Informatia Bucureştiului, ianuarie 1970 (Anul 18, nr. 5092-5115)

1970-01-14 / nr. 5100

g; — înainte de a vă opri asupra prin­e­cipalelor apariţii ale anului editorial •l 1970, v-am ruga să schiţaţi cîteva P; elemente de structură tematică sau gp de orientare teoretică menite să g confere viitorul profil al proas­­£; petei instituţii pe care o condu­­­­ceţi. — Obiectul fundamental al muncii noastre — aşa cum reiese din recenta Hotărîre a Consiliului de Miniştri pri­vind unele măsuri de Îmbunătăţire a activităţii editoriale — este editarea lu­crărilor de valorificare a moştenirii li­terare româneşti şi a ediţiilor definiti­ve. Obiectivele fiind precise, era nor­mal, deci, ca şi criteriile muncii noas­tre de viitor să se cristalizeze ca atare : a) orientarea colecţiilor şi seriilor de­­ ediţii spre operele fundamentale ale li­teraturii române ; b) grija pentru ţinu­ta ideologică şi justeţea analizei este­tice a studiilor introductive şi prefeţe­lor ; c) atenţia acordată nivelului ştiin­ţific al ediţiilor ; d) luarea în consi­derare, cu precădere, a volumelor de istorie literară ce tratează, dintr-un unghi original, aspecte şi subiecte ma­jore ale literaturii noastre; e) promo­varea unor colaboratori de prestigiu, a căror semnătură să fie o garanţie in faţa publicului cititor. Prin aplicarea a­­cestor criterii, prin eforturile conjuga­te ale editorilor şi colaboratorilor, spe­răm să ajungem la realizarea a cel puţin trei deziderate, pe care le con­siderăm esenţiale : să publicăm lucrări de o certă actualitate tematică, de un larg interes şi de o maximă necesi­tate. Toate, fireşte, în condiţii grafice presupunînd soluţii cit mai ingenioase, care să îmbine imperativul utilului CU condiţia frumosului. — zilnic, librăriile sînt cutreierate de elevi şi studenţi, de profesori şi părinţi, de numeroşi iubitori al literaturii In căutarea unor titluri — epuizate cu prea multă repezi­ciune — necesare pentru aprofun­darea cunoştinţelor lor literare. Cre­deţi că s-ar putea conjuga eforturi­le In vederea apropierii de progra­ma analitică a realităţii editoriale 7 — In măsura in care, desigur, pro­­­­grama analitică vizează, in Întregul ei, realitatea unor valori estetice autentice, nu doar tradiţionale sau... reminiscente. Imperativul actual al muncii noastre ne obligă să ţinem seama, în al­cătuirea planului tematic, de nece­sităţile reale de informaţie ale publi­cului larg. Editura nu poate fi altceva decit un mijlocitor de valori estetice intre autori şi cititori. In această pri­vinţă, pentru uzul şcolii şi al publicului larg intenţionăm, de pildă, să lansăm — la capitolul istorie literară şi fol­cloristică — o serie de monografii de tip exegetic (îndeobşte teze de doc­torat), ca şi monografii de sine stătă­toare, de dimensiuni mai mari. Intre acestea, menţionăm pe cele referitoare la „Octavian Goga" de I.D. Bălan, „Ac­tualitatea lui Lovinescu“ de Eugen Si­­mion, „c.A. Rosetti“ de Marin Bucur etc. Pentru aceeaşi categorie de citi­tori vom inaugura seria Intitulată „In­troducere în opera lui...“, conţinînd studii eseistice de circa ISO de pagini, la preţ accesibil, serie in care, în de­curs de vreo cinci ani, vom pune la îndemina învăţămîntului liceal şi su­perior comentarii avizate asupra tutu­ror scriitorilor noştri reprezentativi. Se­ria va fi inaugurată de „Introducere în poezia lui Tudor Arghezi“ de Şer­­ban Cioculescu şi de studiul „Ion Barbu" de Tudor Vianu. O altă suită­­va cuprinde eseuri, de aceleaşi dimen­siuni, cu privire la momentele şi ten­dinţele importante ale fenomenului li­terar : clasicism, romantism, realism, gîndirism ; sau : roman social, ideea de patrie etc. Despre aspectele relevan­te din opera unor scriitori — cum ar fi : „Fondul liric al viziunii sadoveniene”, „Drama cunoaşterii lui Arghezi“, „Alec­­sandri, poet neoclasic", „Sentimentul misterului la Blaga", „Real şi Ideal la Eminescu“ etc. — se vor ocupa stu­diile purtînd semnătura unor critici şi teoreticieni literari apreciaţi. La a­­cestea se adaugă seria dedicată lucră­rilor de literatură comparată : „Emines­cu şi romantismul german", „Clasicism, preromantism şi romantism la Grigore Alexandrescu", „Vasile Cirlova sau in­tre arcadianism şi romantism" etc. Sec­torul literaturii cu Incidenţe educative va fi reprezentat şi de contribuţiile do­cumentare şi de memorialistică. Vom publica, bunăoară, „însemnările zilnice" ale lui Maiorescu, „Jurnalul" lui Gala