Informatia Bucureştiului, octombrie 1969 (Anul 17, nr. 5013-5039)

1969-10-09 / nr. 5020

N­­­­­K­I ­­i „TEATRUL ROMANESC" LA VOLUMUL III In cursul ultimilor ani, in Edi­turii pentru literatură au apărut primele două volume d­in „Tea­trul românesc“, amănunţită pri­vire istorică întreprinsă de pa­sionatul cercetător Ioan Massoff. Dacă volumele I şi II epuizează perioada ÎSG.Q.—1877, cel de al III- lea, aflat la ora aceasta sub tipar, cuprinde analiza mişcării teatra­le româneşti in contextul evo­luţiei artei scenice europene, în­tre anii 1877—1905, adică pină la momentul important marcat de contribuţia lui Al. Davila şi Pom­­piliu Eliade. I­ ­­a I n vederea, unei emisiuni vi­itoare a Trib­ului radiofonic, se află in pregătire scenariul „Povestea brăţării de gleznă­ 1, a­­daptare radiofonică făcută de Ion Dumitriu, după poemul Silapathi­­karam­“, scris de sud-indianul­ Ilan­­go acum şaptesprezece secole. Sim­bol al virtuţilor umane, frumoasa Kannagi, eroina principală a poe­mului, a intrat de multă vreme în rîndul zeităţilor poporului indian. Dragostea şi devotamentul, puri­tatea şi înţelegerea, au făcut din acest personaj unul dintre cele mai iubite şi populare din întreaga li­teratură hindusă. Bogăţia­ de sem­nificaţii a poemului l-a atras ast­fel şi pe artistul emerit Paul Stra­­tilat, care semnează regia specta­colului radiofonic. Sub îndrumarea acestuia, actorii Leopoldina Bălă­nuţă, Vasile Gheorghiu, Simona Bondoc, Nicolae Botez-Luchian, Ioana Ciomirian vor interpreta le­gendarele personaje. I­I E I 1 I­I 1­1 I ! I p" 1 Isi RECITAL ! GISELLA MAY Un oaspete din R. D. Ger­mană se va intilni astă seară, ora 20, in Sala mică a Pala­tului, cu publicul bucureştean. Este vorba despre actriţa şi cintăreaţa Gisella May, căreia interpretarea songurilor brech­­tiene i-a adus faima mondia­lă. Distinsă anul trecut cu Marele premiu al Academiei internaţionale a discului (pen­tru înregistrarea principalelor arii din opera „Cele şapte pă­cate de moarte ale micului burghez’’ de Brecht—Weill), ar­tista şi-a alcătuit programul recitalului pe care-l vom pu­tea urmări astă seară, atit din songurd de Brecht cu mu­zică de Kurt Weill, Paul Des­sau si Hans Eisler, cit și din recitări ale unor poeme de Pablo Neruda. Acompaniată de o restrâ­nsă formație or­chestrală,­" condusă" de Wer­ner Stolze, Gisella May va avea astfel ocazia să-și pună in valoare varietatea mijloa­celor sale interpretative. ASTÄ-SEARÄ LA SALA MICĂ A PALATULUI I 1 s I I I s 1 i s TuI Bucureşti variete/J - i După un lung turneu în străi­nătate Teatrul d­e­ revistă şi co­rnelie „Ion Vasilescu“ prezintă p­ublicului bucureştean în Sala Palatului, azi la ora 20, spectaco­lul de selecţiuni „Bucureşti Va­riete“ în direcţia de scenă a lui Barry Negrin şi decorurile lui Sorin Popa. Coregrafia e sem­nată de Sandu Fayer şi Sultana Tismănaru, iar Marcel Ionescu deţine conducerea muzicală. Prin­tre interpreţi : Nicolae Niţescu, Lucky Marinescu, Ciupi Rădules­­cu, Mihaela Balaban, Dorin A­­nastasiu, Rodica Paliu, Ion Ul­­meanu, Norina Alexiu, Irio Al­pin, Mili Paul, Nelu Dumitrescu, Silvia Catană, Anatolie Georges­­ cu. I­S­­ I­­ 1 I­­ 1 t i­s i­s . I­I I­I­I prinore din pagi ce şi aluzii de un subiectivism trăz­­nitor, deşi tehnica e precisă, plină de rigori. înalta bulimie de cuvinte cade in verbalism şi într-o angoasă gramaticală, ce-i drept mai rar, zgu­duirile imagiste iau forme de ura­gan „Flora“ şi materia ii scapă poe- • tului d.S sub control pentru că la o anchetă severă, ca orice taifun, vîn­­tul nu are hotar și nu știi und­e­­ se transformă un zefir. O arlechinadă in­­cintătoare pictată parcă pe o cortină chinezească de mătase prefigurează un fundal difuz. Alcătuirea e lipsită de legile perspectivei ca în pictura lui Chagall. Culisele acestui tablou mirific cu tente orientale sunt ocupate de colivii cu paseri cîntătoare / sbu­­rind cu paserile prin răcoare. Aluzia la pictură e evidentă și în alte locuri, cu forme barbiene . La serpentina cu tufișuri oarbe / un ceas obez, amur­gul il absoarbe. După Dali-Chirico : Oraşe de latrine şi de trape / cu pe­lerini călătorind pe ape / Cetăţi in­­frnite, albe capitale I Ruini de tem­­pluri fluierînd la poale / nătingi ae­ronave desuete / Armate de armuri peste schelete / grinduri de cretă sch­ţiind in