Informatia Bucureştiului, ianuarie 1970 (Anul 18, nr. 5092-5115)
1970-01-29 / nr. 5113
PROLETARI DIN1? TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. D R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Deputaţii Consiliului popular al municipiului Bucureşti au dezbătut şi adoptat PLANUL ŞI BUGETUL LOCAL PE Ieri, dupa-amiaza, Insula Facultăţii de drept, a avut loc cea de a IV-a sesiune a Consiliului popular al municipiului Bucureşti. Deputaţii au dezbătut proiectul de hotărîre pentru adoptarea planului economic local și proiectul de hotărîre privind bugetul Consiliului popular municipal pe anul 1970. De asemenea, a fost supus spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărîre cu privire la răspunsul Consiliului popular al municipiului București la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al judeţului Constanţa. Lucrările sesiunii, la care au participat ca invitaţi deputaţi ai Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai organelor centrale, conducători de întreprinderi şi instituţii locale, activişti obşteşti, au fost conduse de tovarăşul Dumitru Popa, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, primarul general al Capitalei. La lucrările sesiunii a luat parte tovarăşul Petre Blajovici, preşedintele Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală. Raportul Comitetului executiv referitor la realizarea planului economic pe 1969 şi la prevederile planului pe 1970 a fost prezentat de tovarăşul Ion Cosma, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, iar raportul cu privire la executarea bugetului pe 1969 şi proiectul de buget pe 1970 a fost prezentat de tovarăşa Maria Miron, membră a Comitetului executiv, directorul Administraţiei financiare municipale. In continuare, tovarăşul Traian Ispas, vicepreşedinte al Comitetului executiv, a expus angajamentele Consiliului popular municipal ca răspuns la chemarea la întrecere a Consiliului popular al judeţului Constanţa. Deputatul Gheorghe Muşatescu a prezentat raportul comun al unor comisii permanente asupra planului economic şi bugetului. In cadrul discuţiilor au luat cuvintul deputaţii Virgil Florea, Constantin Rusu, Gheorghe Bălan, Popa Dimcea, Sofia Buşilă, Gheorghe Mălin, Aneta Spornic, Octavian Bîrsan, Zdenovia Anghel, Ion Birzu şi Tiberiu Ricci. Apreciind rezultatele obţinute în economia locală, vorbitorii au relevat, totodată, o seamă de aspecte negative ce se mai manifestă in activitatea unor sectoare. Deputata Elena Horea a interpelat pe deputatul Eugen Iordăchescu, director general al Direcţiei generale de gospodărie locativă, în legătură cu măsurile preconizate pentru ca lucrările de întreţinere şi conservare a fondului locativ să se desfăşoare la un nivel calitativ superior, pentru ca fondurile alocate în acest sens să fie gospodărite cit mai eficient. De asemenea, deputaţii Ion Burci şi Simion Mîndreş au adresat întrebări în legătură cu construcţiile şcolare din comunele suburbane şi urgentarea lucrărilor la apeductul Roşu — staţia Nord. Răspunsurile au fost date de tovarăşii Ion Cosma şi Eugen Iordăchescu. In cuvintul lor, deputaţii şi-au exprimat convingerea că importantele fonduri băneşti alocate pentru dezvoltarea economică, urbanistică şi social-culurală a Capitalei vor fi gospodărite cu chibzuinţă, contribuind astfel la înflorirea oraşului, la îmbunătăţirea continuă a nivelului de viaţă al locuitorilor lui. Ei s-au angajat să participe activ la înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce stau in fața Consiliului popular iu- (Continuare In pag. a 2-a) Certitudini pentru noi şi importante înfăptuiri în dezvoltarea Capitalei Subliniind succesele obţinute în 1969 în dezvoltarea întregii economii naţionale, succese la care o contribuţie de seamă au adus-o şi oamenii muncii din municipiul Bucureşti, tovarăşul Ion Cosma a