Informatia Bucureştiului, ianuarie 1970 (Anul 18, nr. 5092-5115)

1970-01-29 / nr. 5113

PROLETARI DIN1? TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. D R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Deputaţii Consiliului popular al municipiului Bucureşti au dezbătut şi adoptat PLANUL ŞI BUGETUL LOCAL PE Ieri, dupa-amiaza, In­sula Facultăţii de drept, a avut loc cea de a IV-a sesiune a Consiliului popular al municipiului Bucureşti. Deputaţii au dezbătut proiectul de hotărîre pentru adoptarea planului economic local și proiectul de hotărîre privind bugetul Consi­liului popular municipal pe anul 1970. De ase­menea, a fost supus spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărîre cu privire la răspunsul Consiliului popular al municipiului București la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al judeţului Constanţa. Lucrările sesiunii, la care au participat ca invitaţi deputaţi ai Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai organelor centrale, conducă­tori de întreprinderi şi instituţii locale, acti­vişti obşteşti, au fost conduse de tovarăşul Dumitru Popa, preşedintele Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular municipal, prima­rul general al Capitalei. La lucrările sesiunii a luat parte tovarăşul Petre Blajovici, preşedintele Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală. Raportul Comitetului executiv referitor la realizarea planului economic pe 1969 şi la prevederile planului pe 1970 a fost prezentat de tovarăşul Ion Cosma, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, iar raportul cu privire la executa­rea bugetului pe 1969 şi proiectul de buget pe 1970 a fost prezentat de tovarăşa Maria Miron, membră a Comitetului executiv, direc­torul Administraţiei financiare municipale. In continuare, tovarăşul Traian Ispas, vicepre­şedinte al Comitetului executiv, a expus an­gajamentele Consiliului popular municipal ca răspuns la chemarea la întrecere a Consiliului popular al judeţului Constanţa. Deputatul Gheorghe Muşatescu a prezentat raportul comun al unor comisii permanente asupra planului economic şi bugetului. In cadrul discuţiilor au luat cuvintul depu­taţii Virgil Florea, Constantin Rusu, Gheorghe Bălan, Popa Dimcea, Sofia Buşilă, Gheorghe Mălin, Aneta Spornic, Octavian Bîrsan, Zdeno­­via Anghel, Ion Birzu şi Tiberiu Ricci. Apreciind rezultatele obţinute în econo­mia locală, vorbitorii au relevat, totoda­tă, o seamă de aspecte negative ce se mai manifestă in activitatea unor sectoare. Deputa­ta Elena Horea a interpelat pe deputatul Eugen Iordăchescu, director general al Direcţiei ge­nerale de gospodărie locativă, în legătură cu măsurile preconizate pentru ca lucrările de în­treţinere şi conservare a fondului locativ să se desfăşoare la un nivel calitativ superior, pentru ca fondurile alocate în acest sens să fie gospo­dărite cit mai eficient. De asemenea, deputaţii Ion Burci şi Simion Mîndreş au adresat între­bări în legătură cu construcţiile şcolare din co­munele suburbane şi urgentarea lucrărilor la apeductul Roşu — staţia Nord. Răspunsurile au fost date de tovarăşii Ion Cosma şi Eugen Ior­dăchescu. In cuvintul lor, deputaţii şi-au exprimat con­vingerea că importantele fonduri băneşti alo­cate pentru dezvoltarea economică, urbanistică şi social-culurală a Capitalei vor fi gospodărite cu chibzuinţă, contribuind astfel la înflorirea oraşului, la îmbunătăţirea continuă a nivelului de viaţă al locuitorilor lui. Ei s-au angajat să participe activ la înfăptuirea exemplară a sar­cinilor ce stau in fața Consiliului popular iu- (Continuare In pag. a 2-a) Certitudini pentru noi şi importante