spate I gigantice corăbii eşuate etc. Nu lipsesc Appii sepulcra­­le, turnul Babei, Uns, cu numai di­mineaţă,C­havuzele şi piticii gimnaşti, portaluri roz şi chiar imagistica u­­nui Bosch vizionar : Cum ouă pa­se­rile-n pomi de vată / Iar şi mai sus, dar totuşi jos de tot , cum trac reptilele cu prunci în bot / Acolo prin grădini cu force bete / Zac ducii franci chitind din clarinete... Pe sîrm­e colorate, deasupra mul­ţimii, dansează acrobate triste ca în Picasso, evident, şi aşa mai departe . Nu spunea Baudelaire că arabescul este cel mai spiritual dintre desene ? Mişcarea sinuoasă a cuvîntului ia­ta Dimov aspectele cele mai groteşti. Cum făcea altădată Rimbaud sur­­pînd miturile, punînd-o adică pe Venus să împartă rachiu muncito­rilor, sau Hugo inspirindu-se din Daumier, şi scoţînd-o pe aceeaşi Ve­nus grasă, cu coapsele pictate, din­­tr-o cadă verde, avind un ulcer dez­gustător, poetul nostru invocă într-un amestec colosal şi anacronic pe Fran­­cisc I şi pe Greta Garbo: „Fran­­cisc I spunea: totul e pierdut I în faţa Gretei Garbo din filmul mut, procedeu la urma urmelor permis deşi, cum am scris mai sus, versul suferă contaminări în care recu­noaştem pe Minulescu (E verdele grădinii primăvara­­ înviorat cu­minte din brocart / Şi scoica venu­­sină cu ghitară I Inchisă-n ca pe-un Odiseu de cart sau Este sideful spart peste platouri / adus de caravele din ocean / E-un alb veşmînt înăbuşind ecouri I Din catedrale la sfîrşit de an), Arghezi (Spălătoreasă mea ca­tifelată ! Ai sfîrc albastru, ţîfă de agată sau Nu vezi, ţi s-a clocit de sclinăv­ie / Răscoapta ţiţă spartă-n carne vie sau Şi cind n-a mai plouat au stat acele / Panere şi sipeturi şi mărgele care aminteşte flagrant de Azi noapte soră, n-a mai bătut nici o oră (Bacovia) Oile triste, mieii ne­buni / Goniţi de cu noapte, pe strun­gă / minaţi în chiot spre abator...) Fundoianu : (Spre strada cu baligi, mai iute / Să vid cum femeile spa­lă ! Albele burţi concrescute / Pe ziduri, sub ochi de cerneală). Altă dată, potrivit aceluiaşi procedeu, a­­par personaje ca Shirley Temple şi cîinele Dingo, alături de amazoni (nu amazoane) şi conchistadore (nu con­chistadori). Lautréamont cerea poe­ziei spaimă, tulburări, înjosiri, gri­masă, dominaţie, straniu, obscuritate, fantezie, tenebre, sfîşiere în extre­me, atracţie spre neant. La Dimov aberaţia cuvîntului ajunge la for­mule precum : peplumuri purpurii de femeluri, taxatoare xifuzare, ciocli de turnesol, Gutenbergi de cornalină, tapir bastard, sferule verzui, tram­vaie rău decorticate (ceea ce nu e chiar atit de rău), şorţuri breve, somn chiliast, piele anglă, fildeşii in­fante (ca in George Tudor),­­corimbi de răcoare, şi aşa mai departe. De altfel, la un studiu mai atent, se ob­servă că, în laboratorul său, Dimov vînează cuvinte rare, punîn­­du-le să rimeze intre ele sau să scoa­tă scintei interioare, ajungindu-se pînă la calambur. Consultarea dic­ţionarelor de vorbe rare se impune ades şi bănuim că tehnica alcătuirii strofelor, cere mai întîi o operaţie de culegere a stafidelor lexicale. Iată adunate din ultimul său volum, Carte de vise, armele poetului, in­tr-o paradă strălucitoare : Măsline Volo, ţurţurii în glisadă, abţibilduri, scorpioni, limanuri salmastre, mene­streli, pisoi de Marabu, harpii şi Bvîrluge, trepte cuatemnare, gavanoa­­se, Montecuculi ori Montezuma, ca­taifuri, baclavale, rulade, rotocoale maligne la tars, coloidalul mire, de celuloid, să dispară runa, oraşe de matostat, licorn, caravan serai, hcusari, trisfetite, faust-patroane, zid cu tig­­nafes, garagată, agrimensor, olive, pandecte, fartric, cristale de iod, fan­ta­ceea secretă, sarafan flocos, ma­rele şpagat, iatagane, ier­unci, garfe de mistreţ, crimpoşie, mirmileonii în salopete colorate, pecingine şi ruie, feronerii şi faianţe, bărbabi, papi decapitaţi in mlaştini salmastre, Mai­ca Domnului născind într-un copac (ca un Pucă), pajişti cu troli, tam­­burine liliachii, Gog şi Magog, du­cele­­ de Kent, mudgaiuri hinduse, virste de ebonit, bradipodid, aligator printre zebre cu dungi, maşini Whim-.