Galaction, „Amintiri" de Demostene Bo­tez etc. N-aş vrea să omit de la acest capitol şi colecţia de largă destinaţie „Biblioteca pentru toţi“ care va conti­nua editarea operelor importante ale li­teraturii şi culturii româneşti şi uni­versale. — După ediţiile succesive „de son­daj", avînd — inevitabil — un ca­racter puţin ştiinţific, se poate pre­supune că editarea clasicilor lite­raturii române şi a scriitorilor re­prezentativi contemporani va cu­noaşte un reviriment . . Vor continua, fireşte, ediţiile de referinţă începute de vechea editură (respectiv, Cantemir şi Rebreanu). De asemenea, vom tipări seriile iniţiate în colecţia „Scriitori români“ : Ion crean­gă, Ion Ghica, Ion Slavici, Duiliu Zara­­firescu, Ştefan Petică, Ionel Teodorea­­nu, la car­e se adaugă cîteva ediţii fol­clorice : Ion Pop Reteganul, Petre Ispi­­rescu, I. C. Bibicescu. Incepind din acest an vom adăuga la acestea un nou tip — ediţii postfaţate — in care opera este însoţită de o analiză literară exemplară a textului respectiv, după o metodolo­gie modernă. Creaţia scriitorilor inter­belici va deveni şi mai cunoscută prin editarea seriilor de opere de Emanoil Bucuţa, Cincinat Pavelescu, Ion Triva­­le, Vasile Pârvan, Paul Zarifopol, Pa­rnâit Istrati, Pompiliu Constantinescu, Eugen Lovinescu etc. Şi desigur, vom continua ediţiile de autor începute : Tudor Arghezi, G. călinescu („Opera lui Mihai Eminescu”), Ion Agîrbiceanu, Zaharia Stancu, M.­­R. Paraschivescu, Eugen Jebeleanu, Maria Banuş. Iată şi o noutate : ediţiile de autor ce vor fi inaugurate de acum înainte vor f­i prefaţate chiar de scriitorul în cauză , prin mărturisiri, autobiografii, auto­­comentarii ale textelor sau volumelor, în sensul divulgării unor intimităţi de creaţie. Tot redacţia de literatură con­temporană se va îngriji de tipărirea u­­nor antologii ce vor fi concepute pe capodopere (de pildă, „Antologia poe­ziei patriotice") ş.a. Seria „Manuscript“ se va adresa bibliofililor şi va consta, in esenţă, din fotocopierea unor texte ale marilor scriitori, în timp ce ediţiile bilingve din poezia română modernă vor putea fi folosite şi de specialişti din alte ţări, în vederea unor traduceri ulterioare mai substanţiale. Ion Butnaru CE VOM CITI IN 1970 Anticipări sub zodia „Minervei“ Interviu cu criticul literar AUREL MARTIN, directorul Editurii „Minerva" PROFIL TUDOREL POPA Tudorel Popa a început prin a-şi deruta cariera, prima lui far­să serioasă : dintr-un savant ar­tist şi-a clădit, încet, încet, o faimă de artist savant. Pe urmă, şi-a mai derutat puţin şi prie­tenii, care ştiindu-i biblioteca de acasă şi ramele groase ale oche­larilor, n-au putut să-i guste şof­­ticările, adesea inteligente, dar prea cu aer de licean. Ba, din cină in cină, s-a mai derutat şi pe sine dorind una şi făcind alta, sau dorind multe şi nefăcind mai nimic. Iar cină am ajuns in sfîr­­şit a-l socoti un mare actor de roluri mici, ne trezim că-şi tra­ge nu ştiu de unde respiraţii largi, cu care duce pe umeri pie­se întregi, sau, in orice caz, ro­luri principale. O fi poate tot o farsă a lui Tudorei, şi nu ştiu dacă nu cumva In clipa asta el unde ducindu-şi palma puţin în­doită la gură, cu gindul la cine mai are să ne pregătească. El se trage cumva din Ianco­­vescu, şi-l continuă pe acesta, dar intr-un mod mai boem. Nu spiritul il coboară, ci poate ţi­nuta, aerul său distrat, acesta fiind cuvintul cu care actorii numesc o anumită neglijenţă. Altminteri, scena nu-l iartă, şi Tudorel Popa nici nu pretinde iertare. El compune fiecare rol cu o minuţiozitate de om de ştiinţă, pe o fişie arată, de hotar, care nu aparţine nici exclusiv talentului, nici exclusiv Inteligen­ţei. Acolo talentul şi inteligenţa se adună şi se despart. El vi­brează continuu la aceste­­ două dimensiuni, răspunzându-i uneia prin cealaltă, adică însuşirii de a se dezlănţui, prin raţiunea de a se controla. El este un actor intelectual şi nu se poate să nu dai uşor de stratul de cultură al compoziţiilor sale. A mai trecut mi se pare şi pe la cinematografie, prin vre­mea cind se purtau actorii fru­moşi. El fiind, prin contrast, folo­sit in roluri negative. De cind nu se mai poartă frumoşii, cinemato­grafia văd că l-a lăsat pe Tudorel Popa să joace teatru. Şi poate că, fără să vrea, bine face. Pen­tru că acest spirit neastimpărat, care nu şi-ar găsi un loc precis nici măcar In Tabelul periodic al elementelor, acest Paganel al pro­priului său destin, ilustrează un tip de actor şi o generaţie care este prea bătrină pentru a-l putea scuza tinereţea şi­ prea tînără pentru a-i acorda onoarea de a fi bătrin... Aurel Storîn Antici­pi­nd „mirajele" arenei După o serie de reprezentaţii care şi-au meritat succesul, artiştii circului suedez „Scala" îşi vor lua rămas bun de la bucureşteni în seara zilei de 18 ianuarie.