înfăptuiri în dezvoltarea Capitalei Subliniind succesele obţinute în 1969 în dezvoltarea întregii economii naţionale, succese la care o contri­buţie de seamă au adus-o şi oamenii muncii din municipiul Bucureşti, to­varăşul Ion Cosma a arătat că, sub îndrumarea permanentă a organelor, şi organizaţiilor de partid, animaţi de un puternic entuziasm, lucrătorii din unităţile subordonate Consiliului popular al municipiului Bucureşti au obţinut rezultate remarcabile, reflec­tate în depăşirea indicatorilor de plan şi a angajamentelor asumate. Eforturi susţinute s-au depus pentru realiza­rea integrală a volumului valoric de investiţii (în sumă de 1,8 miliarde lei) cea mai mare parte a fondurilor fiind utilizată pentru construcţia de locuinţe şi ridicarea nivelului tehnic edilitar al oraşului. Rezultatele obţinute în economia locală — se arată în raport — ar fi fost şi mai substanţiale dacă comi­tetele de direcţie ale întreprinderilor Arta mobilei, Produse lemn mobilă, Produse agregate construcţii, „7 No­iembrie“ şi Întreprinderea de tran­sport Bucureşti ar fi acţionat mai eficient în vederea creării condiţiilor necesare îndeplinirii sarcinilor de plan. De asemenea în cadrul direc­ţiilor generale de construcţii montaj şi de industrie locală s-a manifestat o insuficientă preocupare pentru da­rea la timp în funcţiune a unor o­­biect­ive şi atingerea parametrilor proiectaţi. Referindu-se la sarcinile anului 1970 vorbitorul a subliniat că indi­catorii planului de stat pe anul 19­70 pentru întreaga economie a munici­piului Bucureşti stabilesc obiective importante, atit din punct de vedere cantitativ cit şi, mai ales, de ordin ca­litativ. In aceşti indicatori se reflectă în mod elocvent cerinţele reale ale etapei pe care o parcurgem şi coordo­narea acestora cu posibilităţile con­crete de care dispune economia locală pentru valorificarea superioară a po­tenţialului producţiei materiale. Un loc important în planul de dez­voltare a economiei municipiului Bucureşti îl ocupă activitatea econo­mică a consiliului popular. Astfel, producţia globală industrială va a­­junge la 3,868 miliarde lei, cu 237 milioane lei mai mult decit realiză­rile anului 1969. Vor fi dezvoltate noi capacităţi de producţie în industria locală, mai ales pentru producerea bu­nurilor de larg consum şi pentru pre­starea de servicii către populaţie, vor fi date în folosinţă noi capacităţi de producţie în sectorul gospodăriei co­munale şi vor fi extinse reţelele edi­litare etc. Printre altele, în primul semestru al anului, se va da în ex­ploatare prima staţie de filtrare a apei potabile cu o capacitate de 260 mii mc în 24 ore. Volumul prestă­rilor de servicii prevăzut a se rea­liza se ridică la 2,817 miliarde lei dintre care 2,4 miliarde lei repre­zintă prestări de servicii către popu­laţie. In sectorul construcţii montaj se prevede realizarea unui volum de 2,1 miliarde lei, cu aproape 300 milioane lei mai mult decit în anul precedent. Din fondurile respective se vor con­strui circa 23 000 apartamente pre­văzute a fi date în folosinţă in anul în curs, 103 săli de clasă (din care 18 în comunele suburbane), 260 locuri în casele de copii, 860 locuri în creşe, o policlinică în cartierul Titan etc. Vor începe lucrările de extindere a Spitalului „Prof. dr. Marinescu“ pen­tru secţia de neurochirurgie cu 500 paturi, ca şi cele pentru construirea unui complex clinic cu 1 000 paturi. Importante fonduri băneşti sunt a­­locate pentru acţiunea de gospodărie comunală (251 630 000 lei), pentru în­­văţăminte (459 760 000 lei), pentru ac­ţiuni cultural educative (70 milioa­ne lei), pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei (866 milioane lei, cu o sută milioane lei mai mult decit anul tre­cut) etc. Prin reţeaua comercială lo­cală se prevede desfacerea unui vo­lum de mărfuri in valoare de 10,5 miliarde lei, cu 678 milioane lei mai mult decit anul trecut. Din prezentarea succintă a obiec­tivelor planului pe 1970 în economia locală — a spus în continuare tov. I. Cosma — rezultă cu pregnanţă proporţia sarcinilor şi a exigenţelor calitative ce se impun, necesitatea de a lua măsurile cele mai eficiente în scopul obţinerii unor rezultate la nivelul cerinţelor actuale. Efortul principal trebuie îndreptat în direcţia creşterii mai accentuate a ponderii producţiei destinate fondului pieţei. O atenţie deosebită trebuie acordată diversificării gamei de sortimente, îmbunătăţirii calităţii produselor, a­­similării de noi produse ca urmare a investigării cerinţelor de consum ale populaţiei etc. In sectorul prestărilor de servicii preocuparea principală trebuie să fie canalizată în direcţia dezvoltării, diversificării şi creş­terii calitative a acestora. Se impu­ne, mai ales, să asigurăm un nivel ridicat activităţii de prestări de ser­vicii în construcţii, unde se înre­gistrează importante rămâneri în ur­mă, cu grave repercusiuni în ceea ce priveşte calitatea şi operativitatea. De asemenea, activitatea de gospo­dărie comunală, pentru care an de an s-au alocat fonduri importante de in­vestiţii.^ trebuie orientată în direcţia obţinerii unei mai mari eficacităţi a investiţiilor prin promovarea unor concepţii de economicitate optimă atit in ceea ce priveşte dimensiona­rea lucrărilor şi amplasarea lor cit si in găsirea soluţiilor constructive şi teh­nice cele mai bune. Se impune în acelaşi timp micşorarea consumurilor tehnice de materiale, energie şi com­bustibil, reducerea cheltuielilor de producţie în vederea reducerii pre­ţului de cost şi obţinerii, pe această cale, a unei eficienţe economice spo­rite în mod deosebit la termoficare și transport în comun. O analiză a­­tentă a modului in care s-a desfășu­tContinuare în pag. a 2 a) RĂSPUNSUL Consiliului popular al municipiului Bucureşti la chemarea Consiliului popular al judeţului Constanţa Sub conducerea organizaţiilor de partid, oamenii muncii din municipiul Bucureşti au desfăşurat anul trecut o activitate plină de abnegaţie şi patrioţi­e, aducind o contribuţie de seamă la dez­voltarea impetuoasă a Capitalei patriei noastre. Adeziunea deplină şi entuziastă cu care cetăţenii Capitalei noastre au primit angaja­mentele luate in sesiunea a V-a a Consiliului popular al munici­piului Bucureşti a mobilizat energiile creatoare şi capacităţile în­tregii populaţii in realizarea sarcinilor ce le revin. Bilanţul încheiat la 31 decembrie 1960 demonstrează rodul mun­cii însufleţite depuse de lucrătorii din întreprinderile şi unităţile Consiliului popular al municipiului Bucureşti, de toţi cetăţenii Ca­pitalei patriei noastre, întreprinderile d­e industrie locală şi de gos­podărie comunală au realizat peste plan un volum de producţie in­dustrială şi de prestări de servicii de 113 milioane lei, angajamentul asumat fiind depăşit cu 68 milioane lei Volumul livrărilor de mărfuri la export a fost depăşit cu 1 milion lei valută Au fost asimilate în producţie 192 noi produse; s-a dezvoltat baza materială a sectorului de construcţii prin con­struirea unei noi linii tehnologice de panouri prefabricate cu o capacitate de 14.000 m.c. la fabrica „Granitul“, întreprinderile de construcţii din cadrul Direcţiei generale de construcţii montaj au realizat încă din anul 1969 nivelul de productivitate a muncii pre­văzut în planul cincinal pentru anul 1970. Au fost puse în