­schürst, maşini Atwood, maşini cu bielă-manivelă, coloritul vesperal, glanda pineală, scizurile, submerse, second empire, ortostatismul speciei noastre, azimut, clacul strîmbat, ri­godon, pompon, vlăstari arhiducali, colibri, halucinaţie etruscă, vis sep­­tentrionic, ierborizînd mente, gabie, bompres, vinci, lampadofore, macat, hrizopraz, alabastru şi catalaunic, li­vezi burgunde, Comodore şi Aleuti­­ne, Edenul edentat, arsen, sfinte la­­vre, lardşafturi, horsturi, iezerul Ep­silon, cobold din alabastru şi tur­­malină, pteromorfi şi bombarde, m­c­­titante, anghemaht, living-room­ul lui Garry Cooper, iteraţii roşii, vagi fi­guri­oafe, paloare levogiră, fiară Di­­donă, fiară Belindă - adică tot ar­senalul expresionist, încărcat de muzici secrete, in care ideea ar pă­rea insolită și a cer® o organizare logică — un lux prea mare. Pa de altă parte, pare ciudat că Dimov nu a folosit incă alţi şerpi cu clopoţei de genul : filodermă, omitorinc, mo­­noeotiledonat, imparisilabic, emfiteu­­ză, cataglotism, otorinolaringologie, heteromorf, sternocleidomastoidian, rotaeism, ataraxie, sinantropi, marea de Arafura, Malabar şi Coromandel, Fianaratsoa, Quetzalcoati şi Popoca­­tepl, pilă de şti­ft, pampiemousse şi birkemwasser, ştruţo-cămila, costo­­bocii, paradimetilaminaldehida etc., etc., etc... Carte de vise Volumul inaugural „TINERETUL “ OBIECT DE CERCETARE ŞTIINŢIFICA , din colecţia „Manifestări ştiinţifice“ a Centrului de cercetări pentru proble­mele tineretului (coordonată de dr­ Ovidiu Rodina, directorul­­ centrului) reuneşte, intr-o prezentare­ grafică remarcabilă, peste 70 de lucrări con­sacrate studiului multilateral, pluridisci­plinar al unor întrebări, care se re­feră la mobilitatea, aptitudinile, orien­tările, sănătatea, dezvoltarea, educaţia, cultura, idealurile şi perspectivele ge­neraţiei situate azi între 14 şi 26 de ani. Simpozionul pentru problemele tine­retului, care a reunit in toamna anu­lui trecut pe cei peste 170 de autori ai lucrărilor cuprinse in volumul pe care-l prezentăm, a dezvăluit cit de întinse, profunde și competente sint \\\\\\\\\\\\\\\\\\\V WWWWWWWWWWS preocupările consacrate tineretului de către sociologii, psihologii, medicii, fiziologii, economiştii, filozofii din România. De ani de zile, nu numai în Bucureşti, ci şi la Cluj, Braşov, Timişoara, Tîrgu-Mureş, Iaşi, Brăila, Craiova, Bacău, precum şi în alte centre intelectuale din România, in laboratoare, uzine, institute de cerce­tare şi Institute de învăţămînt superior, se efectuează lucrări şi se elaborează studii pentru elucidarea unor probleme de psihologia muncii, reuşita profesio­nală, organizarea timpului liber, ten­­dinte psihoneurotice, viaţa de familie, modelele de viaţă, activitatea sportivă, tulburările de comportament ş.a. in rindurile tineretului. Ele ne sunt ofe­rite intr-un compendiu sistematizat, care pune la întremîna cercetătorilor metode şi rezultate, teme şi soluţii, iar factorilor de decizie de la toate nive­lurile — părinţi, cadre didactice, şefi de unităţi etc. — informaţii pentru mă­surile de luat. Analiza volumului confirmă afirma­ţia, din postfaţă, că sistemul de refe­rinţă al rapoartelor şi comunicărilor s-a constituit, în mod constant, abor­darea cori­eret-istorică a schimbărilor ce se petrec în lumea tineretului, văzute în corelaţie directă cu transformările TINERETUL - obiect de cercetare sociologică petrecute In structura socială şi eco­nomică a României contemporane, incit, pe lingă valoarea teoretică, lucrările cuprinse In volum conturează şi metode şi forme de acţiune socială, educativă, culturală, care să potenţeze creativitatea tineretului şi sâ-i deschidă căi reale spre o participare multilate­rală largă la efortul constructiv al întregii societăţi. Compararea atitudinilor şi tendinţe­lor tineretului din România, cu feno­menele existente in rindurile tinere­tului de peste hotare reprezintă una terimam dintre părţile cele mai pasionante ale cârţii, obliginni la reflecţie nu numai factorii de răspundere din familie, unităţi de producţie, reţeaua forme­lor de invăţămint etc., ci şi tinere­tul însuşi chemat să gindească res­ponsabil asupra sa in perspectiva dez­voltării sociale. împrejurarea particulară, că aproape fiecare dintre lucrările cuprinse în volum se caracterizează nu numai prin rigoarea argumentării, ci şi prin iiterestul afectiv al autorilor faţă de problema abordată, conferă textelor o forţă atractivă deosebită, unindu-le intr-o carte interesantă, care îndeamnă deopotrivă la meditaţie şi la