arătat că, sub îndrumarea permanentă a organelor, şi organizaţiilor de partid, animaţi de un puternic entuziasm, lucrătorii din unităţile subordonate Consiliului popular al municipiului Bucureşti au obţinut rezultate remarcabile, reflectate în depăşirea indicatorilor de plan şi a angajamentelor asumate. Eforturi susţinute s-au depus pentru realizarea integrală a volumului valoric de investiţii (în sumă de 1,8 miliarde lei) cea mai mare parte a fondurilor fiind utilizată pentru construcţia de locuinţe şi ridicarea nivelului tehnic edilitar al oraşului. Rezultatele obţinute în economia locală — se arată în raport — ar fi fost şi mai substanţiale dacă comitetele de direcţie ale întreprinderilor Arta mobilei, Produse lemn mobilă, Produse agregate construcţii, „7 Noiembrie“ şi Întreprinderea de transport Bucureşti ar fi acţionat mai eficient în vederea creării condiţiilor necesare îndeplinirii sarcinilor de plan. De asemenea în cadrul direcţiilor generale de construcţii montaj şi de industrie locală s-a manifestat o insuficientă preocupare pentru darea la timp în funcţiune a unor obiective şi atingerea parametrilor proiectaţi. Referindu-se la sarcinile anului 1970 vorbitorul a subliniat că indicatorii planului de stat pe anul 1970 pentru întreaga economie a municipiului Bucureşti stabilesc obiective importante, atit din punct de vedere cantitativ cit şi, mai ales, de ordin calitativ. In aceşti indicatori se reflectă în mod elocvent cerinţele reale ale etapei pe care o parcurgem şi coordonarea acestora cu posibilităţile concrete de care dispune economia locală pentru valorificarea superioară a potenţialului producţiei materiale. Un loc important în planul de dezvoltare a economiei municipiului Bucureşti îl ocupă activitatea economică a consiliului popular. Astfel, producţia globală industrială va ajunge la 3,868 miliarde lei, cu 237 milioane lei mai mult decit realizările anului 1969. Vor fi dezvoltate noi capacităţi de producţie în industria locală, mai ales pentru producerea bunurilor de larg consum şi pentru prestarea de servicii către populaţie, vor fi date în folosinţă noi capacităţi de producţie în sectorul gospodăriei comunale şi vor fi extinse reţelele edilitare etc. Printre altele, în primul semestru al anului, se va da în exploatare prima staţie de filtrare a apei potabile cu o capacitate de 260 mii mc în 24 ore. Volumul prestărilor de servicii prevăzut a se realiza se ridică la 2,817 miliarde lei dintre care 2,4 miliarde lei reprezintă prestări de servicii către populaţie. In sectorul construcţii montaj se prevede realizarea unui volum de 2,1 miliarde lei, cu aproape 300 milioane lei mai mult decit în anul precedent. Din fondurile respective se vor construi circa 23 000 apartamente prevăzute a fi date în folosinţă in anul în curs, 103 săli de clasă (din care 18 în comunele suburbane), 260 locuri în casele de copii, 860 locuri în creşe, o policlinică în cartierul Titan etc. Vor începe lucrările de extindere a Spitalului „Prof. dr. Marinescu“ pentru secţia de neurochirurgie cu 500 paturi, ca şi cele pentru construirea unui complex clinic cu 1 000 paturi. Importante fonduri băneşti sunt alocate pentru acţiunea de gospodărie comunală (251 630 000 lei), pentru învăţăminte (459 760 000 lei), pentru acţiuni cultural educative (70 milioane lei), pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei (866 milioane lei, cu o sută milioane lei mai mult decit anul trecut) etc. Prin reţeaua comercială locală se prevede desfacerea unui volum de mărfuri in valoare de 10,5 miliarde lei, cu 678 milioane lei mai mult decit anul trecut. Din prezentarea succintă a obiectivelor planului pe 1970 în economia locală — a spus în continuare tov. I. Cosma — rezultă cu pregnanţă proporţia sarcinilor şi a exigenţelor calitative ce se impun, necesitatea de a lua măsurile cele mai