Informatia Bucureştiului, octombrie 1969 (Anul 17, nr. 5013-5039)

1969-10-09 / nr. 5020

Pe adresa șantierului Institutului politehnic PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI* VAI INFORMA­ŢI A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVII­­ Nr. 5020 4 PAGINI 30 BANI Joi 9 octombrie 1969 IARNA E PE APROAPE. DE MODUL IN CARE SE ACŢIONEAZĂ IN PREZENT DEPINDE ÎNDEPLINIREA PLANULUI Anul trecut, întilnirea cu prima zăpadă a însemnat pentru colectivul de constructori de pe şantierul Institutului politehnic nerealizarea unui volum de producţie de cca. 100 000 Iei, îşi spu­neau astfel cuvîntul deficienţele serioase ce grevaseră pregă­­tirea şantierului pentru iarnă. — A fost o experienţă — ne-am adresat tov. TITU CAZAN, Inginer şef al şantierului — din care cre­dem că au fost trase Învăţămintele necesare. Ce aţi Întreprins pentru acest an ? — încă din vară am întocmit un plan de organizare a şan­tierului de natură să asigure, prin măsurile propuse, buna desfăşurare a lucrărilor în a­­notimpul friguros. In general, am adoptat soluţii definitive de închidere a spaţiilor la clădi­rile cu structura de rezistenţă terminată. La unele dintre a­­cestea s-a şi trecut la monta­rea tîmplăriei metalice şi a geamurilor. Bunăoară, la fa­cultatea de mecanică închide­rile definitive sunt realizate in proporţie de peste 50 la sută, iar la corpul de laboratoare am închis o suprafaţă de 3 300 mp. De asemenea, conform planificării, s-au făcut comenzi pentru aprovizionarea cu ma­teriale­­ prelate, rogojini, folii de polietilenă­­, utilaje de în­călzit, combustibil etc. Cit des­pre revizuirea instalaţiilor pentru încălzire, acestea se află într-un stadiu avansat. (Continuare în pag. a 4-a) FABRICA DE CABLURI ŞI MATE­RIALE ELECTROIZOLANTE. Moderna secţie de trefilare aluminiu a fost dată în folosinţă cu aproape un an şi jumătate înainte de termenul stabilit prin planul de stat, pe poarta uzinei ieşind zilnic zeci de tone de sîrmă de aluminiu destinată fabricării cabluri­lor electrice de forță. Profil industrial i Combinatul f ' :’.i de confecții '* ț șitricotajO 1 %nem­e?ti(l[) 1 P­oate surprinzător - dacă ne re­ferim la modificările structurale pe care cuceririle contemporane ale ştiinţei şi tehnicii le-au ge­nerat în majoritatea ramurilor de pro­ducţie - în industria confecţiilor me­canizarea şi automatizarea au­ pătruns cu paşi destul de timizi. Tocmai de aceea realizările obţinute de Fabrica de confecţii şi tricotaje In acest do­meniu se impun ca autoritate, expe­rienţa acumulată aici fiind studiată cu Interes de numeroşi specialişti de peste hotare. Obiective principale ale acţiunii de organizare ştiinţifică, mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie se circumscriu, alături de chimizare şi aplicarea principiilor de ergonomie, în­tr-un amplu cadru de preocupări privind sporirea eficienţei muncii, a producti­vităţii. Dacă In 1965 gradul de mecani­zare al fabricaţiei principalelor produse varia Intre 12 şi 85 la sută, in prezent el este de 70-92 la sută* punind In evi­denţă un remarcabil progres pe linia perfecţionării potenţialului tehnic al în­treprinderii. Dar, dincolo de semnifica­ţia sa economică imediată, acest sub­stanţial salt calitativ capătă noi şi pro­funde sensuri dacă precizăm că, în măsură hotărîtoare, el se datorează unei susţinute şi rodnice acţiuni de autoutilare. „Palmaresul“ constructori­lor de... maşini din fabrică înserează creaţii de înaltă valoare tehnică atît în ceea ce priveşte concepţia, cit şi execuţia. Maşinile pentru peliculizat po­lietilena şi împrăştiat pulberi adezive — care oferă un larg cîmp de afirmare chimizării, cele pentru tricotat ciorapi— productivitate de circa 60 la sută su­perioară tipurilor existente­­ şi de produs piele artificială sînt numai cî­­teva din utilajele pe care regăsim, nu fără surprindere, emblema F.C.T.B. Pîrghie de bază în înfăptuirea unor proiecte de organizare superioară a producţiei, autoutilajea face ea însăşi obiectul unor exigenţe de aceeaşi na­tură. Eficienţa muncii noastre­­ re­marca cu judiciozitate ing. şef mecanic, Mircea Popa — este dată de măsura în care reuşim să răspundem unor nece­sităţi imperioase ale producţiei. Pentru aceasta, întreaga activitate este orien­tată spre materializarea soluţiilor pro­puse de cercetarea aplicativă în direcţia chimizării, utilizării unor noi materii prime, etc. In consecinţă, suntem­ preocu­paţi de concepţia şi execuţia — includ aici şi dispozitivele de mică mecanizare — utilajelor necesare tehnologiilor ce ur­mează să fie aplicate şi care asigură trecerea de la faza de mecanizare a o- Florin Rădulescu-Botică (Continuare in pag. a 3-a) Eficienţa investiţiei de inteligenţă APROPO DE. I TOLERANTA ! DRAGOŞ NICOL N-am să încerc să explic aici ce este Legea, fiindcă toată lumea ştie. Ceea ce tre­buie spus însă, totuşi, deşi şi acest lucru e ştiut de toată lumea, este că legea e obli­gatorie pentru toţi. Şi pentru oamenii de rînd, şi pentru şefi, şi pentru cei ce o fac, şi pentru cei ce o execută. Fiindcă altfel n-ar avea nici un rost să se mai cheme Lege. Există însă oameni care, prin funcţia lor, sau prin poziţia lor socială, consideră că pe ei legea nu-i vizează, că ei sunt deasupra legii, că ei pot pretinde aplicarea ei, dar că ei nu pot fi obligaţi să se supună ei. Cunosc un ins care trece drept un teri­bil apărător al legii cînd e vorba de subalternii săi sau cînd e vorba de oamenii cu care activitatea sa se întîl­­neşte. Aplică amenzi, încheie acte de dare în judecată, or­ganizează acţiuni de depista­re a contravenţiilor, dar faţă de sine însuşi, faţă de propria sa familie sau faţă de superiorii săi, nu apără legea niciodată! Ba, dimpo­trivă, o încalcă senin, fără nici o mustrare de conştiin­ţă. întrebat de­ ce o face, a răspuns uimit : „Dar cu ce (Continuare in pag. a 3-a) imRMATU wzfirrmr. La fabrica de săpun „Stela" au fost executate prin autoutilaje o serie de matriţe pentru instalaţia automată de prelucrare a săpunului de toaletă în flux continuu. Un ma­re număr de sortimente vor putea fi produse astfel îni mărimi şi for­me diferite, înregistrîndu-se o creş­tere simţitoare a productivităţii muncii şi a calităţii. In imagine­­ instalaţia cu ajuto­rul căreia se produce, în prezent, o tonă de săpun pe oră. ■j OPERA ROMANA anunţă publicul că, din cauza ocupării sălii cu o mani­festare artistică specială, spectacolul „Decebal“ din ziua de 10 octombrie se amină pentru altă dată ce va fi anun­țată ulterior. Tichetele cu seria 319, ca și abonamentele tip B, rămin valabile. CU 700.000 DE ANI ÎNAINTEA LUI „APOLI0-11‘‘ Pămîntu! a primit milioane de tone de „mostre lunare" C­ele 20 kilograme de roci şi pulbere pe care astronauţii Armstrong şi Aldrin le-au a­­dus pe Pămînt de pe Lună