Informatia Bucureştiului, ianuarie 1970 (Anul 18, nr. 5092-5115)
1970-01-14 / nr. 5100
g; — înainte de a vă opri asupra prinecipalelor apariţii ale anului editorial •l 1970, v-am ruga să schiţaţi cîteva P; elemente de structură tematică sau gp de orientare teoretică menite să g confere viitorul profil al proas£; petei instituţii pe care o conduceţi. — Obiectul fundamental al muncii noastre — aşa cum reiese din recenta Hotărîre a Consiliului de Miniştri privind unele măsuri de Îmbunătăţire a activităţii editoriale — este editarea lucrărilor de valorificare a moştenirii literare româneşti şi a ediţiilor definitive. Obiectivele fiind precise, era normal, deci, ca şi criteriile muncii noastre de viitor să se cristalizeze ca atare : a) orientarea colecţiilor şi seriilor de ediţii spre operele fundamentale ale literaturii române ; b) grija pentru ţinuta ideologică şi justeţea analizei estetice a studiilor introductive şi prefeţelor ; c) atenţia acordată nivelului ştiinţific al ediţiilor ; d) luarea în considerare, cu precădere, a volumelor de istorie literară ce tratează, dintr-un unghi original, aspecte şi subiecte majore ale literaturii noastre; e) promovarea unor colaboratori de prestigiu, a căror semnătură să fie o garanţie in faţa publicului cititor. Prin aplicarea acestor criterii, prin eforturile conjugate ale editorilor şi colaboratorilor, sperăm să ajungem la realizarea a cel puţin trei deziderate, pe care le considerăm esenţiale : să publicăm lucrări de o certă actualitate tematică, de un larg interes şi de o maximă necesitate. Toate, fireşte, în condiţii grafice presupunînd soluţii cit mai ingenioase, care să îmbine imperativul utilului CU condiţia frumosului. — zilnic, librăriile sînt cutreierate de elevi şi studenţi, de profesori şi părinţi, de numeroşi iubitori al literaturii In căutarea unor titluri — epuizate cu prea multă repeziciune — necesare pentru aprofundarea cunoştinţelor lor literare. Credeţi că s-ar putea conjuga eforturile In vederea apropierii de programa analitică a realităţii editoriale 7 — In măsura in care, desigur, programa analitică vizează, in Întregul ei, realitatea unor valori estetice autentice, nu doar tradiţionale sau... reminiscente. Imperativul actual al muncii noastre ne obligă să ţinem seama, în alcătuirea planului tematic, de necesităţile reale de informaţie ale publicului larg. Editura nu poate fi altceva decit un mijlocitor de valori estetice intre autori şi cititori. In această privinţă, pentru uzul şcolii şi al publicului larg intenţionăm, de pildă, să lansăm — la capitolul istorie literară şi folcloristică — o serie de monografii de tip exegetic (îndeobşte teze de doctorat), ca şi monografii de sine stătătoare, de dimensiuni mai mari. Intre acestea, menţionăm pe cele referitoare la „Octavian Goga" de I.D. Bălan, „Actualitatea lui Lovinescu“ de Eugen Simion, „c.A. Rosetti“ de Marin Bucur etc. Pentru aceeaşi categorie de cititori vom inaugura seria Intitulată „Introducere în opera lui...“, conţinînd studii eseistice de circa ISO de pagini, la preţ accesibil, serie in care, în decurs de vreo cinci ani, vom pune la îndemina învăţămîntului liceal şi superior comentarii avizate asupra tuturor scriitorilor noştri reprezentativi. Seria va fi inaugurată de „Introducere în poezia lui Tudor Arghezi“ de Şerban Cioculescu şi de studiul „Ion Barbu" de Tudor Vianu. O altă suităva cuprinde eseuri, de aceleaşi dimensiuni, cu privire la momentele şi tendinţele importante ale fenomenului literar : clasicism, romantism, realism, gîndirism ; sau : roman social, ideea de patrie etc. Despre aspectele relevante din opera unor scriitori — cum ar fi : „Fondul liric al viziunii sadoveniene”, „Drama cunoaşterii lui Arghezi“, „Alecsandri, poet neoclasic", „Sentimentul misterului la Blaga", „Real şi Ideal la Eminescu“ etc. — se vor ocupa studiile purtînd semnătura unor critici şi teoreticieni literari apreciaţi. La acestea se adaugă seria dedicată lucrărilor de literatură comparată : „Eminescu şi romantismul german", „Clasicism, preromantism şi romantism la Grigore Alexandrescu", „Vasile Cirlova sau intre arcadianism şi romantism" etc. Sectorul literaturii cu Incidenţe educative va fi reprezentat şi de contribuţiile documentare şi de memorialistică. Vom publica, bunăoară, „însemnările zilnice" ale lui Maiorescu, „Jurnalul" lui Gala Galaction, „Amintiri" de