acţiune. Inmănunchind, cuprinzător, lucrările metodologice, cercetarea directă a tineretului muncitor de la oraşe şi sate, a tineretului şcolar şi a celui studenţesc, studiul educaţiei estetice, al mijloacelor mass-media şi al dezvoltă­­rîi psiho-fiziologice etc., cartea ne că­lăuzeşte, nu numai cu competenţă, ci şi cu măiestrie in tulburătoarea lume de gîndire, simţire şi faptă a tinere­tului, și constituie o lucrare de bază în literatura contemporană de speci­alitate. Octavian Neamțu Bibliografia juridică română 1944-1968 Recent, a apărut in Editură Aca­demiei volumul „BIBLIOGRAFIA­­HURIDICA ROMANA 1944-1968”, în­tocmită de un colectiv de colaboratori ai Institutului de cercetări juridice şi de profesori ai facultăţilor de drept, sub conducerea prof. univ. dr. docent Traian Ionaşcu. Lucrarea — redactată in limbile română şi franceză — destinată ju­riştilor români şi străini, este o bi­bliografie selectivă a lucrărilor juri­dice apărute in perioada 23 august 1944 — 23 august 1968. Bibliografia este grupată în mai multe diviziuni (lucrari de referinţă) — care interesează toate ramurile de drept — şi lucrări privind anumite ramuri, ca : teoria statului şi drep­tului ; drept constituţional ; adminis­trativ ; financiar ; civil ; al familiei ; agricol ; cooperatist ; funciar ; drep­tul muncii ; drept penal ; organizarea judecătorească , procuratura, arbitraj de stat, notariat de stat, oficii juri­dice, proceduri civile, procedură pe­nală, drept internaţional public, drept, internaţional privat, istoria statului și dreptului. în cadrul diviziunilor amintite, lu­crările sunt grupate astfel : corecturi şi culegeri de acte normative, co­mentate sau ordonate ; tratate ; ma­nuale sau­­ cursuri universitare ; mo­nografii ; studii. Volumul se încheie cu indexuri al­fabetice pe autori şi materii, care u­­şurează mult consultarea lui. Lucrarea, redactată la un înalt ni­vel ştiinţific, acoperă un gol de mult resimţit în literatura juridică, con­stituind un instr­ument de lucru in­dispensabil pentru juriştii români sau străini care vor să aprofundeze o problemă a dreptului român. S. E. Filme... la lumină! Abordind in cîteva rinduri mult dis­cutata problemă a creaţiei cineamato­­rilor noştri, am evidenţiat, în aceste coloane, paradoxala lipsă de adresă a unei producţii care, cel puţin uneori, ar merita din plin să ajungă la spec­tator. L-am întrebat o dată pe un cine­­emator din Bucureşti — ciţi spectatori l-au văzut filmul, distins cu citeva premii şi trimis chiar la întreceri artis­tice ale cinecluburilor de peste hotare. Mi i-a înşirat pe membrii familiei sale şi pe prietenii acesteia. Filmul era conservat cu grijă in safe-ul cineclu­­bului care ii patronase. Aceeaşi obser­vaţie o face, de altfel, in ultimul număr al săptămânalului clujean „Tri­buna“, Octavio Trastar, in articolul intitulat sugestiv „Filme... in Întuneric“. „Publicul, marele public - întreabă au­­torul din „Tribuna“ — ce trebuie să facă pentru a vedea aceste filme?“ Din păcate, problema nu este chiar atit de simplă. Pentru ca publicul să poată vedea filmele cinecluburilor, ele ar trebui înainte de toate să depă­şească faza de unicat, să circule - adică d -­in formă de copii, înso­ţite de o bandă sonoră imprimată sau nu pe peliculă, dar care să ofere garanţia unei sincronizări Există la Uniunea Generală a Sindicatelor, proiectul de a realiza laboratoare care să se ocupe cu această operaţie, creind - din cele mai meri­torii producţii ale cinecluburilor — o filmotecă bogată, care să pună în cir­culaţie programe pentru casele de cultură. Sigur că un asemenea labora­tor nu se poate improviza de la­ o zi la glta. Pină atunci, insă... ? Citeva fapte ale ultimelor săptămini ne-au arătat că un pic de entuziasm, un pic de înţelegere pot însemna mult pentru cineaştii amatori. Am înregistrat astfel pentru prima oară in România mo­mentul în care secvenţe filmate de mem­brii unui cineclub pot­ ajunge în faţa marelui public, la adăpostul autorită­ţii unui studio profesionist şi la o corespunzătoare ţinută tehnică. Meri­tul acestei iniţiative îl au regizorul de film Mirel Ilieşu şi studioul Alexandru Şahi». Mirel Ilieşu, cunoscut documentarist, laureat in acest an al unui Palme d’Or la Cannes pentru filmul său Cintecele Renaşterii, a avut ca sarcină