şi asu­pra cărora 142 de savanţi din nouă ţări se apleacă acum cu atita cu­riozitate nu sînt primele eşantioa­ne ale solului lunar primite de Terra. Aceasta este concluzia a zece arii de cercetări şi experienţe în­treprinse de un savant de reputa­ţie mondială, dr. Dean R. Chapman, directorul laboratoarelor termo­aerodinamice de la centrul NASA din Mountain View (California). După părerea dr. Chapman, Pă­­mîntul posedă din timpuri imemo­rabile între 10 și 100 milioane tone (Continuare în pag. a 4-a) D­upă trei săptămâni de şcoală, elevii claselor a IX-a din şcolile generale de 10 ani au făcut cu­noştinţă cu disciplinele teoretice — unele introduse pentru prima dată în programa şcolară — şi cu obiectul „cunoştinţe practice“, care înmănunchează o diversi­tate de profesii legate de instru­irea practică a băieţilor şi fe­telor. • APROAPE in toate şcolile, profilul practic al instruirii ele­vilor dintr-a noua a fost orien­tat în direcţia dezvoltării de­prinderilor şi imaginaţiei, orien­­tîndu-i spre acele meserii pe care le vor practica în viitor. Aşadar, o problemă esenţială pentru succesul şcolii de 10 ani, pe lingă pregătirea teoretică, este instruirea practică. In acest in­terval de timp au fost stabilite Înţelegeri cu Întreprinderile Instruirea practica a elevilor bucureştene cele mai adecvate pentru efectuarea practicii, pu­­nîndu-se accentul pe meserii ca : lăcătuşerie, tinichigerie, iniţiere auto, instalaţii sanitare şi elec­trice, reparaţii radio şi televi­zoare, croitorie, cizmărie, ma­­rochinarie etc. Prin programul complex pe care îl au, prin contactul cu procesul tehnologic al producţiei şi prin folosirea permanentă a cunoştinţelor de fizică, chimie, matematică, ele­vii clasei a IX-a au prilejul să-şi însuşească un volum însemnat de deprinderi practice, să do­­bîndească o calificare pe măsura interesului şi talentului lor, a­­sigurîndu-li-se totodată, un nivel superior de instrucţie şi edu­caţie. • PENTRU A VENI în spriji­nul celor care din diferite mo­tive nu şi-au terminat şcoala generală, iar vîrsta depăşită nu le dă posibilitatea să urmeze cursurile la zi, începînd cu a­­cest an, la unele şcoli generale de 10 ani, fiinţează cursuri se­rale şi fără frecvenţă. Printre şcolile generale care au cursuri serale amintim : nr. 4, 39, 85, 69, 120, 146, 205, 170, şcoli aflate în toate sectoarele Capitalei, în spe­cial in zone industriale. Absol­venţii cursurilor serale sau fără frecvenţă ale şcolii generale de 10 ani au aceleaşi drepturi şi primesc aceleaşi acte ca şi ab­solvenţii cursurilor de zi. I. B. v • Locuri la odihnă şi tratament O.N.T., agenţia Bucureşti, filieda din bd. Republicii 4, oferă bucu­­reştenilor locuri la odihnă şi tra­tament în toate staţiunile de pe Valea Prahovei, la Borsec, Sovata, Tuşnad, Basna, Slănic Moldova, Vatra Dornei, şi altele. In staţiunile 1 Mai şi Felix se pot obţine locuri cu cazarea la particulari. La odih­nă se poate pleca în fiecare zi, în serii de la 3 zile în sus, iar la tratament în cadrul seriilor respec­tive. Solicitanţii beneficiază de prile­turi reduse faţă de sezonul cald şi de o reducere de 50 la sută la C.F.R. Pî­nă la 15­ octombrie se menţine deschisă şi staţiunea Mamaia de pe litoral. Plecăm­ în fiecare zi, la ce­rere. • Lucrări cu plata în rate la cooperativa „Automecanica” Cu Începere de la 1 noiembrie cooperativa „Automecanica“ execu­tă lucrări