Demostene Botez etc. N-aş vrea să omit de la acest capitol şi colecţia de largă destinaţie „Biblioteca pentru toţi“ care va continua editarea operelor importante ale literaturii şi culturii româneşti şi universale. — După ediţiile succesive „de sondaj", avînd — inevitabil — un caracter puţin ştiinţific, se poate presupune că editarea clasicilor literaturii române şi a scriitorilor reprezentativi contemporani va cunoaşte un reviriment . . Vor continua, fireşte, ediţiile de referinţă începute de vechea editură (respectiv, Cantemir şi Rebreanu). De asemenea, vom tipări seriile iniţiate în colecţia „Scriitori români“ : Ion creangă, Ion Ghica, Ion Slavici, Duiliu Zarafirescu, Ştefan Petică, Ionel Teodoreanu, la care se adaugă cîteva ediţii folclorice : Ion Pop Reteganul, Petre Ispirescu, I. C. Bibicescu. Incepind din acest an vom adăuga la acestea un nou tip — ediţii postfaţate — in care opera este însoţită de o analiză literară exemplară a textului respectiv, după o metodologie modernă. Creaţia scriitorilor interbelici va deveni şi mai cunoscută prin editarea seriilor de opere de Emanoil Bucuţa, Cincinat Pavelescu, Ion Trivale, Vasile Pârvan, Paul Zarifopol, Parnâit Istrati, Pompiliu Constantinescu, Eugen Lovinescu etc. Şi desigur, vom continua ediţiile de autor începute : Tudor Arghezi, G. călinescu („Opera lui Mihai Eminescu”), Ion Agîrbiceanu, Zaharia Stancu, M.R. Paraschivescu, Eugen Jebeleanu, Maria Banuş. Iată şi o noutate : ediţiile de autor ce vor fi inaugurate de acum înainte vor fi prefaţate chiar de scriitorul în cauză , prin mărturisiri, autobiografii, autocomentarii ale textelor sau volumelor, în sensul divulgării unor intimităţi de creaţie. Tot redacţia de literatură contemporană se va îngriji de tipărirea unor antologii ce vor fi concepute pe capodopere (de pildă, „Antologia poeziei patriotice") ş.a. Seria „Manuscript“ se va adresa bibliofililor şi va consta, in esenţă, din fotocopierea unor texte ale marilor scriitori, în timp ce ediţiile bilingve din poezia română modernă vor putea fi folosite şi de specialişti din alte ţări, în vederea unor traduceri ulterioare mai substanţiale. Ion Butnaru CE VOM CITI IN 1970 Anticipări sub zodia „Minervei“ Interviu cu criticul literar AUREL MARTIN, directorul Editurii „Minerva" PROFIL TUDOREL POPA Tudorel Popa a început prin a-şi deruta cariera, prima lui farsă serioasă : dintr-un savant artist şi-a clădit, încet, încet, o faimă de artist savant. Pe urmă, şi-a mai derutat puţin şi prietenii, care ştiindu-i biblioteca de acasă şi ramele groase ale ochelarilor, n-au putut să-i guste şofticările, adesea inteligente, dar prea cu aer de licean. Ba, din cină in cină, s-a mai derutat şi pe sine dorind una şi făcind alta, sau dorind multe şi nefăcind mai nimic. Iar cină am ajuns in sfîrşit a-l socoti un mare actor de roluri mici, ne trezim că-şi trage nu ştiu de unde respiraţii largi, cu care duce pe umeri piese întregi, sau, in orice caz, roluri principale. O fi poate tot o farsă a lui Tudorei, şi nu ştiu dacă nu cumva In clipa asta el unde ducindu-şi palma puţin îndoită la gură, cu gindul la cine mai are să ne pregătească. El se trage cumva din Iancovescu, şi-l continuă pe acesta, dar intr-un mod mai boem. Nu spiritul il coboară, ci poate ţinuta, aerul său distrat, acesta fiind cuvintul cu care actorii numesc o anumită neglijenţă. Altminteri, scena nu-l iartă, şi Tudorel Popa nici nu pretinde iertare. El compune fiecare rol cu o minuţiozitate de om de ştiinţă, pe o fişie arată, de hotar, care nu aparţine nici exclusiv talentului, nici exclusiv Inteligenţei. Acolo talentul şi inteligenţa se adună şi se despart. El vibrează continuu la aceste două dimensiuni, răspunzându-i uneia prin cealaltă, adică însuşirii de a se dezlănţui, prin raţiunea de a se controla. El este un actor intelectual şi nu se poate să nu dai uşor de stratul de cultură al compoziţiilor sale. A mai trecut mi se pare şi pe la cinematografie, prin vremea cind se purtau actorii frumoşi. El fiind, prin contrast, folosit in roluri negative. De cind nu se mai poartă frumoşii, cinematografia văd că l-a lăsat pe Tudorel Popa să joace teatru. Şi poate că, fără să vrea, bine face. Pentru că acest spirit neastimpărat, care nu şi-ar găsi un loc precis nici măcar In Tabelul periodic al elementelor, acest Paganel al propriului său destin, ilustrează un tip de actor şi o generaţie care este prea bătrină pentru a-l putea scuza tinereţea şi prea tînără pentru a-i acorda onoarea de a fi bătrin... Aurel Storîn Anticipind „mirajele" arenei După o serie de reprezentaţii care şi-au meritat succesul, artiştii circului suedez „Scala" îşi vor lua rămas bun de la bucureşteni în seara zilei de 18 ianuarie.