ele creaţie sa marcheze aniversarea a "100 de ani de existenţă a oraşului Timişoara printr-o scurtă monografie cinemato­grafică. Desigur că cineastul şi-a pro­pus să îmbrăţişeze pe scurt toate do­meniile definitorii pentru bogata exis­tenţă a oraşului de pe Bega. Numai că una dintre trăsăturile specifice actuale ale vieţii culturale timişorene este pasiunea cine­amatorismului. Cred că nu exagerez cîtuşi de puţin dacă afirm că aici s-a format, în zilele noastre, cel mai puternic centru de cineclub din ţară, fapt dovedit nu numai de numărul pasionaţilor came­rei de filmat, dar mai mult decit atit, de numărul majoritar de premii pe care şi l-au adjudecat cu autoritate, la primul Festival republican al filmului de amatori din iulie a.c. Astfel că Însuşi obiectul Ulmului i-a a constitut Pe cineast să se preocupe şi de cineaştii amatori ai oraşului. Mirel Ilieşu a făcut Insă mult mai mult decit atit : ei i-a solicitat pe membrii celor patru cineeluburi timişorene să realizeze, in paralel, un al doilea film despre ora­şul lor, şi prin unirea celor două pe­licule — cea a cineastului profesionist şi şi cea a colegilor săi de pasiune, amatorii — a rezultat una dintre cele mai originale producţii din acest an ale studioului Sahia, intitulata DE 2X8 MINUTE DESPRE TIMIŞOARA. Spre deosebire de cineaştii profesio­nişti „de la centru" amatorii au avan­tajul că trăiesc adevărata viaţă a ora­şului lor, că pot întipări şi păstra pe peliculă o adevărată cronică a propriei c urbe. Originiala monografie iniţiată de Mirel . Ilieşu dovedeşte din plin înţe­legerea acestui lucru. Fiecărui capitol al documentarului realizat de profesio­nişti îi urmează, în post-scriptum, un comentariu al amatorilor. Dacă echipa lui Ilieşu încearca performanţa de a rezuma şapte secole într-un minut, printr-o concentrată trecere în revistă a unor stampe, hrisoave şi documente cinematografice, d­heamatorii adaugă lecţiei de istorie a colegilor lor bucu­­reşteni o originală anchetă „în direct“, lit jurul unei enigme din tradiţia locală , de unde, pare­ obiceiul ca Ucenicii să înfigă cuie în trunchiul unui anume arbore ? Deşi problema nu este elucidată, şi enigma continuă să râm­înă estompată in negura istoriei breslelor, secvenţa conferă filmului o şi mai pregnantă culoare locală. In egală măsură, fiecare dintre celelalte şapte capitole ale filmului este comen­tat, într-un mod neprevăzut de către echipele cinecluburilor. Rezultatul este un film extrem de interesant şi de agreabil, în egală măsură instructiv şi distractiv, una din cele mai valo­roase producţii din acest an ale stu­dioului. Aici nu s-au făcut concesii din simpatie platonică pentru ideea cine­amatorismului, ci a existat o iniţiativă clară şi s-a realizat un lucru util. Exemplul merită să fie studiat şi continuat ! Dar nu numai studioul „Sahia“ ci şi televiziunea a înregistrat paşi înainte, pe drumul scoaterii „la lum­ină­ a fil­mului de amatori. Micul nostru ecran a mai difuzat ce-i dreni­t altă dată secvenţe realizate în cihecluburi, dar a făcut-o mereu nesistematic, întîmplător şi fără consecvenţă. Am înregistrat de aceea, cu satisfacţie, săptămlna tre­cută, un moment pe care-l socotim important : inaugurarea unei emisiuni dedicate activităţii cinecluburilor. Au fost prezentate publicului filme şi un operator a dat îndrăgostiţilor de camera cinematografica sfaturi utile. Emisiu­nea e binevenită, echilibrată dar nu este - credem ! - tot ceea ce poate face televiziunea In această direcţie. In definitiv, emisiunea care se adre­sează membrilor de cineclub, nu face decit a le prezenta acestora realizările unora dintre colegii lor mai norocoşi. Cum să facem Insă ca cele mai reuşite fUmi de smotoci­it Stungă sub privi­rile publicului larg ? — iată o pro­blemă nu mai puţin importantă. N-ar merita oare tratamentul acesta, filme remarcabile ca Ploaia nu cade din cer. Aşteptarea, Recviem pentru o insulă sau experimentalul Obsesia ? Paşii îna­inte ar trebui consolidaţi prin cişti­­guri noi în această direcţie, printr-o promovare curajoasă, desigur fără con­cesii de calitate, a unor creaţii artis­tice depune de a ajunge sub ochii publicului larg, în plină­ lumină. T. Caranfil Măriri ale Consiliului de Miniştri privind generalizarea experimentării de salarizare salariilor în Consiliul