U3.62.se> — 20.30. CONTESA COSEL — Moşilor (12.52.93) — 15.30. 19. ARMATA CODOBATURILOR DIN NOU IN LUPTA - Flacăra (21.25 40) - 15.30 SOARELE VAGABONZILOR — Ciulești (17.85.46) - 15.30. 18. 20 30. Volga (11.01.26) — 9.15—16 în Contiouără. 18.15, 20.80. AM DOUA MAME Sl DOI TATI - Vi-taa (81.38.82) — 0.39. OMUL MOMENTULUI « Vila» (51 89 62) -15.30, 18. Pacea (31.32.82) • 13.«, 18.20.15. ■ CAVALERII AERULUI — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18, 20.15. LOVITURA puternica m Progresul (23.94 10) - 20.30. OMUL CU ORDIN DE REPARTIȚIE - Popular (33 15 17) — 20 30. SHERLOCK ROLăl 6S — Popular (35.18 17) - 15 30, 18. UN GLONTE PENTRU GENERAL — Bucugi (17 05.47) - 0, 11 15, 13.30, 15 45, 18 15, 20.45. Mioriţa (14 27 14) - 9 30. 12, 15.30, 18, 20.30. Arta (21 31.86) — 9—15.45 In continuare. 18. 20 30. MONDOCANE — 1 impuri Noi (15 61.10) — 9—ai In continuare. OMUL, ORGOLIUL, VENDENTA - Aurora (35.04 56) — 9. 11 15. 13.30. 16, 18.15, 20.30. Modern (28.71.01) — 10, 13, 16, 18.15, 20.30 OMUL CARE VALORA MILIARDE - Victoria (18.28.79) — 9. 11.15, 13.30, 18, 18.30. 21 45. Privita (17 08 58) — 9. IMS» 13 30. 16.9 13. 20 30; Melodia (12 06 88) — e. ii is. 13.30, 16. 18 80. 20 45; Flamura (23.07 40) — 8. ii 15. 13 30, 16. 18.15. 20.30. ANGELICA Șl SUI IONUL — F«rOVt»r (16.22 73) - 8 30. I. 13' ap. 16. 18 80. 21! Excelsior (18.10 88) — 9 45. 12 15. 14 45, 17.15, 80; Floreasca (83 29 71) — 11.15. 13.30. 16. 18 15. 20 30. GSpria (?? 44 01) ~ «, 11.15. 13 30. 16. 19 15. 20 30. Ioană (21.48 46) - 0, 11 15. 15.45. 18 15. 20 50. ADU), GB1NGG I — Crlogasi (17 38 81) - 15 SO. 18. 20. JS. COMISARUL „X* SI BANDA „TREI CUM VERZI“ - infiâtirea Intre popoare (17 31 64) - 15. 11 45. 28; t'roeresui (23.94.10), 15.30, 18; Cosmos (35.19.15) — 15.30, 18. 20.15. PROGRAMUL . 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Studioul pionierilor. 18.25 Criterii. Gong. Festivalul naţional al teatrelor in faza selecţiilor preliminare. 18.55 Publicitate. 19.00 Avanpremiera. 19.15 Interpreţi îndrăgiţi de muzică populară! Ana Pacatiuş şi Damian Luca. Iaşi, la 19.30 Telejurnalul de seară. 19.55 Actualitatea economic 20.10 Scară depatru T.V Rembrandt. Spectacol programat in cadrul marilor aniversări UNESCO. 20 40 Pe teme muzicale: Contemporaneitate și folclor 21.05 „Chore - Studio“ — balet contemporan, interpretează Ansamblul de balet al Operei din Timişoara. 21.30 Convorbiri literare. Literatura feminină. 22.15 Jacqueline Midinette. 22 35 Tejeturiralul de noapte. 22.45 Cronica ideii- r. Marxismul secolului XX. (Discuţie pe marginea lucrării lui Roger Garaudy). PROGRAMUL II 20.00 Concertul de deschidere a stagiunii orchestrei simfonice a radioteleviunii. Dirijor Iosif Conta. 21.35 Film serial Răzbunătorii.