funcţiune înainte de termenele planificate im­portante obiective edilitare ca : apeductul Arcada-Bragadiru, canalul colector A III, staţia de pompare a apei Drumul Taberei, magis­trala III de termoficare, complexe comerciale. In cadrul acţiunilor de autodotare s-au executat noi utilaje de salubritate, autobuze articulate, modernizări de caroserii pentru va­goane de tramvai şi s-au folosit credite de mică mecanizare în sumă de 30 milioane lei. Au fost redate comerţului 30 localuri folosite în alte scopuri şi (Continuare în pag. a 2 a) La staţia mecanizată de betoane din Drumul Taberei se produc zilnic in două schimburi circa 1 200 000 mc beton transportat in 800 de curse spre diferiţi beneficiari ai Capitalei. Şantierele I.C.M. 1, 2, 4 şi 4, cele din Drumul Taberei şi Rahova-Vid­­­b» sunt numai citeva din punctele aprovizionate de această stație. PROCES LA LOCUL MillUl în urmă cu doar cî­­teva luni, fuseseră to­varăşi de muncă... A­­cum erau despărţiţi da un zid de netrecut. De o parte, sute de munci­tori ai Fabricii „Flacăra roşie“ din Combinatul de pielărie şi încălţă­minte nr. 1. De cealaltă parte, izolaţi intr-o boxă, patru indivizi In haine vărgate. Se ju­deca, la fata locului, procesul Infractorilor Lucian Bujoreanu, To­ma Stanimir, Ion Ivaş­­cu şi Aurelian Dumi­tra­che. — In timp ce sutele de muncitori prezenţi acum aici, In săli — îşi rosteşte procurorul Nicolae Butnariu rechi­zitoriul — se străduiau să-şi integreze armonios strădaniile în efortul constructiv al Întregii ţări, să păstreze neştir­bit renumele Întreprin­derii — un grup de ele­mente necinstite, puse pe căpătuială, au trecut la jefuirea avutului ob­ştesc. Timp de aproape o jumătate de an au sustras din produsele fabricii, comercializin­­du-le in propriul lor interes... Sentinţa ur­mează a fi pronunţată in raport cu prejudiciul material şi moral pro­vocat fabricii — ceea ce a stirnit Indignarea le­gitimă a intregului co­lectiv de salariaţi — , cu gravitatea socială a in­fracţiunilor săvtrşite , furt calificat in dauna avutului obştesc (Bujo­reanu, Stanimir şi Du­­mitrache), complicitate şi luare de mită (Traş­cu) — fapte pedepsite de lege cu închisoare de la 3 la 12 ani... Cum s-a ajuns la pro­cesul acesta ? LUCIAN BUJOREA­NU : — Prin februarie 1969, mi-a venit ideea să iau citeva perechi de pan­tofi din fabrică şi să-i vlnd In oraş... Bujoreanu nu lucra Insă In secţia pantofi, aşa că, de unul singur, nu avea posibilitatea să-şi Înfăptuiască pla­nul. Ii trebuia un „co­laborator“. L-a găsit : — Tot atunci am şi aranjat cu Stanimir — care lucra In secţia respectivă — să facă rost de Încălţăminte. Mie lmi revenea sar­cina scoaterii „mărfii“ Petru Calapodescu ţ€onttnunrt in pag. a 3-a) CRONICĂ JUDICIARĂ ZIARELE DE AZI AU PUBLICAT COMUNICATUL cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Socialiste România pe anul 1969­ În 1969 s-au înregistrat realizări de seamă în toate domeniile vieţii economice şi sociale. Au fost ob­ţinute rezultate pozitive în realiza­rea obiectivelor stabilite pentru cel de al patrulea an al cincinalului ; economia naţională a cunoscut şi in acest an o evoluţie dinamică, a crescut producţia materială, a sporit venitul naţional, a continuat procesul de modernizare a ramu­rilor economice, de dezvoltare a şti­inţei, culturii şi artei, de ridicare a nivelului de trai al populaţiei. În anul 1969 a crescut potenţialul de producţie şi s-a lărgit baza ma­terială a activităţii social-culturale şi de servicii pentru populaţie, prin darea în exploatare a peste 700 capacităţi şi obiective importante în industrie, agricultură, transporturi, comerţ, învăţâmînt, cultură, ocroti­rea