* Paralel cu ultimele spectacole ale oaspeţilor, în manejul de repetiţii se desfăşoară o activitate febrilă , se pregăteşte noua premieră care va fi prezentată de artiştii noştri, intitulată „Mirajul circului“. Astfel, începînd de la 22 ianuarie, vom avea prilejul să urmărim, seară de seară, o suită de numere noi : caruselul manejului, realizat de grupul de acrobaţi Creţu, o echilibristică originală la perş oferită de Marin Stănescu, un Intermezzo cu papagali dresaţi de Ecaterina şi Sergiu Dermenyi şi cîteva dresuri mai puţin obişnuite. Căci, e vorba de capre, travestite în vedete" de George Bănică şi de porci mistreţi îmblînziţi de Gisela Totti. Nu vor lipsi pasajele comice cu Sache și Radu. Dacă toate acestea vor fi într-adevăr miraje, e răspunzător regizorul spectacolului, Mircea Gheorghiă. VICTOR EFTIMIU IŞI AMINTEŞTE. Ir-O ZI, CU PERLEA Profesorul Dimitrie Gusti, intr-o vreme ministru al instrucţiunii şi al artelor, ne-a chemat într-o zi, pe Ionel Perlea şi pe mine, să ne dea conducerea Operei române din Bucureşti. Talentatul dirijor vorbea despre reformele pe care voia să le aducă Teatrului Liric, de cine să se despartă, pe cine să angajeze, cui să-i mărească leafa, cui să i-o scadă. Eu ascultam cu oarecare melancolie şi cu vagă impresie că viitorul meu colaborator îmi incalcă, oarecum, atribuţiile de director general al teatrelor. N-am spus nimic faţă de ministru, ca să nu dau impresia unui conflict, dar, cînd am ieşit din apartamentul profesorului Gusti şi Perlea m-a întrebat ce Însărcinări am de gînd să-l dau, i-am răspuns repede, aproape brutal, ca o grindină de mitralieră . „Eu, unde sînt, am obiceiul să fac toate: repertoriu, distribuţia de roluri, angajamente, concedieri, sporiri şi scăderi de salariu. Verific clanţele, speteaza scaunelor, curăţenia localului, ţin ordinea în cabine şi la contabilitate, revizuiesc garderoba, opresc repetiţia, schimb interpreţii, trimit corul în fund, la dreapta şi liniştesc timpanele şi toba mare. — Bine, dar în cazul acesta mie ce-mi mai rămîne de făcut ? — Iţi promit că, în serile cinci vei dirija dumneata, am să-ţi las bagheta in mină. Iată singura atribuţie ce vei avea“. PREMIERELE LUNII Prima lună a anului aduce pe afişele teatrelor cîteva titluri noi. Către sfîrşitul lui ianuarie, reîntîlnire cu Al. Mirodan, de astă dată pe scena Teatrului Mic. Comedia sa „Primarul Lunii şi iubita sa“, scrisă pe un pretext oferit de ultimele cuceriri spaţiale, va fi jucată de George Constantin, Victor Rebengiuc, Dumitru Furdui, Florin Vasiliu. Continuind o iniţiativă — care tinde să se prefacă într-o tradiţie — lotul naţional de fotbal va fi din nou oaspetele Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra“, astăzi 14 ianuarie. In preajma meciului decisiv cu Grecia, pentru calificarea in Mexic, Dumitrache, Dan, Lucescu, Nunweilier et comp. fuseseră invitaţi la premiera comediei „Transplantarea inimii necunoscute“ de Al. Mirodan. Şi n-a fost rău, pentru că „inima" soccerului nostru n-a cunoscut fenomenul de respingere, dovadă, calificarea in turneul final „World Cup“. De astă dată, maimea plecării în turneul pe care îl întreprind peste ocean, fotbaliştii noştri vor asista, tot în sala Studio de la Grădina Icoanei, la reprezentarea comediei lui Georges Feydeau „Puriceie în ureche“. Sincer , n-o să fie Uşor. Pentru că, acum „puricii“ stat trei, Pelé, Bobby Charlton şi Adamec. Pentru urechea lui Răducanu, bineînţeles ! Monica Ghiuţă, Doina Şerban, Florina Luban etc. „Expediţia cosmică“ propusă de dramaturg e regizată de Ion Cojar. Tot ianuarie îl readuce in centrul atenţiei pe Dinu Cernescu, care semnează două montări. Mai talii, in seara de miercuri 21, va fi prezent cu „Mandragora", celebra piesă a lui Machiavelli, pe scena Teatrului de comedie. Interpreţi : ştefan Tăpalagă, Stela Popescu, Nineta Gusti, Mircea Albulescu, Aurel Giurumla, D. Rucăreanu, Cornel Vulpe, Dorina Done. La numai cîteva zile ne va prezenta, in sfîrşit, la Teatrul Ciuleşti, „Nunta lui Figaro“ de Beaumarchais, în care