* Paralel cu ultimele spectacole ale oaspeţilor, în manejul de repetiţii se desfăşoară o activitate febrilă , se pregăteşte noua premieră care va fi prezentată de artiştii noştri, intitulată „Mirajul circului“. Astfel, începînd de la 22 ianuarie, vom avea prilejul să urmărim, seară de seară, o suită de numere noi : caruselul manejului, rea­lizat de grupul de acrobaţi Creţu, o e­­chilibristică originală la perş oferită de Marin Stănescu, un Intermezzo cu pa­pagali dresaţi de Ecaterina şi Sergiu Dermenyi şi cîteva dresuri mai puţin obişnuite. Căci, e vorba de capre, tra­vestite în vedete" de George Bănică şi de porci mistreţi îmblînziţi de Gisela Totti. Nu vor lipsi pasajele comice cu Sache și Radu. Dacă toate acestea vor fi într-adevăr miraje,­ e răspunzător re­gizorul spectacolului, Mircea Gheorghiă. VICTOR EFTIMIU IŞI AMINTEŞTE. Ir-O ZI, CU PERLEA Profesorul Dimitrie Gusti, intr-o vreme ministru al instrucţiunii şi al artelor, ne-a chemat într-o zi, pe Ionel Perlea şi pe mine, să ne dea conducerea Operei române din Bucu­reşti. Talentatul dirijor vorbea despre reformele pe care voia să le aducă Teatrului Liric, de cine să se des­partă, pe cine să angajeze, cui să-i mărească leafa, cui să i-o scadă. Eu ascultam cu oarecare melancolie şi cu vagă impresie că viitorul meu co­laborator îmi incalcă, oarecum, atri­buţiile de director general al tea­trelor. N-am spus nimic faţă de ministru, ca să nu dau impresia unui con­flict, dar, cînd am ieşit din aparta­mentul profesorului Gusti şi Perlea m-a întrebat ce Însărcinări am de gînd să-l dau, i-am răspuns repede, aproape brutal, ca o grindină de mi­tralieră . „Eu, unde sînt, am obiceiul să fac toate: repertoriu, distribuţia de ro­luri, angajamente, concedieri, sporiri şi scăderi de salariu. Verific clanţele, speteaza scaunelor, curăţenia localu­lui, ţin ordinea în cabine şi la conta­bilitate, revizuiesc garderoba, opresc repetiţia, schimb interpreţii, trimit corul în fund, la dreapta şi liniştesc timpanele şi toba mare. — Bine, dar în cazul acesta mie ce-mi mai rămîne de făcut ? — Iţi promit că, în serile cinci vei dirija dumneata, am să-ţi las bagheta in mină. Iată singura atribuţie ce vei avea“. PREMIERELE LUNII Prima lună a anului aduce pe afişele teatrelor cîteva titluri noi. Către sfîr­­şitul lui ianuarie, reîntîlnire cu Al. Mi­­rodan, de astă dată pe scena Teatrului Mic. Comedia sa „Primarul Lunii şi iu­bita sa“, scrisă pe un pretext oferit de ultimele cuceriri spaţiale, va fi jucată de George Constantin, Victor Reben­­giuc, Dumitru Furdui, Florin Vasiliu.­­ Continuind o iniţiativă — care tin­de să se prefacă într-o tradiţie — lotul naţional de fotbal va fi din nou oaspe­tele Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra“, astăzi 14 ianuarie. In preajma me­ciului decisiv cu Grecia, pentru cali­ficarea in Mexic, Dumitrache, Dan, Lu­­cescu, Nunweilier et comp. fuseseră in­vitaţi la premiera comediei „Transplan­tarea inimii necunoscute“ de Al. Miro­­dan. Şi n-a fost rău, pentru că „inima" soccerului nostru n-a cunoscut feno­menul de respingere, dovadă, califica­rea in turneul final „World Cup“. De astă dată, m­aimea plecării în turneul pe care îl întreprind peste ocean, fot­baliştii noştri vor asista, tot în sala Studio de la Grădina Icoanei, la re­prezentarea comediei lui Georges Fey­deau „Puriceie în ureche“. Sincer , n-o să fie Uşor. Pentru că, acum „puricii“ stat trei, Pelé, Bobby Charlton şi Adamec. Pentru urechea lui Răducanu, bineînţeles ! Monica Ghiuţă, Doina Şerban, Florina Lub­an etc. „Expediţia cosmică“ pro­pusă de dramaturg e regizată de Ion Cojar. Tot ianuarie îl readuce in centrul atenţiei pe Dinu Cernescu, care sem­nează două montări. Mai talii, in seara de miercuri 21, va fi prezent cu „Man­dragora", celebra piesă a lui Machia­velli, pe scena Teatrului de comedie. Interpreţi : ştefan Tăpalagă, Stela Po­­pescu, Nineta Gusti, Mircea Albulescu, Aurel Giurumla, D. Rucăreanu, Cornel Vulpe, Dorina Done. La numai cîteva zile ne va prezenta, in sfîrşit, la Tea­trul Ciuleşti, „Nunta lui Figaro“ de Beaumarchais, în