sănătăţii şi în alte domenii. Au crescut acumulările băneşti ale sta­tului, s-au întărit finanţele ţării, au sporit resursele necesare dezvoltării economiei naţionale. Aplicarea în continuare a măsu­rilor de perfecţionare a organizării, conducerii şi planificării economiei naţionale, înfiinţarea în anul 1969 a centralelor, combinatelor şi gru­purilor de întreprinderi, au creat condiţii pentru mai buna funcţio­nare a întregului mecanism econo­mic, îmbunătăţirea activităţii pro­ductive, folosirea mai raţională a mijloacelor materiale şi a forţei de muncă, creşterea eficienţei econo­mice. 1 . Planul producţiei globale in­dustriale a fost îndeplinit în pro­porţie de 100,2 la suta, valoarea producţiei obţinută peste prevederi reprezentînd 472 milioane lei. In comparaţie cu anul 1968, producţia globală industrială a crescut cu 10,7 la sută, adică cu 25,4 miliarde lei. • Ritmul mediu anual de creş­tere a producţiei globale indus­triale a fost în cei patru ani ai cin­cinalului de 11,9 la sută, depăşin­­du-se astfel limita superioară — 11,4 la sută — prevăzută prin pla­nul cincinal pentru această peri­oadă. • Cele mai însemnate creşteri au cunoscut ramurile şi subramurile de care depind progresul tehnic şi va­lorificarea superioară a resurselor economiei. Faţă de 1968, producţia industriei electrotehnice şi electro­nice a crescut cu 22,6 la sută, a industriei de mecanică fină şi op­tică cu 16,4 la sută, a industriei petrochimice cu 37,5 la sută.­­ Potenţialul industriei, în anul 1969, a crescut prin punerea în funcţiune a unui număr de 250 ca­pacităţi şi obiective importante.­­ In industria energiei electrice şi termice au fost date în funcţiune grupuri electrogene cu o putere instalată de peste 800 MW în cen­tralele Borzeşti, Deva, Galaţi şi altele. • In industria petrolului, au in­trat în producţie Rafinăria Piteşti, Rafinăria Crişana şi instalaţii la Ra­finăria Brazi-Ploieşti. • În industria metalurgiei feroa­se, la Combinatul siderurgic Galaţi s-a dat în funcţiune un furnal de 1700 mc, s-a mărit capacitatea sec­torului oţelărie cu încă un conver­­tizor de 1 250 000 tone ; la Combi­natul siderurgic Hunedoara a sporit capacitatea pentru producţia de oţel electric cu 125 000 tone şi a secto­rului de laminare cu peste 900 000 tone laminate. • In industria construcţiilor de maşini au fost date în funcţiune noi capacităţi de producţie la uzina „Electroputere" Craiova, la Fabrica de cabluri şi materiale electroizo­­lante Bucureşti, la întreprinderea „Electroprecizia" Săcele, la uzina „Electronica" Bucureşti, la uzina „Tractorul" Braşov. „­in industria chimică s-au dat în funcţiune instalaţii la Combinatul petrochimic Piteşti, la Combinatul chimic Rîmnicu Vîlcea şi la Uzina de fibre sintetice Iaşi. (Continuare în pag. a 4-a) • NOUTĂŢI TURISTICE • în aceste zile, la Ankara, se des­făşoară reuniunea anuală a Comisiei mixte româno-turce de cooperare în do­meniul turismului. Din partea Oficiu­lui Naţional de Turism participă o de­legaţie condusă de Eugen Nicolescu, di­rector al Direcţiei de studii şi conjunctu­ră. Cu prilejul reuniunii se discută mă­surile legate de dezvoltarea traficului turistic între România şi Turcia, precum şi acţiunile comune ce vor fi întreprin­se în acest sens în cursul anului 1970. • Cunoscuta staţiune montană de re­nume internaţional Poiana Braşov găz­duieşte timp de o săptămină, începînd cu data de 4 februarie, un interesant concurs la care vor participa peste 100 de monitori de schi din Franţa. Con­cursul monitorilor de schi din Franţa se ţine anual­­ de fiecare dată în altă ţară. La ediţia din acest an vor parti­cipa şi monitori de schi ai O.N.T. • In cadrul salonului internaţional de turism şi sport de la Laussane (Elve­ţia), alături de numeroase ţări din Europa, participă în acest an şi Oficiul Naţional de Turism. Tradiţionala mani­festare internaţională se desfăşoară între 7 şi 15 februarie. ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE . Echipa de fotbal a României din nou învingătoare in Brazilia: 2-1 cu Curitiba Ieri, la Curitiba, s-a disputat al treilea meci al naţionalei noastre de fotbal care întreprinde un turneu în America de Sud. Fotbaliştii români au avut ca ad­versari cunoscuta formaţie braziliană Curitiba. Echipa României a obţinut vic­toria cu scorul de 2—1 (0—1). Scorul l-au deschis gazdele în minutul 41 prin Wernek, iar echipa noastră a egalat în minutul 57 prin Dobrin. Golul victoriei a fost marcat în minutul 77 de către Neagu. Buletin meteorologic INSTITUTUL­­METEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, in Bucureşti, temperatura aerului a fost de o grade. Maxima de ieri în aer a fost de 4 grade, iar minima diin cursul nopţii de minus 1 grad. Timpul probabil de minie . Vremea se răceşte. Cerul se va înnora şi temporar va ninge. Vînt potrivit cu intensificări din sectorul nord-estic. Temperatura mi­nimă va oscila între minus 4 și minus 2 grade, iar maxima între minus 2 și 0 grade. către populaţie se loveşte de dilema: Spaţii „per cooperativă sau „per­ne Nu o dată am semnalat inadvertenţe în folosirea spaţiilor d­e deservire afec­tate cooperaţiei meşteşugăreşti. Este a­­devărat. In ultima vreme, U.D.M.R. — sector metal, chimie, lemn, construcţii se preocupă. In mai mare măsură, ca localurile (îndeosebi cele noi) să fie utilizate mai chibzuit. De pildă, In noul complex comercial din bd. I. Şulea, deşi iniţial nu se prevăzuse şi depanarea aparatelor de televiziune şi radio, s-a găsit o soluţie şi pentru a­­ceastă prestaţie atît de utilă cetăţenilor, unitatea „Radio-progres“ funcţionează în o parte din spaţiul atribuit cooperati­vei „Metalocasnica“. Depanatorii de te­levizoare pentru cartierul Giuleşti erau stlnjeniţi în activitate, deoarece lucrau într-o încăpere necorespunzătoare, mai mică decît cea atribuită iniţial ceasor­nicarilor. Făcîndu-se rocada necesară, lucrurile s-au îndreptat. Asemenea mă­suri sunt însă mult prea timide, mai ales în ce priveşte folosirea spaţiilor vechi. O analiză a situaţiei într-un sin­gur cartier — Drumul Taberei — demon­strează elocvent că prestările de ser- P. Dinescu (Continuare in pag. a 3 a) (C Noul magazin de încălţăminte „Comod“ care se va deschide în curind pe calea Gri­viţei nr. 425 lin clasic întirziat EUGEN BARBU „E prea tîrziu, totul s-a spus“, excla­ma Bruyère. Să fie chiar aşa ? în peisajul poetic actual prezenţa volumului selectiv al lui Ştefan Augustin Doinaş, „Ipostaze“, deschide o problemă destul de vie şi fără soluţie. Mai este posibilă şi o resurecţie a clasicismului intre aceste ritmuri de jaz, în morfina devorantă a incantaţiilor negre transpuse în ver­surile tinerilor poeţi, dezlegaţi de orice obligaţii formale ? Mărturisesc că ver­sul anecdotic mă întristează şi-l soco­tesc de mina a doua. Valéry, care prac­tica şi el poezia miturilor reinventate şi descoperirea de sensuri acolo unde se credea că s-a spus totul, scrie un­deva . Lirismul este amplificarea unei exclamaţii, infirmîndu-se într-un fel. Pillat credea că limitele noastre poetice ar fi muzica şi algebra, plecînd de la acelaşi. Iată de ce, unele lecturi super­ficiale din revistele literare mă siliseră să bănuiesc în Doinaș un autor de cro­nici rimate superior, un ilustrator­­de mitologii posibile. Poet cult, retras de­­parte de zbuciumările spectaculoase