eficiente în scopul obţinerii unor rezultate la nivelul cerinţelor actuale. Efortul principal trebuie îndreptat în direcţia creşterii mai accentuate a ponderii producţiei destinate fondului pieţei. O atenţie deosebită trebuie acordată diversificării gamei de sortimente, îmbunătăţirii calităţii produselor, asimilării de noi produse ca urmare a investigării cerinţelor de consum ale populaţiei etc. In sectorul prestărilor de servicii preocuparea principală trebuie să fie canalizată în direcţia dezvoltării, diversificării şi creşterii calitative a acestora. Se impune, mai ales, să asigurăm un nivel ridicat activităţii de prestări de servicii în construcţii, unde se înregistrează importante rămâneri în urmă, cu grave repercusiuni în ceea ce priveşte calitatea şi operativitatea. De asemenea, activitatea de gospodărie comunală, pentru care an de an s-au alocat fonduri importante de investiţii.^ trebuie orientată în direcţia obţinerii unei mai mari eficacităţi a investiţiilor prin promovarea unor concepţii de economicitate optimă atit in ceea ce priveşte dimensionarea lucrărilor şi amplasarea lor cit si in găsirea soluţiilor constructive şi tehnice cele mai bune. Se impune în acelaşi timp micşorarea consumurilor tehnice de materiale, energie şi combustibil, reducerea cheltuielilor de producţie în vederea reducerii preţului de cost şi obţinerii, pe această cale, a unei eficienţe economice sporite în mod deosebit la termoficare și transport în comun. O analiză atentă a modului in care s-a desfășutContinuare în pag. a 2 a) RĂSPUNSUL Consiliului popular al municipiului Bucureşti la chemarea Consiliului popular al judeţului Constanţa Sub conducerea organizaţiilor de partid, oamenii muncii din municipiul Bucureşti au desfăşurat anul trecut o activitate plină de abnegaţie şi patrioţie, aducind o contribuţie de seamă la dezvoltarea impetuoasă a Capitalei patriei noastre. Adeziunea deplină şi entuziastă cu care cetăţenii Capitalei noastre au primit angajamentele luate in sesiunea a V-a a Consiliului popular al municipiului Bucureşti a mobilizat energiile creatoare şi capacităţile întregii populaţii in realizarea sarcinilor ce le revin. Bilanţul încheiat la 31 decembrie 1960 demonstrează rodul muncii însufleţite depuse de lucrătorii din întreprinderile şi unităţile Consiliului popular al municipiului Bucureşti, de toţi cetăţenii Capitalei patriei noastre, întreprinderile de industrie locală şi de gospodărie comunală au realizat peste plan un volum de producţie industrială şi de prestări de servicii de 113 milioane lei, angajamentul asumat fiind depăşit cu 68 milioane lei Volumul livrărilor de mărfuri la export a fost depăşit cu 1 milion lei valută Au fost asimilate în producţie 192 noi produse; s-a dezvoltat baza materială a sectorului de construcţii prin construirea unei noi linii tehnologice de panouri prefabricate cu o capacitate de 14.000 m.c. la fabrica „Granitul“, întreprinderile de construcţii din cadrul Direcţiei generale de construcţii montaj au realizat încă din anul 1969 nivelul de productivitate a muncii prevăzut în planul cincinal pentru anul 1970. Au fost puse în funcţiune înainte de termenele planificate importante obiective edilitare ca : apeductul Arcada-Bragadiru, canalul colector A III, staţia de pompare a apei Drumul Taberei, magistrala III de termoficare, complexe comerciale. In cadrul acţiunilor de autodotare s-au executat noi utilaje de salubritate, autobuze articulate, modernizări de caroserii pentru vagoane de tramvai şi s-au folosit credite de mică mecanizare în sumă de 30 milioane lei. Au fost redate comerţului 30 localuri folosite în alte scopuri şi (Continuare în pag. a 2 a) La staţia mecanizată de betoane din Drumul Taberei se produc zilnic in două schimburi circa 1 200 000 mc beton transportat in 800 de curse spre diferiţi beneficiari ai