care aşteptăm o crea­­ţie din partea lui ştefan Bănică. Par­teneri : Mariana Mihuţ, Corado Negrea­­nu, Dana Comnea, Traian Dănceanu, Ion Vîlcu, Dan Tufaru, Luiza Derde­­m­an, Jorj Voicu. Un spectacol de fac­tură deosebită, imbinînd jocul păpuși­lor cu cel al actorilor, ni-l va oferi în premieră, la 24 ianuarie, Teatrul „Ţăn­dărică". E vorba de „Miu Coblu“, piesă inspirată Nerei Stroescu de cunoscuta baladă populară. Regia e semnată de Ştefan Lenkisch, păpuşile, costumele şi măştile au fost concepute de Ella Co­­novici, iar decorul a fost desenat de Mioara Buescu. Printre realizatorii spec­tacolului se mai numără coregraful Petre Bodeuţ şi compozitorul Ştefan Niculescu. Redactorul rubricii: Eugen Comarnescu Desene de Neagu Rădulescu AH* RADIOEXPEDIŢIE PIONIEREASCA. Ediţia 1970 a radioexpediţiei pioniereşti, des­făşurată sub egida Radioteleviziunii şi Consiliului naţional al organizaţiei pionierilor a avut loc ieri după-amiază la studioul de concerte din strada Nuferilor. La ineditul concurs, intitulat „Cunoaşteţi oraşul Bucureşti ?“ (examinator Mircea Sîntimbreanu) au participat echipele sectoarelor 1, 3, 4 şi 4­, prilejuind concurenţilor demonstrarea cunoştinţelor de geografie, istorie, muzică, a îndemînării şi a perspicacităţii. Pe lo­cul I s-a clasat echipa sectorului 3, care se va întrece (în finala primei etape) cu echipa cîștigătoare in confruntarea dintre sectoarele 2, 5, 7, 8 (concurs ce se va desfășura în cursul acestei luni). • Astăzi (ora 30), la sala mică a Pa­latului are loc concertul cvartetului compus din Varujan Kozighian — vioara I-a, Avy Abramovici — vioara a II-a, George Popovici — violă, Alfons Capria­­novici — violoncel cu concursul pianis­tului Valentin Gheorghiu și al contra­­basistului Boris Boicu. Se va prezenta un program Schubert : cvintetul „Păstră­vilor“, Trioul în Si bemol major şi Cvartetul opus 168 nr. 8. • Mline (ora 30) în sala studio a Ate­neului va putea fi audiat recitalul pia­nistului Daniel Rădulescu şi un program de sonate susţinut de violoncelistul George Georgescu și pianista Hose-Marie Mastero. Eminescu, maüisíer perpetuus (Urmare din pag. 1) variatele șî uneori contradictoriile ca­racterizări ce s-au dat operei lui E­­minescu. El a fost considerat intr-a­devăr, rînd pe rînd, romantic, apoi chiar realist, uneori ca precursor al simbolismului, de multe ori clasic și nu numai In felul romantismului an­­tichizant pe care-1 reprezenta totuşi, ci şi cu autenticitate. Variabilitatea caracterizărilor ilustrează, în mod vă­dit, diversitatea lăuntrică a operei şi este limpede că fiecare din acestea exprimă cite o latură a adevărului. Permanenţa îi e asigurată, mai de­parte, de concepţia sa despre artă în genere. Eminescu şi-a dat seama, în chiar epoca in care estetismul înce­puse a se afirma în Occident, că poezia nu poate fi un act formalist, pur şi simplu, un joc cu imagini şi cuvinte, o simulare — cum s-a spus mai tîrziu — a unor gesturi fără semnificaţie care ar interesa doar prin vidul lor. Poetul a afirmat de mai multe ori că obiectul poeziei ră­mîne totuşi adevărul şi că „e uşor a scrie versuri / cînd nimic nu ai a spune”. Tot zbuciumul creaţiei emi­nesciene nu constă în lupta cu re­zistenţele limbii şi ale stilului, ci în frămîntarea ideilor şi sentimentelor ce-i stau la bază. Eminescu a înţe­les încă o dată, sensul adevărat al poeziei, cel de a exprima ceva, de a se referi la o temă a realităţii. Obiectul poeziei lui Eminescu a de­venit natura, istoria, etnografia şi folclorul patriei, iar argila din care a plămădit-o, limba tradiţională a poporului. Iată cum o concepţie a­­­­decvată despre poezie a trebuit să ducă, în mod necesar, la o operă, prin excelenţă, naţională. Şi nu nu­mai prin tematică şi limbă, ci şi prin concepţia generală de viaţă. Căci a­­ceasta nu se confundă de loc la Emi­nescu cu ceea s-a numit cîndva „pe­simismul" său fundamental. Acesta nu-i domină opera şi, cu atît mai puţin, umbra lui Schopenhauer nu-l întunecă. „Pesimismul“ eminescian nu e decit o profundă coardă uma­nă care vibrează la atingerile fatale ale destinului, dar el nu acoperă — cu disperarea lui — marile valori ale vieţii creatoare, pe cele ale naţiei şi umanităţii. Vibrantul patriotism al lui Eminescu înseamnă, el însuşi, o afir­mare dirză a vieţii pe care el n-a negat-o niciodată, chiar cînd se părea că se îndreaptă spre o astfel de con­cepţie. In mod firesc, poetul a devenit, prin adeziunea