de Miniştri a emis re­cent două hotăriri prin care a­­probă cu începere de la 1 no­iembrie a.c. generalizarea expe­rimentării noului sistem de sala­rizare şi majorarea salariilor lu­crătorilor din întreprinderile agri­cole de stat, de mecanizare a a­­griculturii şi din alte unităţi agri­cole de stat, precum şi a specialiş­tilor din cooperativele agricole de producţie. Corespunzător acestor hotărâri, salariile lucrătorilor din unităţile agricole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la sută­­ împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asi­gură pe ansamblu o creştere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiştii care îşi des­făşoară activitatea în cooperative­le agricole de producţie s-a acordat o creştere medie a salariilor de 20,6 la sută care asigură o core­lare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în între­prinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor be­neficia peste 425 000 de salariaţi din agricultură ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ţine seama de specificul condiţiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lu­crătorii din acest important sector al economiei naţionale in obţine­rea unor producţii sporite de ce­reale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă şi alte produse atit în sectorul agriculturii de stat cit şi în cel cooperatist. Astfel se asi­gură o legătură mai strînsă a sa­lariilor lucrătorilor din unităţile agricole de stat şi ale specialişti­lor din cooperativele agricole de producţie cu rezultatele muncii lor şi ale unităţii in care îşi desfăşoară activitatea. Noul sistem de salarizare pre­vede acordarea salariului corespun­zător realizării sarcinilor de pro­ducţie stabilite. Ţinind seama de condiţiile spe­cifice din agricultură, unde rezul­tatele complete ale activităţii pro­ductive pot fi cunoscute abia la sfîrşitul anului agricol, salariul ta­rifar al acestor lucrători cuprinde două părţi — partea cea mai mare de 8Q“^9Q la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfîrşitul anu­lui, în raport cu realizarea planu­lui de producţie. Pentru a cointeresa pe lucrăto­rii din fiecare fermă îrn obţinerea unor rezultate cu­ inşi bune, veni­turile acestora vor fi nemijlocit le­gate de­ rezultatele fermei unde îşi desfăşoară activitatea, independent de rezultatele obţinute pe ansam­blul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din între­prinderile de mecanizare a agri­culturii —T I.M.A. — vor fi condi­ţionate atit de îndeplinirea planului de lucrări exprimat valoric, cit şi de realizarea producţiilor planificate la principalele culturi în coopera­tivele agricole de producţie deser­vite. In acest fel, ei vor fi cointe­resaţi să execute lucrări de calitate cit mai bună şi la timpul optim în cooperativele agricole de pro­ducţie. In afara salariilor tarifare, lu­crătorii din unităţile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate de­osebite in muncă şi de gratificaţii noului sistem şi majorarea agricultură la finele anului in funcţie de de­­păşirea venitului net pe fermă sau a beneficiilor planificate pe între­prindere. In cazul lucrătorilor din întreprinderile de mecanizarea a­­griculturii, se pot acorda premii pentru depăşirea planului de ve­nituri al întreprinderii. Totodată, li se pot acorda premii pentru de­păşirea producţiei planificate la principalele culturi din C.A.P. deservite. Pentru aceasta C.A.P. pot constitui un fond de pre­miere în limita unei cote de pînă la 20 la sută din volumul producţiei obţinute peste plan la principalele culturi, pentru care I.M.A. efec­tuează lucrări, cota concretă cit şi condiţiile de plată a premiilor fiind înscrise în contractele de lucrări ce se încheie între coopera­tive și întreprinderile de mecani­zare. Hotărîrea privind majorarea sala­riilor în unitățile agricole de stat mai cuprinde reglementări, care ţinind seama de condiţiile specifi­ce agriculturii, dau conducătorilor de fermă sau de secţii uneia drep­turi mai largi, referitoare la modul de încadrare a salariaţilor perma­nenţi, modul de plată a persona­lului sezonier etc. Hotărîrea privind salarizarea spe­cialiştilor agricoli din C.A.P. re­comandă Uniunii Naţionale a Co­operativelor Agricole de Produc­ţie, să propună consiliilor de con­ducere