aşteptăm o creaţie din partea lui ştefan Bănică. Parteneri : Mariana Mihuţ, Corado Negreanu, Dana Comnea, Traian Dănceanu, Ion Vîlcu, Dan Tufaru, Luiza Derdeman, Jorj Voicu. Un spectacol de factură deosebită, imbinînd jocul păpușilor cu cel al actorilor, ni-l va oferi în premieră, la 24 ianuarie, Teatrul „Ţăndărică". E vorba de „Miu Coblu“, piesă inspirată Nerei Stroescu de cunoscuta baladă populară. Regia e semnată de Ştefan Lenkisch, păpuşile, costumele şi măştile au fost concepute de Ella Conovici, iar decorul a fost desenat de Mioara Buescu. Printre realizatorii spectacolului se mai numără coregraful Petre Bodeuţ şi compozitorul Ştefan Niculescu. Redactorul rubricii: Eugen Comarnescu Desene de Neagu Rădulescu AH* RADIOEXPEDIŢIE PIONIEREASCA. Ediţia 1970 a radioexpediţiei pioniereşti, desfăşurată sub egida Radioteleviziunii şi Consiliului naţional al organizaţiei pionierilor a avut loc ieri după-amiază la studioul de concerte din strada Nuferilor. La ineditul concurs, intitulat „Cunoaşteţi oraşul Bucureşti ?“ (examinator Mircea Sîntimbreanu) au participat echipele sectoarelor 1, 3, 4 şi 4, prilejuind concurenţilor demonstrarea cunoştinţelor de geografie, istorie, muzică, a îndemînării şi a perspicacităţii. Pe locul I s-a clasat echipa sectorului 3, care se va întrece (în finala primei etape) cu echipa cîștigătoare in confruntarea dintre sectoarele 2, 5, 7, 8 (concurs ce se va desfășura în cursul acestei luni). • Astăzi (ora 30), la sala mică a Palatului are loc concertul cvartetului compus din Varujan Kozighian — vioara I-a, Avy Abramovici — vioara a II-a, George Popovici — violă, Alfons Caprianovici — violoncel cu concursul pianistului Valentin Gheorghiu și al contrabasistului Boris Boicu. Se va prezenta un program Schubert : cvintetul „Păstrăvilor“, Trioul în Si bemol major şi Cvartetul opus 168 nr. 8. • Mline (ora 30) în sala studio a Ateneului va putea fi audiat recitalul pianistului Daniel Rădulescu şi un program de sonate susţinut de violoncelistul George Georgescu și pianista Hose-Marie Mastero. Eminescu, maüisíer perpetuus (Urmare din pag. 1) variatele șî uneori contradictoriile caracterizări ce s-au dat operei lui Eminescu. El a fost considerat intr-adevăr, rînd pe rînd, romantic, apoi chiar realist, uneori ca precursor al simbolismului, de multe ori clasic și nu numai In felul romantismului antichizant pe care-1 reprezenta totuşi, ci şi cu autenticitate. Variabilitatea caracterizărilor ilustrează, în mod vădit, diversitatea lăuntrică a operei şi este limpede că fiecare din acestea exprimă cite o latură a adevărului. Permanenţa îi e asigurată, mai departe, de concepţia sa despre artă în genere. Eminescu şi-a dat seama, în chiar epoca in care estetismul începuse a se afirma în Occident, că poezia nu poate fi un act formalist, pur şi simplu, un joc cu imagini şi cuvinte, o simulare — cum s-a spus mai tîrziu — a unor gesturi fără semnificaţie care ar interesa doar prin vidul lor. Poetul a afirmat de mai multe ori că obiectul poeziei rămîne totuşi adevărul şi că „e uşor a scrie versuri / cînd nimic nu ai a spune”. Tot zbuciumul creaţiei eminesciene nu constă în lupta cu rezistenţele limbii şi ale stilului, ci în frămîntarea ideilor şi sentimentelor ce-i stau la bază. Eminescu a înţeles încă o dată, sensul adevărat al poeziei, cel de a exprima ceva, de a se referi la o temă a realităţii. Obiectul poeziei lui Eminescu a devenit natura, istoria, etnografia şi folclorul patriei, iar argila din care a plămădit-o, limba tradiţională a poporului. Iată cum o concepţie adecvată despre poezie a trebuit să ducă, în mod necesar, la o operă, prin excelenţă, naţională. Şi nu numai prin tematică şi limbă, ci şi prin concepţia generală de viaţă. Căci aceasta nu se confundă de loc la Eminescu cu ceea s-a numit cîndva „pesimismul" său fundamental. Acesta nu-i domină opera şi, cu atît mai puţin, umbra lui Schopenhauer nu-l întunecă. „Pesimismul“ eminescian nu e decit o profundă coardă umană care vibrează la atingerile fatale ale destinului, dar el nu acoperă — cu disperarea lui — marile valori ale vieţii creatoare, pe cele ale naţiei şi umanităţii. Vibrantul patriotism al lui Eminescu înseamnă, el însuşi, o afirmare dirză a vieţii pe care el n-a negat-o niciodată, chiar cînd se părea că se îndreaptă spre o astfel de concepţie. In mod firesc, poetul a devenit, prin adeziunea