Informatia Bucureştiului, octombrie 1969 (Anul 17, nr. 5013-5039)
1969-10-09 / nr. 5020
Pe adresa șantierului Institutului politehnic PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI* VAI INFORMAŢI A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVII Nr. 5020 4 PAGINI 30 BANI Joi 9 octombrie 1969 IARNA E PE APROAPE. DE MODUL IN CARE SE ACŢIONEAZĂ IN PREZENT DEPINDE ÎNDEPLINIREA PLANULUI Anul trecut, întilnirea cu prima zăpadă a însemnat pentru colectivul de constructori de pe şantierul Institutului politehnic nerealizarea unui volum de producţie de cca. 100 000 Iei, îşi spuneau astfel cuvîntul deficienţele serioase ce grevaseră pregătirea şantierului pentru iarnă. — A fost o experienţă — ne-am adresat tov. TITU CAZAN, Inginer şef al şantierului — din care credem că au fost trase Învăţămintele necesare. Ce aţi Întreprins pentru acest an ? — încă din vară am întocmit un plan de organizare a şantierului de natură să asigure, prin măsurile propuse, buna desfăşurare a lucrărilor în anotimpul friguros. In general, am adoptat soluţii definitive de închidere a spaţiilor la clădirile cu structura de rezistenţă terminată. La unele dintre acestea s-a şi trecut la montarea tîmplăriei metalice şi a geamurilor. Bunăoară, la facultatea de mecanică închiderile definitive sunt realizate in proporţie de peste 50 la sută, iar la corpul de laboratoare am închis o suprafaţă de 3 300 mp. De asemenea, conform planificării, s-au făcut comenzi pentru aprovizionarea cu materiale prelate, rogojini, folii de polietilenă, utilaje de încălzit, combustibil etc. Cit despre revizuirea instalaţiilor pentru încălzire, acestea se află într-un stadiu avansat. (Continuare în pag. a 4-a) FABRICA DE CABLURI ŞI MATERIALE ELECTROIZOLANTE. Moderna secţie de trefilare aluminiu a fost dată în folosinţă cu aproape un an şi jumătate înainte de termenul stabilit prin planul de stat, pe poarta uzinei ieşind zilnic zeci de tone de sîrmă de aluminiu destinată fabricării cablurilor electrice de forță. Profil industrial i Combinatul f ' :’.i de confecții '* ț șitricotajO 1 %neme?ti(l[) 1 Poate surprinzător - dacă ne referim la modificările structurale pe care cuceririle contemporane ale ştiinţei şi tehnicii le-au generat în majoritatea ramurilor de producţie - în industria confecţiilor mecanizarea şi automatizarea au pătruns cu paşi destul de timizi. Tocmai de aceea realizările obţinute de Fabrica de confecţii şi tricotaje In acest domeniu se impun ca autoritate, experienţa acumulată aici fiind studiată cu Interes de numeroşi specialişti de peste hotare. Obiective principale ale acţiunii de organizare ştiinţifică, mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie se circumscriu, alături de chimizare şi aplicarea principiilor de ergonomie, într-un amplu cadru de preocupări privind sporirea eficienţei muncii, a productivităţii. Dacă In 1965 gradul de mecanizare al fabricaţiei principalelor produse varia Intre 12 şi 85 la sută, in prezent el este de 70-92 la sută* punind In evidenţă un remarcabil progres pe linia perfecţionării potenţialului tehnic al întreprinderii. Dar, dincolo de semnificaţia sa economică imediată, acest substanţial salt calitativ capătă noi şi profunde sensuri dacă precizăm că, în măsură hotărîtoare, el se datorează unei susţinute şi rodnice acţiuni de autoutilare. „Palmaresul“ constructorilor de... maşini din fabrică înserează creaţii de înaltă valoare tehnică atît în ceea ce priveşte concepţia, cit şi execuţia. Maşinile pentru peliculizat polietilena şi împrăştiat pulberi adezive — care oferă un larg cîmp de afirmare chimizării, cele pentru tricotat ciorapi— productivitate de circa 60 la sută superioară tipurilor existente şi de produs piele artificială sînt numai cîteva din utilajele pe care regăsim, nu fără surprindere, emblema F.C.T.B. Pîrghie de bază în înfăptuirea unor proiecte de organizare superioară a producţiei, autoutilajea face ea însăşi obiectul unor exigenţe de aceeaşi natură. Eficienţa muncii noastre remarca cu