ale cooperativelor agricole de producţie să acorde specialişti­lor agricoli din C.A.P. pentru contribuţia adusă la realizarea pla­nului cooperativei, o retribuţie de 15 la sută din valoarea zilelor de muncă cuvenite preşedintelui, iar pentru depăşirea sarcinilor de pro­ducţie o retribuţie suplimentară la nivelul celei primita de preşedinte. Introducerea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor tuturor lucrătorilor din unităţile a­­gricole de stat şi a specialiştilor din cooperativele agricole de pro­ducţie se înscrie pe linia înfăptui­rii prevederilor celui de-al IX-lea Congres al partidului, referitoare la ridicarea nivelului de trai al oa­menilor muncii şi ale Hotărîrilor Plenare a Comitetului Central al P.C.R., din octombrie 1367, cu pri­vire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi majorarea salariilor. Aceasta va reprezenta in acelaşi timp un puternic stimulent pentru salariaţii din toate unităţile aces­tui important sector al economiei naţionale, în vederea utilizării mai eficiente a bazei sale tehnico-ma­­teriale, şi a forţei de muncă pen­tru obţinerea unor producţii spo­rite atit în sectorul vegetal oit şi in cel zootehnic şi cu un nivel de rentabilitate mai ridicat, pentru asigurarea satisfacerii intr-o măsură tot mai completă a nevoilor de a­­provizionare a populaţiei cu pro­duse agroalimentare, cit și a in­dustriei cu materii prime.­­ Imagine din expoziţia artistei Octavia Molea Suciu deschisă la Galeriile de artă din calea Victoriei 132 Timpul frumos, valorificat la maximum! Urmare din pag. I şi d­upă căderea serii, deşi nu uneia cooperative asemenea condiţii există. Acestea toate explică de ce tractoriştii repartizaţi la C.A.P. Dobroieşti îşi permit să plece acasă c­­ tractoarele şi să întirzie apoi de la lucru. Zecile de situatţi şi statistici solicitata zilnic de către organeele Direcţiei agri­cole judeţene Ilfov, pentru a fi la curent cu mersul lucrărilor agricole de toamnă, nu pot suplini prezenţa per­manentă in unităţi (pe teren) a ca­drelor de Îndrumare care ar putea avea, in unele situaţii, initiative concrete care intr-adevăr să folosească caproaijiei agricole de toamnă. Sa contribuie la terminarea grabnică a insamintarilor. De pildă, redistribuirea operativă a maşinilor agricola de la cooperativele care au terminat lucră­rile la cele râmase în urmă ar fi una dintre măsuri. Or, acest lucru nu se intîmplă, în vizita noastră n-am totjl­­nit pe teren nici un asemenea îndru­mător operativ, deși interesele majore ale agriculturii cer tocmai acest lucru. BUCUREŞTI VARIETE (Nicolae Niţes­cu, Luchi Marinescu, Rodica Baliu, Ciupi Radu­lescu) — prezintă Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasitescu“ la Sala Pa­latului, ora 20. FRUMOASA DIN PĂDUREA ADORMI­TA (Ileana Iliescu, Sergiu Şteişinski, Elena Dacian, Martha Herţeg, Dirijor : C. Trăilescu) — Opera Romănă, tel. 16.48.20, ora 19.30. HEIDELBERGUL DE ALTA DAT A (Florin Piersic, Unica Tomoroveanu, Chi­rii Economu) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia, tel. 11.71.71, ora 20. TRAVESTI (Marcela Rusu, C-t.in Bărbu­­lescu, Nic. Brancomir) — Teatrul naţio­nal „I. L. Caragiale“, sala Studio, tel. 15.15.53, ora 20. LIVADA CU VIŞINI (Clody Bertola, Stefan Ciobotârasu, Nicolae Secureanu, Fory Etterle) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60, ora 20. MELODIE VARŞOVIANA (Rodica Ta­­palagă, Aurel Cioranu) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. TANGO (George Constantin, Octavian Cotescu, Victor Rebengiuc) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20. CE SCURTA E VARA (Eugenia Rădu­­lescu, C. Brezeanu, Anda Coropol) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. CIND LUNA E ALBASTRA (Melania Curje, Ion Punea, Ion Dichiseanu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio, ora 20. PE 40 M- LUNGIMI DE UNDA — Tea­trul ciulesti, tel. 18.94,19. 00 18.89. TRANSFUZIA (Benno Popliker, Abram Naimark, Carol Marcovici) — Teatrul evreiesc, tel. 2136.71, ora 20. PAPUEIADA — Teatrul Ţănndârică, sala din cal. Victoriei, tel. 15.23.77, ora 17. CĂLUŢUL COCOŞAT — Teatrul Ţăn­dărică, sala din str. . Academiei, tel. 16,14.92, ora 11. BIRLIC — Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. FEMEI, FEMEI, FEMEI — Teatrul „C. Tănase“, sala din calea Victoriei 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. 