solidară a generaţiilor succesive, un simbol plin de conţinut al capacităţii creatoare a poporului, în domeniul artei cuvîntului. El a demonstrat deopotrivă posibilităţile gîndirii, ca şi pe cele ale plăsmuirii artistice româneşti şi, prin aceasta, ne-a întărit încrederea în perspectivele pline de făgăduinţe ale viitorului. Dar sensul naţional al operei eminesciene se caracterizează şi prin Integritatea lui. Poetul rămîne expresia concretă a unei „Dacii literare“. Faptul s-a imprimat nu numai în limbă, ci şi în idei şi sentimente care ne aparţin tuturor. Se înţelege că saltul din sfera naţională spre cea universală a trebuit să se producă în mod necesar. Grefîndu-şi valorile proprii şi specifice pe cadrul organic al umanităţii, Eminescu s-a situat, implicit, pe o scară mondială. De aceea, comentarea lui de către cercetătorii străini care i-au dedicat — în ultima vreme — lucrări vaste şi adinei, nu exprimă vreo curiozitate exotică îndreptată spre un poet dintr-o lume mai puţin cunoscută, ci analiza unei opere care se impune, dintru început, aproape intuitiv, la nivel universal prin propriile ei trăsături intrinseci. ÎNTRE SCENĂ ŞI STADION „Fotbal-Mexic ’70“. In ciuda titlului sportiv, este vorba de teatru. Şi anume, despre cel de revistă şi comedie „Ion Vasilescu" care, montînd pe scena Sălii Palatului spectacolul de divertisment astfel denumit, se adresează deopotrivă amatorilor fotbalului şi genului ,,uşor". Ciclul de „întîlniri umoristico-muzicalecoregrafice în 30 de reprize", cum anunţă sprinţar afişul, va începe în seara de 17 Ianuarie. Pretextele sportive au fost transformate în texte umoristice (pînă la proba contrarie) de George Mihalache şi Ciupi Rădulescu, iar acestea, la rîndul lor, au fost convertite în spectacol de regizorul Nicolae Frunzetti. In afară de cintăreţi şi actori, al căror loc e de drept în lumina reflectoarelor, in reprezentaţii va apărea şi maestrul sportului Nicolae Oaidă (după Titus Ozon, alt fotbalist promovat din stadion pe scenă). Cu ce se va solda acest „travesti" ad-hoc, rămîne să vedem din tribunele... sălii. Dupărecenta tragere la sorți a echipelor, rezultatele campionatului din Mexic se pot cel mult aproxima. Cit despre „scorul" acestui preambul revuistic al evenimentului sportiv — în confruntarea public-interpreţi — dacă putem anticipa un sigur succes de casă, în privinţa celui artistic rămîne să ne convingă „echipa" de la teatrul „Ion Vasilescu“. In centru: Stela Popescu, Ștefan Tapalagă, Ștefan Bănică. SPECTACOL T.V. D-ALE TRADUCĂTORILOR Filmul pe care trebuia să-l vizionăm duminica trecută şi care, din cauza dilatării „Varietăţilor“ a fost amînat pentru 18 ianuarie, se întitulează „Nothing but the best“. Asta, în limba lui Shakespeare, înseamnă „nimic decit cel mai bun“. De ce l-ar fi intitulat traducătorii „Cine se cațără mai sus“ ?. Poate că au considerat că e un titlu mai comercial. Sau poate „cel mai bun“ li s-a părut un angajament prea greu de respectat. Oricum, filmul lui Clive Donner este o satiră la adresa arivismului din Anglia contemporană și pentru amatorii de umor englezesc e destul de amuzant. TRAVESTIURILE TENORULUI Vizitatorii Muzeului Peleş au avut nu de mult prilejul să zărească un domn cu barbă, care schimba diverse cos tume de epocă. Intrigaţi de această stranie apariţie, cei care s-au apropiat l-au putut recunoaşte pe... Ludovic Spiess. Laureatul atîtor premii internaţionale turna un film destinat Televiziunii, în care întruchipa pe ciţiva eroi ai operelor lui Verdi. Pentru noi, telespectatorii, această întîlnire cu Radames, Ernani, Riccardo şi Othello se va desfăşura duminică, 18 ianuarie. Regia : Mariann Banu. „SUFERINŢA IN DOI" Semnalăm din nou prezenţa umorului pe micul ecran. (Chiar dacă e vorba de o peliculă de numai 17 minute. Important e să fie consistentă). Numele interpreţilor — Coca Andronescu şi Mihai Fotino — şi al autorului — Ion Băieşu — sunt încurajatoare. Apropo, sceneta se intitulează „Suferinţă in doi". Dacă e numai In doi, sîntem da acord (marţi 20 ianuarie). UN NOU SERIAL Noul serial al televiziunii, ecranizarea romanului „Rîul întunecat", a fost realizat în decorul somptuos al pădurilor siberiene. O acţiune dramatică, plină de tensiune, şi o distribuţie actoricească din care remarcăm pa V. Cekmarev şi L. Ciursina — aceasta din Urmă distinsă cu premiul de Interpretare feminină, anul