din subsolurile de pagina a doua, un ex­celent comentator de lirică, el îmi im­punea prin sobrietate şi rezervă şi de volumul" Său m-am apropiat cu preju­decăţi. îl credeam din cauza aderenţei la un cerc literar sibian mai degrabă un pupil al lui Rilke şi Hölderlin de­cît al lui Valéry, cum am descoperit cu o îneîntată uimire după o lectură făcută cu sufletul la gură. Doinaş trebuie abordat fără reticenţă şi fără ideea că e un imitator. El exer­cită pe un teren saturat de experienţe, ilustrat de nume mari şi confirmat de istoria poeziei. Este o încercare teme­rară să mai arunci sonde într-un uni­vers sterilizat, acut, limpede, lipsit de surprize în care noul nu poate fi decît mai frumosul. Se poate deci scrie mai bine pe un model tocit, exaltat de cri­tică şi învăţat la şcoală cu insistenţă ? Se poate... Este pămîntul românesc un teren al miturilor ? Al unei lumi de idei ? Este, Ion Gheorghe, tributar teoriilor lui Con­ta şi ale lui Dan Botta, cercetător al textelor vechi populare în care a des­cifrat cu improvizaţii unele izvoare eline sau preeline, a dovedit-o. Doinaş, pe a­­ceiaşi parametri, se mişcă cu siguranţă, nu inventează candid ca Nichita Stănescu (şi el sugînd din mitologii sunete sua­ve). Dacă admitem că şi pe acest tă­­rîm — şi autorul „Ipostazelor“ mută poe­mele sale chiar în teritoriul băştinaş — unele cîntări, fără a se sfii, pot să fie reînsufleţite melodiile simultane ale lu­mii în devenire­a­ lui Dionysos, dacă admitem că omul provoacă în marea muzică a lumii vibraţia concordantă a tuturor armoniilor sale, atunci poezia lui Doinaş este perfect posibilă pentru că trăim, o recunoaştem sau nu. intr-o Eladă eternă care poate fi mai sălbatică aici sau în Bretagne cînd e (Continuare in pag . 2­a) Astăzi, la Institutul de cercetări te­lecomunicaţii, s-a deschis o expoziţie, in cadrul căreia sunt prezentate o serie de echipamente de deosebit interes reali­zate în cursul anului trecut de către cercetătorii institutului. INFORMAŢIA Misterul tectitelor I® Pietre „magice" la bursa neagra • Ciudatenia „lacrimilor lunii" La bursa neagră newyorkeză se desfăşoară un comerţ intens cu „la­crimile lunii". Acestea sunt minerale cunoscute de geologi sub numele de tectite. Tradiţii folclorice orientale le conferă puteri magice , cei ce le poartă s-ar bucura de o sănătate de fier şi ar reuşi să înfrunte cu suc­ces orice adversitate. Nu mulţi chiar cred acest lucru. Iată de ce ele vind cu 200 de dolari gramul (sănă­tatea şi succesul fiind, pare-se, direct Cristian Necheş (Continuare in pag. a 4-a) V ír 1 I ! REPETAREA 1 1 GREŞELII ! MIHAI STOIAN Poate că n-aş fi pus pe hirtie rindurile de faţă dacă, citind re­cent despre cazul unui tlnăr elev de profesională — Vasile Postolache — nu mi-aş fi amin­tit c-am scris cîndva, în urmă cu ani, in legătură cu un caz similar, avind „sursa dramei“ tot la Şcoala profesională „Nico­­lae Cretzulescu“ din Bucureşti. V.P. era, pină nu de mult, unul dintre elevii buni ai clasei sale. Furind, la un moment dat (prins într-un angrenaj de ten­taţii) nişte rufe puse la uscat prin curţile vecinilor, şi şcoala aflind de aceste fapte. V.P. este exmatriculat imediat, cu drept de reinscriere abia In anuil ur­mător. Aşadar, efect real, orar tic (părinţii săi fiind ocupaţi) , o „vacanţă" nesupravegheată el­un an de zile ! Admirabilă, ăi măsură pedagogică. Rezultanti­l­l V.P. a devenit autor a... 28 de 3 spargeri, cum singur zice, „ea-n a filme“. Fireşte, nu simplificăm­­ lucrurile şi nu susţinem că ei a­u ajuns unde-a ajuns ca urmare. . ■trlctt a înlăturării iul din co-­­ lectivul şcolar In care se afla,­­ (Continuare tn pag. a I-a) ! 11

Next