de reparare a autoturis­melor şi cu plata în rate, la toate unităţile sale. Se acordă prioritate pentru reviziile generale sau lucră­rile mai complicate, în perioada dintre 1 decembrie—1 martie clien­ţii vor beneficia şi de o reducere de 10 la sută. • Astăzi, în sala mică a Palatului, au început lucrările celei de a 6-a se­siuni de comunicări tehnico-ştiinţifice a Institutului de cercetări tehnologice pentru construcţii de maşini. Cu acest prilej vor fi prezentate, timp de trei zile, peste 80 de referate şi comunicări din domeniul tehnologiei construcţiilor de maşini care abordează probleme teh­nologice de turnătorie, metalurgia pul­­berilor, deformări plastice, tratamente termice, acoperiri de suprafaţă, sudu­ră de curenţi de înaltă frecvenţă, pre­lucrări prin aşchiere, acţionări pneu­matice şi hidraulice ş.a. • Debarcaderele rămin deschise in continuare Pentru a da posibilitatea bucureș­­tenilor să efectueze în continuare plimbări de agrement pe lacurile Capitalei, I.C.A.R. ne informează că debarcaderele Cişmigiu, Libertă­ţii, Herăstrău, Snagov, Pustnicul și Buftea rămîn deschise în continuare. La dispoziţia publicului stau atît bărcile cu rame cit şi ambarcaţiu­nile cu motor. Programul de func­ţionare este între orele 10 şi 19. • Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora S, in Bucureşti, temperatura aerului a fost de 4 gra­de. Maxima de ieri în aer a fost de 17 grade, iar minima din cursul nopţii de 1 grad. Timpul probabil de miine . Vremea se menţine frumoasă dar rece noaptea şi dimineaţa. Cer variabil, mai mult senin. Vint slab. Temperatura minimă 1—3 grade, iar maxima 18—20 grade. Ceaţă slabă dimineaţa. Condiţii favora­bile producerii brumei. In pagina a Il-a ___________________________ HOTĂRÎRI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI PRIVIND GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ȘI MAJORAREA SALARIILOR ÎN AGRICULTURĂ RIM CAMPANIA AGRICOLĂ Timpul frumos, valorificat la maximum! Cooperatorii din brigăzile de culturi mari, ale C.A.P. Dudeşti, au terminat săptămîna trecută, printre primii, re­coltatul porumbului. Atenţia, lor, acum, este concentrată asupra pregătirii re­coltelor viitoare de păioase : grîu de toamnă şi orz. Cu toate acestea, lucră­rile bat pasul pe loc. De pildă, pînă în ziua de 6 octombrie din cele 275 hectare planificate a fi însămînţate cu grîu în această toamnă nu au fost însămînţate decit 40 de hectare. Deci o restanţă a­­preciabilă.­­ Faţă de forţa de muncă proprie folosită la aceste lucrări, noi ar fi trebuit să fi încheiat şi acest capitol al muncilor agricole de toamnă, ne spune ing. Dumitru Mîlcomete. Dar ce folos ? Nu ne ajută mecanizatorii. ALM.A. Ştefăneşti, scriptic şi chiar fizica ne-a pus la dispoziţie 13 tractoare. Veţi zice : suficiente pentru suprafeţele de lucru pe care le avem în plan ! Dar, din 13 tractoare nu se prezintă decît 7 sau 8. Şi dintre acestea, zilnic stau la capătul ogoarelor, pentru reparaţii cite 2—3. Iată cum, dintr-odată, numărul tractoarelor care lucrează efectiv pe terenurile cooperativei agricole de pro­ducţie Dudeşti s-a redus la 5. Defec­ţiuni au şi semănătorile şi discuitoa­­rele care, de asemenea, contribuie la întîrzierea lucrărilor. Situaţia constatată a C.A.P. Dudeşti coroborată cu alte aspecte întîlnite la Mogoşoaia, Dobroieşti, pune sub sem­nul Întrebării seriozitatea şi răspun­derea