trecut la San Sebastian, pentru filmul „Juravuşka*. (Primul episod — duminică 18 Ianuarie). PUICA IGIROŞANU, revii la muzica uşoară? — După Festivalul de la Constanţa, pur şi simplu aţi dispărut. Dacă nu mă înşel, atunci v-aţi retras în ultimul moment din competiţia Interpreţilor... — O încăpăţînată indispoziţie vocală mi-a făcut festa... — Incăpăţinarea a durat mult 7 « — Nu atît cît să mă împiedice să debutez la Lüdenscheid — R.F.G. — în... muzica populară. — Viraj decisiv » — Necesar. Muzica populară era cea mai adecvată în spectacolele desfăşurate în cadrul expoziţiei româneşti organizată în această localitate din apropierea Köln-ului. — Necesitatea v-a fixat tot timpul la Lüdenscheid 7 — nu. Aşa că am putut onora invitaţiile pentru audiţii la Düsseldorf. Frankfurt am Main, München... — şi-au o norat şi amfitrionii invitata . — Am primit oferte pentru apariţia intr-un spectacol de varietăţii Iar producătorii de discuri s-au arătat interesaţi să imprim muzică... sud-americană. — Nu e un viraj... periculos . — Deocamdată nu s-a comis. — In schimb, aţi virat la barul hotelului „Carpaţi“ din Braşov... — Unde mă simt bine In compania formaţiei „Stereo“. — Adoptaţi definitiv Braşovul 7 — Nu mă despart de Bucureşti. Ia „Electrecord“ voi imprima un disc... La televiziune probabil că voi prezenta in primă audiţie o nouă piesă a Cameliei Dăscălescu, în emisiunea „Telecine-recital“... La studioul de muzică uşoară al Universităţii populare am fost solicitată pentru un micro-recital de 137..„ — Jazul, parcă era o pasiune veche... — și mereu întreruptă. Dar sper că e destul cu întreruperile. Ulini Industria alimentară pe coordonatele anului 1970 (Urmare din pag. 1) acordă valorificării superioare a resurselor de materii prime, prin creşterea gradului de industrializare a acestora. In atenţia industriei alimentare continuă să se afle diversificarea producţiei. Se creează noi reţete industriale pentru produse de patiserie, produse lactate, semipreparate culinare, conserve de legume etc. Direcţiile de dezvoltare a industriei alimentare au în vedere alinierea permanentă a acesteia la progresele tehnice înregistrate pe plan mondial, atît din punctul de vedere al instalaţiilor, cît şi în ceea ce priveşte tehnologiile de fabricaţie. In anul 1970, ultimul an al cincinalului, populaţia va fi aprovizionată cu un volum de mărfuri — cuprinzînd numeroase noi sortimente — cu 44 la sută superior celui din 1965, iar exportul va fi de două ori mai mare. Preocuparea noastră va fi orientată, în primul rînd, spre folosirea cît mai bună a capacităţii de producţie. Pornind de la posibilităţile reale ale economiei naţionale, de la necesităţile prelucrării într-o proporţie tot mai mare şi cu randamente sporite a resurselor de materii prime agricole, a folosirii raţionale cu maximum de eficienţă economică a fondurilor fixe şi circulante, vom depune eforturi deosebite să asigurăm creşterea cantitativă şi calitativă la toate produsele alimentare , să satisfacem în condiţii tot mai bune cererea populaţiei, acordînd atenţie deosebită lărgirii sortimentelor, creşterii producţiei de semifabricate şi preparate culinare, produselor dietetice şi pentru copii ; vom dezvolta capacităţi de producţie profilate pentru export, menite să sporească participarea industriei alimentare la extinderea comerţului nostru exterior. In conexiune directă cu îndeplinirea acestor sarcini de mare răspundere, este necesar să avem create condiţii certe pentru asigurarea ritmică a aprovizionării cu materii prime agricole (animale, lapte, cereale etc.). In această privinţă, dezideratul Industriei alimentare este ca In relaţiile economice dintre unităţile agricole furnizoare de materii prime agricole şi fabricile din industria alimentară, să se acorde o mai mare atenţie livrării de produse agricole cu substanţă utilă cit mai ridicată. Apreciem că trebuie să ne ocupăm atît de latura cantitativă a producţiei agricole, cît şi de aspectele ei calitative, cum ar fi conţinutul de gluten în grîu, de amidon în cartofi, de zahăr în sfeclă, de ulei in seminţele de floarea soarelui, de substanţă uscată în roşii şi altele. Aceeaşi problemă se ridică şi in domeniul creşterii şi îngrăşării animalelor, unde sunt necesare măsuri ferme pentru creşterea greutăţilor medii, ameliorarea calităţii animalelor şi asigurarea unei livrări ritmice. Obţinerea