judiciozitate ing. şef mecanic, Mircea Popa — este dată de măsura în care reuşim să răspundem unor necesităţi imperioase ale producţiei. Pentru aceasta, întreaga activitate este orientată spre materializarea soluţiilor propuse de cercetarea aplicativă în direcţia chimizării, utilizării unor noi materii prime, etc. In consecinţă, suntem preocupaţi de concepţia şi execuţia — includ aici şi dispozitivele de mică mecanizare — utilajelor necesare tehnologiilor ce urmează să fie aplicate şi care asigură trecerea de la faza de mecanizare a o- Florin Rădulescu-Botică (Continuare in pag. a 3-a) Eficienţa investiţiei de inteligenţă APROPO DE. I TOLERANTA ! DRAGOŞ NICOL N-am să încerc să explic aici ce este Legea, fiindcă toată lumea ştie. Ceea ce trebuie spus însă, totuşi, deşi şi acest lucru e ştiut de toată lumea, este că legea e obligatorie pentru toţi. Şi pentru oamenii de rînd, şi pentru şefi, şi pentru cei ce o fac, şi pentru cei ce o execută. Fiindcă altfel n-ar avea nici un rost să se mai cheme Lege. Există însă oameni care, prin funcţia lor, sau prin poziţia lor socială, consideră că pe ei legea nu-i vizează, că ei sunt deasupra legii, că ei pot pretinde aplicarea ei, dar că ei nu pot fi obligaţi să se supună ei. Cunosc un ins care trece drept un teribil apărător al legii cînd e vorba de subalternii săi sau cînd e vorba de oamenii cu care activitatea sa se întîlneşte. Aplică amenzi, încheie acte de dare în judecată, organizează acţiuni de depistare a contravenţiilor, dar faţă de sine însuşi, faţă de propria sa familie sau faţă de superiorii săi, nu apără legea niciodată! Ba, dimpotrivă, o încalcă senin, fără nici o mustrare de conştiinţă. întrebat de ce o face, a răspuns uimit : „Dar cu ce (Continuare in pag. a 3-a) imRMATU wzfirrmr. La fabrica de săpun „Stela" au fost executate prin autoutilaje o serie de matriţe pentru instalaţia automată de prelucrare a săpunului de toaletă în flux continuu. Un mare număr de sortimente vor putea fi produse astfel îni mărimi şi forme diferite, înregistrîndu-se o creştere simţitoare a productivităţii muncii şi a calităţii. In imagine instalaţia cu ajutorul căreia se produce, în prezent, o tonă de săpun pe oră. ■j OPERA ROMANA anunţă publicul că, din cauza ocupării sălii cu o manifestare artistică specială, spectacolul „Decebal“ din ziua de 10 octombrie se amină pentru altă dată ce va fi anunțată ulterior. Tichetele cu seria 319, ca și abonamentele tip B, rămin valabile. CU 700.000 DE ANI ÎNAINTEA LUI „APOLI0-11‘‘ Pămîntu! a primit milioane de tone de „mostre lunare" Cele 20 kilograme de roci şi pulbere pe care astronauţii Armstrong şi Aldrin le-au adus pe Pămînt de pe Lună şi asupra cărora 142 de savanţi din nouă ţări se apleacă acum cu atita curiozitate nu sînt primele eşantioane ale solului lunar primite de Terra. Aceasta este concluzia a zece arii de cercetări şi experienţe întreprinse de un savant de reputaţie mondială, dr. Dean R. Chapman, directorul laboratoarelor termoaerodinamice de la centrul NASA din Mountain View (California). După părerea dr. Chapman, Pămîntul posedă din timpuri imemorabile între 10 și 100 milioane tone (Continuare în pag. a 4-a) După trei săptămâni de şcoală, elevii claselor a IX-a din şcolile generale de 10 ani au făcut cunoştinţă cu disciplinele teoretice — unele introduse pentru prima dată în programa şcolară — şi cu obiectul „cunoştinţe practice“, care înmănunchează o diversitate de profesii legate de instruirea practică a băieţilor şi fetelor. • APROAPE in toate şcolile, profilul practic al instruirii elevilor dintr-a noua a fost orientat în direcţia dezvoltării deprinderilor şi imaginaţiei, orientîndu-i spre acele meserii pe care le vor practica în viitor. Aşadar, o problemă esenţială pentru succesul şcolii de 10 ani, pe lingă pregătirea teoretică, este instruirea practică. In acest interval de timp au fost stabilite Înţelegeri cu Întreprinderile Instruirea practica a elevilor bucureştene cele mai adecvate pentru efectuarea practicii, punîndu-se