Capitalei. Şantierele I.C.M. 1, 2, 4 şi 4, cele din Drumul Taberei şi Rahova-Vidb» sunt numai citeva din punctele aprovizionate de această stație. PROCES LA LOCUL MillUl în urmă cu doar cîteva luni, fuseseră tovarăşi de muncă... Acum erau despărţiţi da un zid de netrecut. De o parte, sute de muncitori ai Fabricii „Flacăra roşie“ din Combinatul de pielărie şi încălţăminte nr. 1. De cealaltă parte, izolaţi intr-o boxă, patru indivizi In haine vărgate. Se judeca, la fata locului, procesul Infractorilor Lucian Bujoreanu, Toma Stanimir, Ion Ivaşcu şi Aurelian Dumitrache. — In timp ce sutele de muncitori prezenţi acum aici, In săli — îşi rosteşte procurorul Nicolae Butnariu rechizitoriul — se străduiau să-şi integreze armonios strădaniile în efortul constructiv al Întregii ţări, să păstreze neştirbit renumele Întreprinderii — un grup de elemente necinstite, puse pe căpătuială, au trecut la jefuirea avutului obştesc. Timp de aproape o jumătate de an au sustras din produsele fabricii, comercializindu-le in propriul lor interes... Sentinţa urmează a fi pronunţată in raport cu prejudiciul material şi moral provocat fabricii — ceea ce a stirnit Indignarea legitimă a intregului colectiv de salariaţi — , cu gravitatea socială a infracţiunilor săvtrşite , furt calificat in dauna avutului obştesc (Bujoreanu, Stanimir şi Dumitrache), complicitate şi luare de mită (Traşcu) — fapte pedepsite de lege cu închisoare de la 3 la 12 ani... Cum s-a ajuns la procesul acesta ? LUCIAN BUJOREANU : — Prin februarie 1969, mi-a venit ideea să iau citeva perechi de pantofi din fabrică şi să-i vlnd In oraş... Bujoreanu nu lucra Insă In secţia pantofi, aşa că, de unul singur, nu avea posibilitatea să-şi Înfăptuiască planul. Ii trebuia un „colaborator“. L-a găsit : — Tot atunci am şi aranjat cu Stanimir — care lucra In secţia respectivă — să facă rost de Încălţăminte. Mie lmi revenea sarcina scoaterii „mărfii“ Petru Calapodescu ţ€onttnunrt in pag. a 3-a) CRONICĂ JUDICIARĂ ZIARELE DE AZI AU PUBLICAT COMUNICATUL cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Socialiste România pe anul 1969 În 1969 s-au înregistrat realizări de seamă în toate domeniile vieţii economice şi sociale. Au fost obţinute rezultate pozitive în realizarea obiectivelor stabilite pentru cel de al patrulea an al cincinalului ; economia naţională a cunoscut şi in acest an o evoluţie dinamică, a crescut producţia materială, a sporit venitul naţional, a continuat procesul de modernizare a ramurilor economice, de dezvoltare a ştiinţei, culturii şi artei, de ridicare a nivelului de trai al populaţiei. În anul 1969 a crescut potenţialul de producţie şi s-a lărgit baza materială a activităţii social-culturale şi de servicii pentru populaţie, prin darea în exploatare a peste 700 capacităţi şi obiective importante în industrie, agricultură, transporturi, comerţ, învăţâmînt, cultură, ocrotirea sănătăţii şi în alte domenii. Au crescut acumulările băneşti ale statului, s-au întărit finanţele ţării, au sporit resursele necesare dezvoltării economiei naţionale. Aplicarea în continuare a măsurilor de perfecţionare a organizării, conducerii şi planificării economiei naţionale, înfiinţarea în anul 1969 a centralelor, combinatelor şi grupurilor de întreprinderi, au creat condiţii pentru mai buna funcţionare a întregului mecanism economic, îmbunătăţirea activităţii productive, folosirea mai raţională a mijloacelor materiale şi a forţei de muncă, creşterea eficienţei economice. 