unei productivităţi mai ridicate şi de costuri de producţie mai scăzute este condiţionată şi de măsurile ce trebuie luate în domeniul organizării producţiei şi a muncii, în mobilizarea în mai mare măsură a întregului potenţial tehnic şi uman de care dispunem. Unul din instrumentele prin care vom putea asigura reducerea costurilor de producţie consistă în sincronizarea recoltei produselor agricole cu cerinţele prelucrării industriale, în vederea evitării pierderilor cantitative de manipulare şi depozitare şi mai ales a pierderilor în ceea ce priveşte conţinutul în substanţă utilă. Avem în vedere legumele şi fructele, ale căror randamente determină nivelul cheltuielilor materiale de producţie, ştiut fiind că ponderea cea mai mare (peste 85 la sută) în costuri o reprezintă materia primă. Sîntem conştienţi că principala sursă de ieftinire a produselor o constituie folosirea cu simţ gospodăresc a materiilor prime, dar în bună măsură aceasta depinde de calitatea lor. în această direcţie, putem fi sprijiniţi şi solicităm acest ajutor organelor agricole locale şi centrale. Anul 1969 a fost un an de căutări multilaterale şi de fertilă efervescenţă pentru marea majoritate a întreprinderilor din industria alimentară. Continuînd cu perseverenţă acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, colectivele din fabrici şi combinatele de industrie alimentară au în 1970 un vast tâmp de activitate pentru manifestarea iniţiativei, spiritului gospodăresc şi organizatoric, în vederea creşterii sistematice a eficienţei activităţii economice. Consumatorul actual este — in mod legitim — exigent, iar industria trebuie să-i satisfacă cerinţele mereu crescînde. Acesta este un postulat, în egală măsură economic şi social, la care industria alimentară i se aliniază cu Întregul său potenţial tehnic şi uman. MML DAR 111 SEAS INVERS (Urmare din pag. 1) destule ore din timpul lor liber, activînd, în cadrul comitetului asociaţiei de locatari, pentru a mă ajuta, de fapt, pe mine, să beneficiez de toate micile şi marile comodităţi ale traiului în bloc. Iar eu fac abstracţie, liniştit şi fără mustrări de cuget, de toate acestea, şi întîrzii, cu de la mine putere, plata unor servicii de care continui să beneficiez. Şi apoi, explodez de sfînta indignare : ce păziţi voi, comitetul de locatari ? Cum vă permiteţi să vă purtaţi nelegal Dar dv„ stimate L. P„ v-aţi purtat, din punct de vedere etic, legal ?... Precizăm : nu sîntem adepţii unor măsuri arbitrare şi considerăm că o ilegalitate nu se repară prin altă ilegalitate. Insă nici nu putem să nu ne gîndim, abstracţie făcind de prevederi şi paragrafe de legi, cît de profund necetăţenesc este substratul indignării lui I. P. . POŞTA JURIDICĂ MIRON VASILE se referă la dreptul pe care îl au maiştrii de a primi alocaţia pentru toţi copiii, indiferent de cuantumul salariului lor tarifar. Ne întreabă care e situaţia maiştrilor transferaţi în interesul producţiei pe posturi de tehnicieni. RĂSPUNS. Angajaţilor trecuţi în interesul producţiei, în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare, de pe posturi de maistru sau maistru principal, pe posturi de tehnicieni în serviciile tehnice, cu menţinerea salariului de maistru sau maistru principal, li se acordă alocaţie pentru toţi copiii, indiferent de cuantumul salariului lor tarifar. • Beneficiază de alocaţie, in aceste condiţii de excepţie, atîta timp cît salariul lor tarifar se incadrează în limitele prevăzute pentru funcţia de maistru sau maistru principal din care provin. Cei care au calificarea de muncitor sau maistru, dar sunt încadraţi în funcţii tehnico-administrative (deci nu se găsesc in situaţia din aliniatele precedente) beneficiază de alocaţie numai cu respectarea plafoanelor legale (prevăzute în Decretul nr. 422/1964). televiziune 18.00 Deschiderea emisiunii. Ex Terra 70 — emisiune concurs pentru şcolari. 18.30 Datini româneşti. Nuntă in Valea Birgăului (II). 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Felicitări. Emisiune muzicală 19.40 Ancheta T.V. 30.18 Teiectaemateca: „Nibelungil. Prima parte — „Siegfried*. 31.40 Anunţuri — publicitate. 31.45 Muzica uşoară cu formaţia Ion Cristinoiu. 31.55 Filme documentare. 32.15 Intilnire cu muzica. Transmisiune de la sofia (Interviziune). 22.40 Salonul literar al televiziunii. 