accentul pe meserii ca : lăcătuşerie, tinichigerie, iniţiere auto, instalaţii sanitare şi electrice, reparaţii radio şi televizoare, croitorie, cizmărie, marochinarie etc. Prin programul complex pe care îl au, prin contactul cu procesul tehnologic al producţiei şi prin folosirea permanentă a cunoştinţelor de fizică, chimie, matematică, elevii clasei a IX-a au prilejul să-şi însuşească un volum însemnat de deprinderi practice, să dobîndească o calificare pe măsura interesului şi talentului lor, asigurîndu-li-se totodată, un nivel superior de instrucţie şi educaţie. • PENTRU A VENI în sprijinul celor care din diferite motive nu şi-au terminat şcoala generală, iar vîrsta depăşită nu le dă posibilitatea să urmeze cursurile la zi, începînd cu acest an, la unele şcoli generale de 10 ani, fiinţează cursuri serale şi fără frecvenţă. Printre şcolile generale care au cursuri serale amintim : nr. 4, 39, 85, 69, 120, 146, 205, 170, şcoli aflate în toate sectoarele Capitalei, în special in zone industriale. Absolvenţii cursurilor serale sau fără frecvenţă ale şcolii generale de 10 ani au aceleaşi drepturi şi primesc aceleaşi acte ca şi absolvenţii cursurilor de zi. I. B. v • Locuri la odihnă şi tratament O.N.T., agenţia Bucureşti, filieda din bd. Republicii 4, oferă bucureştenilor locuri la odihnă şi tratament în toate staţiunile de pe Valea Prahovei, la Borsec, Sovata, Tuşnad, Basna, Slănic Moldova, Vatra Dornei, şi altele. In staţiunile 1 Mai şi Felix se pot obţine locuri cu cazarea la particulari. La odihnă se poate pleca în fiecare zi, în serii de la 3 zile în sus, iar la tratament în cadrul seriilor respective. Solicitanţii beneficiază de prileturi reduse faţă de sezonul cald şi de o reducere de 50 la sută la C.F.R. Pînă la 15 octombrie se menţine deschisă şi staţiunea Mamaia de pe litoral. Plecăm în fiecare zi, la cerere. • Lucrări cu plata în rate la cooperativa „Automecanica” Cu Începere de la 1 noiembrie cooperativa „Automecanica“ execută lucrări de reparare a autoturismelor şi cu plata în rate, la toate unităţile sale. Se acordă prioritate pentru reviziile generale sau lucrările mai complicate, în perioada dintre 1 decembrie—1 martie clienţii vor beneficia şi de o reducere de 10 la sută. • Astăzi, în sala mică a Palatului, au început lucrările celei de a 6-a sesiuni de comunicări tehnico-ştiinţifice a Institutului de cercetări tehnologice pentru construcţii de maşini. Cu acest prilej vor fi prezentate, timp de trei zile, peste 80 de referate şi comunicări din domeniul tehnologiei construcţiilor de maşini care abordează probleme tehnologice de turnătorie, metalurgia pulberilor, deformări plastice, tratamente termice, acoperiri de suprafaţă, sudură de curenţi de înaltă frecvenţă, prelucrări prin aşchiere, acţionări pneumatice şi hidraulice ş.a. • Debarcaderele rămin deschise in continuare Pentru a da posibilitatea bucureștenilor să efectueze în continuare plimbări de agrement pe lacurile Capitalei, I.C.A.R. ne informează că debarcaderele Cişmigiu, Libertăţii, Herăstrău, Snagov, Pustnicul și Buftea rămîn deschise în continuare. La dispoziţia publicului stau atît bărcile cu rame cit şi ambarcaţiunile cu motor. Programul de funcţionare este între orele 10 şi 19. • Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora S, in Bucureşti, temperatura aerului a fost de 4 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 17 grade, iar minima din cursul nopţii de 1 grad. Timpul probabil de miine . Vremea se menţine frumoasă dar rece noaptea şi dimineaţa. Cer variabil, mai mult senin. Vint slab. Temperatura minimă 1—3 grade, iar maxima 18—20 grade. Ceaţă slabă dimineaţa. Condiţii favorabile producerii brumei. In pagina a Il-a ___________________________ HOTĂRÎRI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI PRIVIND GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ȘI MAJORAREA SALARIILOR ÎN AGRICULTURĂ RIM CAMPANIA AGRICOLĂ Timpul frumos, valorificat la maximum! Cooperatorii din brigăzile de culturi mari, ale