solidară a generaţiilor succesive, un simbol plin de conţinut al capacităţii creatoare a poporului, în domeniul artei cuvîntului. El a de­monstrat deopotrivă posibilităţile gîndirii, ca şi pe cele ale plăsmuirii artistice româneşti şi, prin aceasta, ne-a întărit încrederea în perspecti­vele pline de făgăduinţe ale viito­rului. Dar sensul naţional al operei emi­nesciene se caracterizează şi prin In­tegritatea lui. Poetul rămîne expresia concretă a unei „Dacii literare“. Fap­tul s-a imprimat nu numai în limbă, ci şi în idei şi sentimente care ne aparţin tuturor. Se înţelege că saltul din sfera na­ţională spre cea universală a trebuit să se producă în mod necesar. Gre­­fîndu-şi­ valorile proprii şi specifice pe cadrul organic al umanităţii, E­­minescu s-a situat, implicit, pe o sca­ră mondială. De aceea, comentarea lui de către cercetătorii străini care i-au dedicat — în ultima vreme — lucrări vaste şi adinei, nu exprimă vreo curiozitate exotică îndreptată spre un poet dintr-o lume mai puţin cunoscută, ci analiza unei opere care se impune, dintru început, aproape intuitiv, la nivel universal prin pro­priile ei trăsături intrinseci. ÎNTRE SCENĂ ŞI STADION „Fotbal-Mexic ’70“. In ciuda titlului sportiv, este vorba de teatru. Şi anume, despre cel de revistă şi comedie „Ion Vasilescu" care, montînd pe scena Sălii Palatului spectacolul de divertisment astfel denumit, se adresează deopotrivă amatorilor fotbalului şi genului ,,uşor". Ciclul de „întîlniri umoristico-muzicale­­coregrafice în 30 de reprize", cum anun­ţă sprinţar afişul, va începe în seara de 17 Ianuarie. Pretextele sportive au fost transformate în texte umoristice (pînă la proba contrarie) de George Mi­­halache şi Ciupi Rădulescu, iar acestea, la rîndul lor, au fost convertite în spec­tacol de regizorul Nicolae Frunzetti. In afară de cintăreţi şi actori, al căror loc e de drept în lumina reflectoarelor, in reprezentaţii va apărea şi maestrul sportului Nicolae Oaidă (după Titus O­­zon, alt fotbalist promovat din stadion pe scenă). Cu ce se va solda acest „tra­vesti" ad-hoc, rămîne să vedem din tri­bunele... sălii. După­­recenta tragere la sorți a echi­pelor, rezultatele campionatului din Me­xic se pot cel mult aproxima. Cit despre „scorul" acestui preambul revuistic al evenimentului sportiv — în confruntarea public-interpreţi — dacă putem anticipa un sigur succes de casă, în privinţa celui artistic rămîne să ne convingă „e­­chipa" de la teatrul „Ion Vasilescu“. In centru: Stela Popescu, Ștefan Tapalagă, Ștefan Bănică. SPECTACOL T.V. D-ALE TRADUCĂTORILOR Filmul pe care trebuia să-l vizionăm duminica trecută şi care, din cauza dilatării „Varietăţilor“ a fost amînat pentru 18 ianuarie, se întitulează „Nothing but the best“. Asta, în limba lui Shakespeare, înseamnă „nimic de­cit cel mai bun“. De ce l-ar fi intitu­lat traducătorii „Cine se cațără mai sus“ ?. Poate că au considerat că e un titlu mai comercial. Sau poate „cel mai bun“ li s-a părut un angajament prea greu de respectat. Oricum, fil­mul lui Clive Donner este o satiră la adresa arivismului din Anglia contem­porană și pentru amatorii de umor en­glezesc e destul de amuzant. TRAVESTIURILE TENORULUI Vizitatorii Muzeului Peleş au avut nu de mult prilejul să zărească un domn cu barbă, care schimba diverse cos­ tume de epocă. Intrigaţi de această stranie apariţie, cei care s-au apro­piat l-au putut recunoaşte pe... Ludovic Spiess. Laureatul atîtor premii inter­naţionale turna un film destinat Te­leviziunii, în care întruchipa pe ciţiva eroi ai operelor lui Verdi. Pentru noi, telespectatorii, această întîlnire cu Ra­­dames, Ernani, Riccardo şi Othello se va desfăşura duminică, 18 ianuarie. Regia : Mariann­ Banu. „SUFERINŢA IN DOI" Semnalăm din nou prezenţa umoru­lui pe micul ecran. (Chiar dacă e vorba de o peliculă de numai 17 mi­nute. Important e să fie consistentă). Numele interpreţilor — Coca Andro­­nescu şi Mihai Fotino — şi al autoru­lui — Ion Băieşu — sunt încurajatoare. Apropo, sceneta se intitulează „Sufe­rinţă in doi". Dacă e numai In doi, sîntem da acord (marţi 20 ianuarie). UN NOU SERIAL Noul serial al televiziunii, ecranizarea romanului „Rîul întunecat", a fost rea­lizat în decorul somptuos al pădurilor siberiene. O acţiune dramatică, plină de tensiune, şi o distribuţie actoriceas­că din care remarcăm pa V. Cekmarev şi L. Ciursina — aceasta din Urmă dis­tinsă cu premiul de Interpretare fe­minină, anul trecut