23.40 Telejurnalul de noapte. m memento: teatru DON PASQUALE (Elena Grigorescu, Traian Popescu, Vasile Moldoveanu, Eduard Tumageanean. Dirijor :C. Petrovici) — Opera română, tel. 16.48.2Q, ora 19 30 COANA CHIRIȚA (Draga Olteanu, Alex. Glugaru, Silvia popovici, Florin Piersic, Coca Andronescu, Hodica popescu, Dem. Rădulescu, Victor Moldovan, Eugenia Popovici) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia, tel. 14.71.71, ora 19.38. AL PATRULEA ANOTIMP (Carmen Stânescu, Emanoi Petrul, Nataşa Alexandra, Ilinca Tomoroveanu, Damian Crîşmaru) — Teatrul naţional „I. Caragiale“, sala Studio, tel. 15.15.53, ora 19.30. MANEVRELE (Sorin Gheorghiu, Maneta Luca, C-tin. Răşchitor) — Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu”, tel. 12.27.45, ora 19-30. NEPOTUL LUI RAMEAU (Gheorghe Dinică, Marin Moreru) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60, ora 20. PURICELE IN URECHE (Octavian Costescu, Gina Patriciu, Lucia Mara, Ion Besoiu, Paul Sava) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio, telefon 12.44.16, ora 20. NICNIC (Ștefan Tapalagă, Sanda Toma, Amza Pellea, Valentin Plătăreanu) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. LA CIORBA DE POTROACE (NuCU Păunescu, Dodi Caian Rusu, Rodica Sanda Ţuţuianu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. DE SCURTA E VARA (Angela Chiuaru, Anda Caropol, C-tin. Brezeanu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio, ora 20. MARTORII SE SUPRIMA (S. Mihăilescu-Braila, Tamara Buciuceanu-Botez, Maria Georgescu-Pătraşcu) — Teatrul Giuleşti, tel. 17.55.46, ora 10.30. VARIETĂŢI — Teatrul „C. Tănase", sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. NICUŢA LA TANASE - Teatrul „C. Tănase“, sala din cal. Victoriei 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. PREȚUL — Teatrul Mic, tel. 18.85.88, ora 20. RITM ’70 — Ansamblul Uniunii Generale a Sindicatelor, tel. 13.13.00, ora 20. CONCERT DE MUZICA DE CAMERA — Sala mică a Palatului, ora 20. PREMIERE MĂRTURIA - Victoria (18 26.19) - 9, 11.15. 13 30, 18.45. 18.15. 30 45. LUCIA — Central (14.12.24) — 8.43, 11.45, 14.45, 17.45, 20.45. RECONSTITUIREA - Luceafarul (15.87.87) - 9. 11.15, 13.30, 18, 18.15. 20 45. URMĂRIREA - Patria (11.86.25) — 9. 11.30. 14, 16.30, 19. 21.30 ! Festival (15.63.84) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30. 21. PACATUL DRAGOSTEI — Republica (11.03.72) — 8.45, 11.15, 13 45, 16.15, 18 45, 21.16 ; București (15.61.54) — 8 30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21 . Favorit (Drumul Taberei) — 10, 13, 15 30, 18, 30 30. INTR-O SEARA. UN TREN - Capitol (16.39 17) — 9.15, 11.30, 14, 16,15, 18.45, 31. DRAGOSTE LA LAS VEGAS — Lumina (16.23.35) — 8.30—16.15 In continuare. 18.30. 20.45. VA PLACE BRAHMS» — Mosilor (13.52.93) - 15.30, 18. 20.30 . Doina (10.35.38) — 11. 13.30, 16, 18.30. 21 . Drumul Sării (31.28.13) - 15. 17.30. 30. MIINILE, REGINA INSTRUMENTELOR, AFGANISTAN, SFATURI BATRINESTI, OMUL MIC, ORAŞUL MARE — Timpuri Noi (15.61.10) — 0—21 In continuare: BATALIA PENTRU ROMA - Feroviar (16.22.73) — 0, 12.30, 18, 18.30 1 Excelsior (18.10.88) — 0.30. 18, 18.30, 80 1 Flamura (23.07.40) — 9.30, 18, 16-30 20. VALEA PĂPUŞILOR — Oriviţa (17.08.58) — 8 30, 12, 15, 17.45, 20.18 1 Mioriţa (14.27.14) — 8.30, 12, 14.30, 47, 19.30. A TRAI PENTRU A TRAI — înfrăţirea^ Intre popoare (17.31.61) • 18.18. RĂZBOIUL DOMNIŢELOR — Buzeşti (15.62.79) — 15 30, 18, 20.30 ! Cotroceni (13.62.56) — 15.30, 18, 20.80. BLOW-UP — Dacia (18.28.10) 8—20.45 In continuare. WINNETOU IN VALEA MORȚII — Buceg) (17.05.47) - 0, 11.15, 13.30, 18. 18.18. 20.30 : Ciulești (11.85.46) — 1. 31. 18, 20.30 : Arta (21.31.86) — 8,30—15 80 In continuare, 18.13. 20.30. NOILE AVENTURI ALE RĂZBUNĂTORILOR - Unirea (17.10.21) - 18.30. MOARTEA UNUI BIROCRAT - Uni-' rea 07.10.21) — 20.30. FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ — Ora 13.71.71) — 15.30, 18, 20.30 . Progresul (23.94.10) - 15.80, 18, 20.30. ANGELICA ȘI SULTANUL — Pace» (31.32.82) - 13.45, 18, 20.18. BĂIEȚII IN HAINE DE PIELE — M. OS.M.SS) - 8, 11.15, 13.30, 18, 11.15, 20.30 . Tomis (21.40.46) — 0-15.48 Ia continuare, 18. 20.18. MY FAIR LADY — Floreasca (13.20.71) — 8. 12.30, 16.30. 20. BĂIEȚII DIN STRADA PAL - Volga (11.01.26) — 9—15.45 In continuare, 18.15, 20.30. IN IMPARATIA LEULUI OS ARGINT — Viitorul (11.40.03) — 15.80. 19. PIEDRO FLEACA IN SIERRA — VUI* «orpl (11,40,03) - 99.90, -v , ,J H' uv: ;ţ( «v-‘ X