5 mm PREMIERE CORABIA NEBUNILOR (ambele serii) - Patria (II 86.26) — 8. 12, 15. 18. 21. PARIA — Luceafărul (15.87.67) — 9. 11.15, 13.30, 16. 18 30. 21. București 115.61.54) - 8.30, 11, 13 30. 16. 18 30. 21 . Favorit (Drumul Taberei) — 10. 13, 15.30, 18. 20.30. LUPII ALBI - Republica (11.03.72) - 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21. MY FAIR LADY - Central (14.12.24) -9.30, 13, 18.30, 20. ULTIMA LUNA DE TOAMNA — Union (13.48.04) - 20.30. O NOAPTE FURTUNOASA — MUROS (21.80.­17) - 80,­­rgrD LA NORD prin NURD-VEST - Festi­val (15.63.84) — 6.30, 11.30, 1Í.S0, 17.30. 20.-30. o CHESTIUNE de ONOARE - Cotro­­ceni (13.62.56) - 15-30. 18. Viitorul 01.48.03) - 18. 20.30. TINERETE FARA BAIRINETE — Vi­itorul (11.48.03) — 15.30. GiocoNDA fara SCRIS - Rahova (23.91 00) - 20.30.­ TIGRUL — Lumina (16 23.35) — 9.30—16 In continuare. 18.30. 20.45. Drumul Sălii (31.28.13) — 15. 17.30. 20. MARA ION — Hlizesti (18.62.72) — 15 30. 18. 20.80. CREOLA, OCHII TI ARD CA FLACARA — Munca (21.80.97) — 18. 18. Rahova (23.91.00) - 15.50. 18. A TRAI PENTRU A TRAI _ I10­00 (13.49 04) — 15.30. 18. VIRSTA INGRATA — Lira (31.71.71) — 15.30, 18. 20.15. DRAGOSIE LA LAS VEGAS - Unirea (17.10 21) — 18. 20.15. Flacăra (21.35.40) — 18. 20.30. aruncați banca In aer - polca (16 35 38) - 11 30. 13 45. 16 18.18. 20 30 CIMARON ; VÎRSTA INGR TA - Da­cia (I6.26.i0) — 8.45—19.30 in continuare. ICONOSTAS — Unirea 15.30. (17.10.21) MEMENTO - Cotrocenl U3.62.se> — 20.30. CONTESA COSEL — Moşilor (12.52.93) — 15.30. 19. ARMATA CODOBATURILOR DIN NOU IN LUPTA - Flacăra (21.25 40) - 15.30 SOARELE VAGABONZILOR — Ciulești (17.85.46) - 15.30. 18. 20 30. Volga (11.01.26) — 9.15—16 în Contiouără. 18.15, 20.80. AM DOUA MAME Sl DOI TATI - Vi-taa (81.38.82) — 0.39. OMUL MOMENTULUI « Vila» (51 89 62) -15.30, 18. Pacea (31.32.82) • 13.«, 18.­­20.15. ■ CAVALERII AERULUI — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18, 20.15. LOVITURA puternica m Progresul (23.94 10) - 20.30. OMUL CU ORDIN DE REPARTIȚIE - Popular (33 15 17) — 20 30. SHERLOCK ROLăl 6S — Popular (35.18 17) - 15 30, 18. UN GLONTE PENTRU GENERAL — Bucugi (17 05.47) - 0, 11 15, 13.30, 15 45, 18 15, 20.45. Mioriţa (14 27 14) - 9 30. 12, 15.30, 18, 20.30. Arta (21 31.86) — 9—15.45 In continuare. 18. 20 30. MONDO­CANE — 1 impuri Noi (15 61.10) — 9—ai In continuare. OMUL, ORGOLIUL, VENDENTA - Au­rora (35.04 56) — 9. 11 15. 13.30. 16, 18.15, 20.30. Modern (28.71.01) — 10, 13, 16, 18.15, 20.30 OMUL CARE VALORA MILIARDE - Victoria (18.28.79) — 9. 11.15, 13.30, 18, 18.30. 2­1 45. Privita (17 08 58) — 9. IMS» 13 30. 16.­­9 13. 20 30; Melodia (12 06 88) — e. ii is. 13.30, 16. 18 80. 20 45; Flamura (23.07 40) — 8. ii 15. 13 30, 16. 18.15.­ 20.30. ANGELICA Șl SUI IONUL — F«rOVt»r (16.22 73) - 8 30. I­. 13' ap. 16. 18 80. 21! Excelsior (18.10 88) — 9 45. 12 15. 14 45, 17.15, 80; Floreasca (83 29 71) — 11.15. 13.30. 16. 18 15. 20 30. GSpria (?? 44 01) ~ «, 11.15. 13 30. 16. 19 15. 20 30. Ioană (21.48 46) - 0, 11 15. 15.45. 18 15. 20 50. ADU), GB1NGG I — Crlogasi (17 38 81) - 15 SO. 18. 20. JS. COMISARUL „X* SI BANDA „TREI CUM VERZI“ - infiâtirea Intre popoare (17 31 64) - 15. 11 45. 28; t'roeresui (23.94.10), 15.30, 18; Cosmos (35.19.15) — 15.30, 18. 20.15. PROGRAMUL . 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Studioul pionierilor. 18.25 Criterii. Gong. Festivalul naţional al teatrelor in faza selec­­ţiilor preliminare. 18.55 Publicitate. 19.00 Avanpremiera. 19.15 Interpreţi îndrăgiţi de mu­zică populară! Ana Pacatiuş şi Damian Luca. Iaşi, la 19.30 Telejurnalul de seară. 19.55 Actualitatea economi­c 20.10 Scară de­­patru T.V Rem­brandt. Spectacol programat in cadrul marilor aniversări UNESCO. 20 40 Pe teme muzicale: Contem­poraneitate și folclor 21.05 „Chore - Studio“ — balet contemporan, interpretează An­samblul de balet al Operei din Timişoara. 21.30 Convorbiri literare. Lite­ratura feminină. 22.15 Jacqueline Midinette. 22 35 Tejeturiralul de noapte. 22.45 Cronica ideii- r. Marxis­mul secolului XX. (Discuţie pe marginea lucrării lui Roger Garaudy). PROGRAMUL II 20.00 Concertul de deschidere a stagiunii orchestrei simfonice a radiotelev­iunii. Dirijor Iosif Conta. 21.35 Film serial­­ Răzbunătorii.

Next