manifestate de către conducerea I.M.A. Ştefăneşti în pregătirea maşi­nilor agricole pentru campania din această toamnă. Şefii secţiilor de trac­toare sunt foarte rar de găsit în mij­locul tractoriştilor, nu urmăresc res­pectarea riguroasă a programului de lucru, nu intervin cu promptitudine la depanarea defecţiunilor ce se ivesc. N-am întîlnit nicăieri lucru organizat Gh. Niculiţă (Continuare in pag. a 2-a) termoficarea se află încă la „gradul“ aproximaţiilor Nopţile friguroase impun intrarea de urgenţă In funcţiune a Instalaţiilor de termoficare. Numeroase telefoane primite de la cetăţeni ne sesizează că IDGB a luat un „start“ slab, multe cartiere şi blocuri continutnd . In pofida temperaturilor scă­zute — să rămlnă cu caloriferele reci. In zone Întregi ale oraşului abia acum se umplu, treptat (de ce cu atlta Intirziere 7 — de ce după trecerea atltor zile de frig ?), Insta­laţiile cu apă caldă. Nu e pentru prima dată cind consemnam astfel de aspecte. In iernile trecute s-au înregistrat o seamă de defecţiuni tehnice cu repercusiuni asupra încălzirii normale a unor cartiere şi blocuri. Au fost luate toate măsurile pen­tru a nu se reedita — In lunile viitoare — asemenea neajunsuri I­ată ce ne-a răspuns In a­­cest sens ing. Emil Georgescu, Inginerul şef al IDGR. „Încă din luna martie, Întreprinderea noastră a Întocmit un plan de lucrări de revizie la un număr de 469 puncte termice şi staţii centralizate aflate în zonele Dru­mul Taberei, Titan, Nord (Griviţa, Jiu­lui, Giuleşti) etc., precum şi la 59 cen­trale termice de cvartal, lucrări care la ora actuală sunt practic încheiate. Concomitent, a fost executată şi revizia a peste 120 km de reţele de termofica­re şi a 28 km canale de distanţă aferente centralelor termice. Acolo unde a fost nevoie, au fost înlocuite racordările la instalaţiile interioare, robinetele de sec­ţionare şi Închidere etc“. Din discuţia cu inginerul şef al IDGR ar rezulta că s-au luat toate măsurile pentru ca locata­rii din cele 111 000 de apartamente, căro­ra Întreprinderea le asigură căldură, să fie scutiţi de surprizele neplăcute ale defecţiunilor tehnice. Rămine de văzut dacă temperaturile scăzute vor „semna“ certificatul de cali­tate al lucrărilor efectuate, cu atît mai mult cu cit, chiar şi în prezent, după cum subliniam, s-au şi ivit primele sem­ne de alertă. D­ar, ştiam din anii precedenţi că cea mai spinoasă problemă este aceea a blocurilor recent date în folosinţă. Chiar iarna trecută, în nenumărate rînduri, cetă­ţenii s-au adresat redacţiei, sesizln­­du-ne lipsa de căldură în multe apar­tamente. S-au tras învăţămintele necesare, sau se va repeta „istoria" şi anul acesta ? Am încercat să aflăm amănunte de la instituţia care­­ credeam noi — MU ta taisur* •« fie ce» mai tn for-I mată, fiind proprietarul apartamente­lor, cea care — inmînînd locatarilor cheia - şi-a asumat, implicit, răspun­derea pentru deplina funcţionalitate a locuinţelor . Direcţia generală de gos­podărie locativă. Acum o săptâmână. Insă, directorul tehnic, ing. C. Șuteu, „nu știa nimic sigur“, nu era în mă­sură să ne comunice dacă, la venirea Petru Calapodescu (Continuare in pag. a 3-a) Carte de vise 1IIIIIII1IIIHIIIIIIIIÍIIIIIIIII eugen barbu Intr-o scurtă altercaţie ivită la o şedinţă a cenaclului „Labiş”, cînd spiritele se încinseseră pe neaştepta­te, din rindul compact de scaune s-a ridicat un bărbat