la San Sebastian, pentru filmul „Juravuşka*. (Primul episod — duminică 18 Ianuarie). PUICA IGIROŞANU, revii la muzica uşoară? — După Festivalul de la Constanţa, pur şi simplu aţi dispărut. Dacă nu mă înşel, atunci v-aţi retras în ultimul mo­ment din competiţia Interpreţilor... — O încăpăţînată indispoziţie vocală mi-a făcut festa... — Incăpăţinarea a durat mult 7 « — Nu atît cît să mă împiedice să de­butez la Lüdenscheid — R.F.G. — în... muzica populară. — Viraj decisiv » — Necesar. Muzica populară era cea mai adecvată în spectacolele desfăşu­rate în cadrul expoziţiei româneşti or­ganizată în această localitate din apro­pierea Köln-ului. — Necesitatea v-a fixat tot timpul la Lüdenscheid 7 — nu. Aşa că am putut onora in­vitaţiile pentru audiţii la Düsseldorf. Frankfurt am Main, München... — şi-au o norat şi amfitrionii invitata . — Am primit oferte pentru apariţia intr-un spectacol de varietăţii Iar pro­ducătorii de discuri s-au arătat inte­resaţi să imprim muzică... sud-ame­­ricană. — Nu e un viraj... periculos . — Deocamdată nu s-a comis. — In schimb, aţi virat la barul hote­lului „Carpaţi“ din Braşov... — Unde mă simt bine In compania formaţiei „Stereo“. — Adoptaţi definitiv Braşovul 7 — Nu mă despart de Bucureşti. I­a „Electrecord“ voi imprima un disc... La televiziune probabil că voi prezen­ta in primă audiţie o nouă piesă a Ca­meliei Dăscălescu, în emisiunea „Tele­cine-recital“... La studioul de muzică u­­şoară al Universităţii populare am fost solicitată pentru un micro-recital de 137..„ — Jazul, parcă era o pasiune veche... — și mereu întreruptă. Dar sper că e destul cu întreruperile. Ulini Industria alimentară pe coordonatele anului 1970 (Urmare din pag. 1) acordă valorificării superioare a re­surselor de materii prime, prin creş­terea gradului de industrializare a acestora. In atenţia industriei alimentare continuă să se afle diversificarea producţiei. Se creează noi reţete in­dustriale pentru produse de patiserie, produse lactate, semipreparate culi­nare, conserve de legume etc. Di­recţiile de dezvoltare a industriei alimentare au în vedere alinierea permanentă a acesteia la progresele tehnice înregistrate pe plan mondial, atît din punctul de vedere al instala­ţiilor, cît şi în ceea ce priveşte teh­nologiile de fabricaţie. In anul 1970, ultimul an al cincinalului, populaţia va fi aprovizionată cu un volum de mărfuri — cuprinzînd numeroase noi sortimente — cu 44 la sută superior celui din 1965, iar exportul va fi de două ori mai mare. Preocuparea noastră va fi orien­tată, în primul rînd, spre folosirea cît mai bună a capacităţii de pro­ducţie. Pornind de la posibilităţile reale ale economiei naţionale, de la necesităţile prelucrării într-o propor­ţie tot mai mare şi cu randamente sporite a resurselor de materii prime agricole, a folosirii raţionale cu ma­ximum de eficienţă economică a fon­durilor fixe şi circulante, vom de­pune eforturi deosebite să asigurăm creşterea cantitativă şi calitativă la toate produsele alimentare , să satis­facem în condiţii tot mai bune cere­rea populaţiei, acordînd atenţie deo­sebită lărgirii sortimentelor, creşterii producţiei de semifabricate şi prepa­rate culinare, produselor dietetice şi pentru copii ; vom dezvolta capacităţi de producţie profilate pentru export, menite să sporească participarea in­dustriei alimentare la extinderea co­merţului nostru exterior. In conexiune directă cu îndeplini­rea acestor sarcini de mare răspun­dere, este necesar să avem create condiţii certe pentru asigurarea rit­mică a aprovizionării cu materii pri­me agricole (animale, lapte, cereale etc.). In această privinţă, dezideratul Industriei alimentare este ca In re­laţiile economice dintre unităţile a­­gricole furnizoare de materii prime agricole şi fabricile din industria ali­mentară, să se acorde o mai mare atenţie livrării de produse agricole cu substanţă utilă cit mai ridicată. Apreciem că trebuie să ne ocupăm atît de latura cantitativă a producţiei agricole, cît şi de aspectele ei calita­tive, cum ar fi conţinutul de glu­ten în grîu, de amidon în cartofi, de zahăr în sfeclă, de ulei in semin­ţele de floarea soarelui, de substan­ţă uscată în roşii şi altele. Aceeaşi problemă se ridică şi in domeniul creşterii şi îngrăşării animalelor, unde sunt necesare măsuri ferme pentru creşterea greutăţilor medii, a­­meliorarea calităţii animalelor şi a­­sigurarea unei livrări ritmice. Obţinerea unei