C.A.P. Dudeşti, au terminat săptămîna trecută, printre primii, recoltatul porumbului. Atenţia, lor, acum, este concentrată asupra pregătirii recoltelor viitoare de păioase : grîu de toamnă şi orz. Cu toate acestea, lucrările bat pasul pe loc. De pildă, pînă în ziua de 6 octombrie din cele 275 hectare planificate a fi însămînţate cu grîu în această toamnă nu au fost însămînţate decit 40 de hectare. Deci o restanţă apreciabilă. Faţă de forţa de muncă proprie folosită la aceste lucrări, noi ar fi trebuit să fi încheiat şi acest capitol al muncilor agricole de toamnă, ne spune ing. Dumitru Mîlcomete. Dar ce folos ? Nu ne ajută mecanizatorii. ALM.A. Ştefăneşti, scriptic şi chiar fizica ne-a pus la dispoziţie 13 tractoare. Veţi zice : suficiente pentru suprafeţele de lucru pe care le avem în plan ! Dar, din 13 tractoare nu se prezintă decît 7 sau 8. Şi dintre acestea, zilnic stau la capătul ogoarelor, pentru reparaţii cite 2—3. Iată cum, dintr-odată, numărul tractoarelor care lucrează efectiv pe terenurile cooperativei agricole de producţie Dudeşti s-a redus la 5. Defecţiuni au şi semănătorile şi discuitoarele care, de asemenea, contribuie la întîrzierea lucrărilor. Situaţia constatată a C.A.P. Dudeşti coroborată cu alte aspecte întîlnite la Mogoşoaia, Dobroieşti, pune sub semnul Întrebării seriozitatea şi răspunderea manifestate de către conducerea I.M.A. Ştefăneşti în pregătirea maşinilor agricole pentru campania din această toamnă. Şefii secţiilor de tractoare sunt foarte rar de găsit în mijlocul tractoriştilor, nu urmăresc respectarea riguroasă a programului de lucru, nu intervin cu promptitudine la depanarea defecţiunilor ce se ivesc. N-am întîlnit nicăieri lucru organizat Gh. Niculiţă (Continuare in pag. a 2-a) termoficarea se află încă la „gradul“ aproximaţiilor Nopţile friguroase impun intrarea de urgenţă In funcţiune a Instalaţiilor de termoficare. Numeroase telefoane primite de la cetăţeni ne sesizează că IDGB a luat un „start“ slab, multe cartiere şi blocuri continutnd . In pofida temperaturilor scăzute — să rămlnă cu caloriferele reci. In zone Întregi ale oraşului abia acum se umplu, treptat (de ce cu atlta Intirziere 7 — de ce după trecerea atltor zile de frig ?), Instalaţiile cu apă caldă. Nu e pentru prima dată cind consemnam astfel de aspecte. In iernile trecute s-au înregistrat o seamă de defecţiuni tehnice cu repercusiuni asupra încălzirii normale a unor cartiere şi blocuri. Au fost luate toate măsurile pentru a nu se reedita — In lunile viitoare — asemenea neajunsuri Iată ce ne-a răspuns In acest sens ing. Emil Georgescu, Inginerul şef al IDGR. „Încă din luna martie, Întreprinderea noastră a Întocmit un plan de lucrări de revizie la un număr de 469 puncte termice şi staţii centralizate aflate în zonele Drumul Taberei, Titan, Nord (Griviţa, Jiului, Giuleşti) etc., precum şi la 59 centrale termice de cvartal, lucrări care la ora actuală sunt practic încheiate. Concomitent, a fost executată şi revizia a peste 120 km de reţele de termoficare şi a 28 km canale de distanţă aferente centralelor termice. Acolo unde a fost nevoie, au fost înlocuite racordările la instalaţiile interioare, robinetele de secţionare şi Închidere etc“. Din discuţia cu inginerul şef al IDGR ar rezulta că s-au luat toate măsurile pentru ca locatarii din cele 111 000 de apartamente, cărora Întreprinderea le asigură căldură, să fie scutiţi de surprizele neplăcute ale defecţiunilor tehnice. Rămine de văzut dacă temperaturile scăzute vor „semna“ certificatul de calitate al lucrărilor efectuate, cu atît mai mult cu cit, chiar şi în prezent, după cum subliniam, s-au şi ivit primele semne de alertă. Dar, ştiam din anii precedenţi că cea mai spinoasă problemă este aceea a blocurilor recent date în folosinţă. Chiar iarna trecută, în nenumărate rînduri, cetăţenii s-au adresat redacţiei, sesizlndu-ne lipsa de căldură în multe apartamente. S-au tras învăţămintele necesare, sau se va repeta „istoria" şi anul acesta ? Am încercat să aflăm