între două vîrste, cu o mustaţă uriaşă pe buze, pre­­zentindu-se scurt înainte de a lua cuvîntul : „Sunt poetul Dimov“. Vor­bea fluent, cu o ironie abia ascunsă, cred că în secret ne dispreţuia pen­tru mica noastră dispută şi a dat să ne explice ceva, cam de sus, cam peste picior. îmi plăcea cum se des­făşura, volutele gîndirii sale trădau pe un om cultivat. Pe urmă l-am au­zit recitind versuri și l-am citit cu o îneîntare sporită. Urcarea lui pe scara succesului a fost rapidă, sărind cite trei trepte și nu s-ar putea spu­ne ci nu mi bucur ci aven» In con­.... . • — - .... - 1,’Aliiwlh. . certul nostru și o voce specială, ba­rocă, așa cum am crezut mai de­mult şi­ am afirmat aici. La reluare, după trec­erea timpului, poezia lui Dimov mi se pare o mare desfrînare de cuvint, o imensă mas­caradă verbală, plină de culori şi lumini, de apropieri lexicale exotice, imprevizibile, arbitrare pe alocuri şi fortuite ades din cauza cerinţelor rimei In acest bairam descătuşat se zvîrcoleşte o lume larvară, fără iden­titate, universal e al unor stări in­certe, al unei febricitări tehnicolore ca într-un caleidoscop de copil. Oni­­rii preţioase, luxuri şi catifele, so­­nuri de alămuri virgine, un carna­val infinit, niste panorame din peti­ ftontimiare tn pag. a 2-a) Pe arterele din Capitală au fost montate semne luminoase de circu­lație, vizibile de la mare distanță. LA BARUL „ATLANTIC"*­­ Parada modei pentru toamna Cooperativa „Casa de mode“ a or­ganizat marţi şi miercuri, în calea Victoriei nr. 18 consultaţii cu publi­cul cu privire la modele noi de îm­brăcăminte pentru toamnă, realizate de meşterii cooperativei. în conti­nuare, colecţia de confecţii (rochii, mantouri, taioare etc.) va fi prezen­tată miine seară, începând de la orele 22, în saloanele barului „At­lantic“, iar sâmbătă seara, de la a­­celeaşi ore, în­ sălile restaurantului Nord—Hotel. Zilele acestea, în şcolile generale au început festivităţile de constituire a detaşamentelor pioniereşti, cu care prilej au primit cravata roşie noi pionieri. In fotografie, proaspeţii pionieri de la Şcoala generală nr. 36, în mo­mentul emoţionant al primirii „cheii tainelor pionierești“ de la colegii lor mai mari din clasa a VIII-a. • In turneul zonal de sah de la Atena, Florin Gheorghiu a remizat, in runda a Vl-a, cu da­nezul Pedersen. In clasament conduce cehoslovacul Jansa cu 4 p, urmat de Florin Gheorghiu cu 30­ p (1). • Pentru a doua oară In de­­curs de 48 de ore, ciclistul da­nez Mogens Frey Jennsen a co­rectat, pe pista velodromului o­­limpic, la Ciudad de Mexico, re­cordul mondial In proba de 5 000 m (6:01,3). Tot acolo, Jenn­sen a îmbunătăţit şi recordul mondial al orei pentru amatori, după remăsurarea distanţei a­­ceasta fiind de 47 km, 513 m şi 69 cm, In loc de 47 km, 531 m 69 cm cum se anunţase iniţial. De notat că belgianul F. Bracke va sosi la Ciudad de Mexico pen­tru a ataca recordul mondial al orei pentru profesionişti, de­ţinut actualmente de danezul Oile Ritter. • La Salonic, In cadrul pre­gătirilor in vederea meciurilor din preliminariile campionatului mondial, selecţionata de fotba a Greciei a dispus cu 3—0 (0-0) de formaţia austriacă Sturm Graz. • Selecţionatele de tenis de masă ale Europei au susţinut, la Nagoya, noi întîlniri în com­pania echipelor Japoniei. Gaz­dele au cîştigat ambele întîl­­niri : cu 5—2 la masculin şi cu 3—3 la feminin.

Next