productivităţi mai ridicate şi de costuri de producţie mai scăzute este condiţionată şi de mă­surile ce trebuie luate în domeniul organizării producţiei şi a muncii, în mobilizarea în mai mare măsură a întregului potenţial tehnic şi uman de care dispunem. Unul din instru­mentele prin care vom putea asigura reducerea costurilor de producţie con­sistă în sincronizarea recoltei produ­selor agricole cu cerinţele prelucrării industriale, în vederea evitării pier­derilor cantitative de manipulare şi depozitare şi mai ales a pierderilor în ceea ce priveşte conţinutul în substanţă utilă. Avem în vedere le­gumele şi fructele, ale căror randa­mente determină nivelul cheltuielilor materiale de producţie, ştiut fiind că ponderea cea mai mare (peste 85 la sută) în costuri o reprezintă ma­teria primă. Sîntem conştienţi că principala sursă de ieftinire a produ­selor o constituie folosirea cu simţ gospodăresc a materiilor prime, dar în bună măsură aceasta depinde de calitatea lor. în această direcţie, pu­tem fi sprijiniţi şi solicităm acest ajutor organelor agricole locale şi centrale. Anul 1969 a fost un an de căutări multilaterale şi de fertilă efervescen­ţă pentru marea majoritate a între­prinderilor din industria alimentară. Continuînd cu perseverenţă acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, colectivele din fabrici şi combinatele de industrie alimentară au în 1970 un vast tâmp de activi­tate pentru manifestarea iniţiativei, spiritului gospodăresc şi organizato­ric, în vederea creşterii sistematice a eficienţei activităţii economice. Consumatorul actual este — in mod legitim — exigent, iar industria tre­buie să-i satisfacă cerinţele mereu crescînde. Acesta este un postulat, în egală măsură economic şi social, la care industria alimentară i se ali­niază cu Întregul său potenţial teh­nic şi uman. MML DAR 111 SEAS INVERS (Urmare din pag. 1) destule ore din timpul lor liber, ac­tivînd, în cadrul comitetului asocia­ţiei de locatari, pentru a mă ajuta, de fapt, pe mine, să beneficiez de toate micile şi marile comodităţi ale traiului în bloc. Iar eu fac abstracţie, liniştit şi fără mustrări de cuget, de toate acestea, şi întîrzii, cu de la mine putere, plata unor servicii de care continui să beneficiez. Şi apoi, explodez de sfînta indignare : ce pă­ziţi voi, comitetul de locatari ? Cum vă permiteţi să vă purtaţi nelegal Dar dv„ stimate L. P„ v-aţi purtat, din punct de vedere etic, legal ?... Precizăm : nu sîntem adepţii unor măsuri arbitrare şi considerăm că o ilegalitate nu se repară prin altă ile­galitate. Insă nici nu putem să nu ne gîndim, abstracţie făcind de pre­vederi şi paragrafe de legi, cît de profund necetăţenesc este substratul indignării lui I­. P. . POŞTA JURIDICĂ MIRON VASILE se referă la dreptul pe care îl au maiştrii de a primi alocaţia pentru toţi copiii, indiferent de cuantumul salariului lor tarifar. Ne întreabă care e si­tuaţia maiştrilor transferaţi în in­teresul producţiei pe posturi de tehnicieni. RĂSPUNS. Angajaţilor trecuţi în interesul producţiei, în condiţiile prevăzute de reglementările în vi­goare, de pe posturi de maistru sau maistru principal, pe posturi de tehnicieni în serviciile tehnice, cu menţinerea salariului de maistru sau maistru principal, li se acordă alocaţie pentru toţi copiii, indife­rent de cuantumul salariului lor tarifar.­­ • Beneficiază de alocaţie, in aceste condiţii de excepţie, atîta timp cît salariul lor tarifar se inca­­­drează în limitele prevăzute pentru funcţia de maistru sau maistru principal din care provin. Cei care au calificarea de mun­citor sau maistru, dar sunt înca­draţi în funcţii tehnico-administra­­tive (deci nu se găsesc in situaţia din aliniatele precedente) benefi­ciază de alocaţie numai cu respec­tarea plafoanelor legale (prevăzute în Decretul nr. 422/1964). televiziune 18.00 Deschiderea emisiunii. Ex Terra 70 — emisiune concurs pen­tru şcolari. 18.30 Datini româneşti. Nuntă in Valea Birgăului (II). 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Felicitări. Emisiune muzi­cală 19.40 Ancheta T.V. 30.18 Teie­ctaemateca: „Nibelun­­gil. Prima parte — „Siegfried*. 31.40 Anunţuri — publicitate. 31.45 Muzica uşoară cu formaţia Ion Cristinoiu. 31.55 Filme documentare. 32.15 Intilnire cu muzica. Trans­misiune de la sofia (Interviziune). 