amănunte de la instituţia care credeam noi — MU ta taisur* •« fie ce» mai tn for-I mată, fiind proprietarul apartamentelor, cea care — inmînînd locatarilor cheia - şi-a asumat, implicit, răspunderea pentru deplina funcţionalitate a locuinţelor . Direcţia generală de gospodărie locativă. Acum o săptâmână. Insă, directorul tehnic, ing. C. Șuteu, „nu știa nimic sigur“, nu era în măsură să ne comunice dacă, la venirea Petru Calapodescu (Continuare in pag. a 3-a) Carte de vise 1IIIIIII1IIIHIIIIIIIIÍIIIIIIIII eugen barbu Intr-o scurtă altercaţie ivită la o şedinţă a cenaclului „Labiş”, cînd spiritele se încinseseră pe neaşteptate, din rindul compact de scaune s-a ridicat un bărbat între două vîrste, cu o mustaţă uriaşă pe buze, prezentindu-se scurt înainte de a lua cuvîntul : „Sunt poetul Dimov“. Vorbea fluent, cu o ironie abia ascunsă, cred că în secret ne dispreţuia pentru mica noastră dispută şi a dat să ne explice ceva, cam de sus, cam peste picior. îmi plăcea cum se desfăşura, volutele gîndirii sale trădau pe un om cultivat. Pe urmă l-am auzit recitind versuri și l-am citit cu o îneîntare sporită. Urcarea lui pe scara succesului a fost rapidă, sărind cite trei trepte și nu s-ar putea spune ci nu mi bucur ci aven» In con.... . • — - .... - 1,’Aliiwlh. . certul nostru și o voce specială, barocă, așa cum am crezut mai demult şi am afirmat aici. La reluare, după trecerea timpului, poezia lui Dimov mi se pare o mare desfrînare de cuvint, o imensă mascaradă verbală, plină de culori şi lumini, de apropieri lexicale exotice, imprevizibile, arbitrare pe alocuri şi fortuite ades din cauza cerinţelor rimei In acest bairam descătuşat se zvîrcoleşte o lume larvară, fără identitate, universal e al unor stări incerte, al unei febricitări tehnicolore ca într-un caleidoscop de copil. Onirii preţioase, luxuri şi catifele, sonuri de alămuri virgine, un carnaval infinit, niste panorame din peti ftontimiare tn pag. a 2-a) Pe arterele din Capitală au fost montate semne luminoase de circulație, vizibile de la mare distanță. LA BARUL „ATLANTIC"* Parada modei pentru toamna Cooperativa „Casa de mode“ a organizat marţi şi miercuri, în calea Victoriei nr. 18 consultaţii cu publicul cu privire la modele noi de îmbrăcăminte pentru toamnă, realizate de meşterii cooperativei. în continuare, colecţia de confecţii (rochii, mantouri, taioare etc.) va fi prezentată miine seară, începând de la orele 22, în saloanele barului „Atlantic“, iar sâmbătă seara, de la aceleaşi ore, în sălile restaurantului Nord—Hotel. Zilele acestea, în şcolile generale au început festivităţile de constituire a detaşamentelor pioniereşti, cu care prilej au primit cravata roşie noi pionieri. In fotografie, proaspeţii pionieri de la Şcoala generală nr. 36, în momentul emoţionant al primirii „cheii tainelor pionierești“ de la colegii lor mai mari din clasa a VIII-a. • In turneul zonal de sah de la Atena, Florin Gheorghiu a remizat, in runda a Vl-a, cu danezul Pedersen. In clasament conduce cehoslovacul Jansa cu 4 p, urmat de Florin Gheorghiu cu 30 p (1). • Pentru a doua oară In decurs de 48 de ore, ciclistul danez Mogens Frey Jennsen a corectat, pe pista velodromului olimpic, la Ciudad de Mexico, recordul mondial In proba de 5 000 m (6:01,3). Tot acolo, Jennsen a îmbunătăţit şi recordul mondial al orei pentru amatori, după remăsurarea distanţei aceasta fiind de 47 km, 513 m şi 69 cm, In loc de 47 km, 531 m 69 cm cum se anunţase iniţial. De notat că belgianul F. Bracke va sosi la Ciudad de Mexico pentru a ataca recordul mondial al orei pentru profesionişti, deţinut actualmente de danezul Oile Ritter. • La Salonic, In cadrul pregătirilor in vederea meciurilor din preliminariile campionatului mondial, selecţionata de fotba a Greciei a dispus cu 3—0 (0-0) de formaţia austriacă Sturm Graz. • Selecţionatele de tenis de masă ale Europei au susţinut, la Nagoya, noi întîlniri în compania echipelor Japoniei. Gazdele au cîştigat ambele întîlniri : cu 5—2 la masculin şi cu 3—3 la feminin.