22.40 Salonul literar al televiziu­nii. 23.40 Telejurnalul de noapte. ­m memento: teatru DON PASQUALE (Elena Grigorescu, Traian Popescu, Vasile Moldoveanu, E­­duard Tumageanean. Dirijor :C. Petro­­vici) — Opera română, tel. 16.48.2Q, ora 19 30 COANA CHIRIȚA (Draga Olteanu, Alex. Glugaru, Silvia popovici, Florin Piersic, Coca Andronescu, Hodica po­­pescu, Dem. Rădulescu, Victor Moldo­­van, Eugenia Popovici) — Teatrul na­ţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia, tel. 14.71.71, ora 19.38. AL PATRULEA ANOTIMP (Carmen Stânescu, Emanoi Petrul, Nataşa Ale­xandra, Ilinca Tomoroveanu, Damian Crîşmaru) — Teatrul naţional „I­. Ca­ragiale“, sala Studio, tel. 15.15.53, ora 19.30. MANEVRELE (Sorin Gheorghiu, Ma­neta Luca, C-tin. Răşchitor) — Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu”, tel. 12.27.45, ora 19-30. NEPOTUL LUI RAMEAU (Gheorghe Dinică, Marin Moreru) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60, ora 20. PURICELE IN URECHE (Octavian Co­s­tescu, Gina Patriciu­, Lucia Mara, Ion Besoiu, Paul Sava) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio, telefon 12.44.16, ora 20. NICNIC (Ștefan Tapalagă, Sanda Toma, Amza Pellea, Valentin Plătăreanu) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. LA CIORBA DE POTROACE (NuCU Păunescu, Dodi Caian Rusu, Rodica Sanda Ţuţuianu) — Teatrul „C. I. Notta­­ra“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. DE SCURTA E VARA (Angela Chiua­­ru, Anda Caropol, C-tin. Brezeanu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio, ora 20. MARTORII SE SUPRIMA (S. Mihăi­­lescu-Braila, Tamara Buciuceanu-Botez, Maria Georgescu-Pătraşcu) — Teatrul Giuleşti, tel. 17.55.46, ora 10.30. VARIETĂŢI — Teatrul „C. Tănase", sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. NICUŢA LA TANASE - Teatrul „C. Tănase“, sala din cal. Victoriei 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. PREȚUL — Teatrul Mic, tel. 18.85.88, ora 20. RITM ’70 — Ansamblul Uniunii Gene­rale a Sindicatelor, tel. 13.13.00, ora 20. CONCERT DE MUZICA DE CAMERA — Sala mică a Palatului, ora 20. PREMIERE MĂRTURIA - Victoria (18 26.19) - 9, 11.15. 13 30, 18.45. 18.15. 30 45. LUCIA — Central (14.12.24) — 8.43, 11.45, 14.45, 17.45, 20.45. RECONSTITUIREA - Luceafarul (15.87.87) - 9. 11.15, 13.30, 18, 18.15. 20­ 45. URMĂRIREA - Patria (11.86.25) — 9. 11.30. 14, 16.30, 19. 21.30 ! Festival (15.63.84) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30. 21. PACATUL DRAGOSTEI — Re­publica (11.03.72) — 8.45, 11.15, 13 45, 16.15, 18 45, 21.16 ; București (15.61.54) — 8 30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21 . Favorit (Dru­mul Taberei) — 10, 13, 15 30, 18, 30 30. INTR-O SEARA. UN TREN - Capi­tol (16.39 17) — 9.15, 11.30, 14, 16,15, 18.45, 31. DRAGOSTE LA LAS VEGAS — Lu­mina (16.23.35) — 8.30—16.15 In continu­are. 18.30. 20.45. VA PLACE BRAHMS» — Mosilor (13.52.93) - 15.30, 18. 20.30 . Doina (10.35.38) — 11. 13.30, 16, 18.30. 21 . Drumul Sării (31.28.13) - 15. 17.30. 30. MIINILE, REGINA INSTRUMENTE­LOR, AFGANISTAN, SFATURI BATRI­­NESTI, OMUL MIC, ORAŞUL MARE — Timpuri Noi (15.61.10) — 0—21 In conti­nuare: BATALIA PENTRU ROMA - Fero­viar (16.22.73) — 0, 12.30, 18, 18.30 1 Ex­celsior (18.10.88) — 0.30. 18, 18.30, 80 1 Flamura (23.07.40) — 9.30, 18, 16-30 20. VALEA PĂPUŞILOR — Oriviţa (17.08.58) — 8 30, 12, 15, 17.45, 20.18 1 Mioriţa (14.27.14) — 8.30, 12, 14.30, 47, 19.30. A TRAI PENTRU A TRAI — înfrăţi­rea^ Intre popoare (17.31.61) • 18.18. RĂZBOIUL DOMNIŢELOR — Bu­zeşti (15.62.79) — 15 30, 18, 20.30 ! Cotro­­ceni (13.62.56) — 15.30, 18, 20.80. BLOW-UP — Dacia (18.28.10) 8—20.45 In continuare. WINNETOU IN VALEA MORȚII — Buceg) (17.05.47) - 0, 11.15, 13.30, 18. 18.18. 20.30 : Ciulești (11.85.46) — 1. 31. 18, 20.30 : Arta (21.31.86) — 8,30—15 80 In continuare, 18.13. 20.30. NOILE AVENTURI ALE RĂZBUNĂ­TORILOR - Unirea (17.10.21) - 18.30.­­ MOARTEA UNUI BIROCRAT - Uni-' rea 07.10.21) — 20.30. FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ — Ora 13.71.71) — 15.30, 18, 20.30 . Progresul (23.94.10) - 15.80, 18, 20.30. ANGELICA ȘI SULTANUL — Pace» (31.32.82) - 13.45, 18, 20.18. BĂIEȚII IN HAINE DE PIELE — M.­ OS.M.SS) - 8, 11.15, 13.30, 18, 11.15, 20.30 . Tomis (21.40.46) — 0-15.48 Ia continuare, 18. 20.18. MY FAIR LADY — Floreasca (13.20.71) — 8. 12.30, 16.30. 20. BĂIEȚII DIN STRADA PAL - Volga (11.01.26) — 9—15.45 In continuare, 18.15, 20.30. IN IMPARATIA LEULUI OS AR­GINT — Viitorul (11.40.03) — 15.80. 19. PIEDRO FLEACA IN SIERRA — VUI* «orpl (11,40,03) - 99.90, -v , ,J H' uv: ;ţ( «v-‘­ X

Next