1 . Planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit în proporţie de 100,2 la suta, valoarea producţiei obţinută peste prevederi reprezentînd 472 milioane lei. In comparaţie cu anul 1968, producţia globală industrială a crescut cu 10,7 la sută, adică cu 25,4 miliarde lei. • Ritmul mediu anual de creştere a producţiei globale industriale a fost în cei patru ani ai cincinalului de 11,9 la sută, depăşindu-se astfel limita superioară — 11,4 la sută — prevăzută prin planul cincinal pentru această perioadă. • Cele mai însemnate creşteri au cunoscut ramurile şi subramurile de care depind progresul tehnic şi valorificarea superioară a resurselor economiei. Faţă de 1968, producţia industriei electrotehnice şi electronice a crescut cu 22,6 la sută, a industriei de mecanică fină şi optică cu 16,4 la sută, a industriei petrochimice cu 37,5 la sută. Potenţialul industriei, în anul 1969, a crescut prin punerea în funcţiune a unui număr de 250 capacităţi şi obiective importante. In industria energiei electrice şi termice au fost date în funcţiune grupuri electrogene cu o putere instalată de peste 800 MW în centralele Borzeşti, Deva, Galaţi şi altele. • In industria petrolului, au intrat în producţie Rafinăria Piteşti, Rafinăria Crişana şi instalaţii la Rafinăria Brazi-Ploieşti. • În industria metalurgiei feroase, la Combinatul siderurgic Galaţi s-a dat în funcţiune un furnal de 1700 mc, s-a mărit capacitatea sectorului oţelărie cu încă un convertizor de 1 250 000 tone ; la Combinatul siderurgic Hunedoara a sporit capacitatea pentru producţia de oţel electric cu 125 000 tone şi a sectorului de laminare cu peste 900 000 tone laminate. • In industria construcţiilor de maşini au fost date în funcţiune noi capacităţi de producţie la uzina „Electroputere" Craiova, la Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante Bucureşti, la întreprinderea „Electroprecizia" Săcele, la uzina „Electronica" Bucureşti, la uzina „Tractorul" Braşov. „in industria chimică s-au dat în funcţiune instalaţii la Combinatul petrochimic Piteşti, la Combinatul chimic Rîmnicu Vîlcea şi la Uzina de fibre sintetice Iaşi. (Continuare în pag. a 4-a) • NOUTĂŢI TURISTICE • în aceste zile, la Ankara, se desfăşoară reuniunea anuală a Comisiei mixte româno-turce de cooperare în domeniul turismului. Din partea Oficiului Naţional de Turism participă o delegaţie condusă de Eugen Nicolescu, director al Direcţiei de studii şi conjunctură. Cu prilejul reuniunii se discută măsurile legate de dezvoltarea traficului turistic între România şi Turcia, precum şi acţiunile comune ce vor fi întreprinse în acest sens în cursul anului 1970. • Cunoscuta staţiune montană de renume internaţional Poiana Braşov găzduieşte timp de o săptămină, începînd cu data de 4 februarie, un interesant concurs la care vor participa peste 100 de monitori de schi din Franţa. Concursul monitorilor de schi din Franţa se ţine anual de fiecare dată în altă ţară. La ediţia din acest an vor participa şi monitori de schi ai O.N.T. • In cadrul salonului internaţional de turism şi sport de la Laussane (Elveţia), alături de numeroase ţări din Europa, participă în acest an şi Oficiul Naţional de Turism. Tradiţionala manifestare internaţională se desfăşoară între 7 şi 15 februarie. ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE . Echipa de fotbal a României din nou învingătoare in Brazilia: 2-1 cu Curitiba Ieri, la Curitiba, s-a disputat al treilea meci al naţionalei noastre de fotbal care întreprinde un turneu în America de Sud. Fotbaliştii români au avut ca adversari cunoscuta formaţie braziliană Curitiba. Echipa României a obţinut victoria cu scorul de 2—1 (0—1). Scorul l-au deschis gazdele în minutul 41 prin Wernek, iar echipa noastră a egalat în minutul 57 prin Dobrin. Golul victoriei a fost marcat în minutul 77 de către Neagu. Buletin meteorologic INSTITUTULMETEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, in Bucureşti, temperatura aerului a fost de o grade. Maxima de ieri în aer a fost de 4 grade, iar minima diin cursul nopţii de minus 1 grad. Timpul probabil de minie . Vremea se răceşte. Cerul se va înnora şi temporar va ninge. Vînt potrivit cu intensificări din sectorul nord-estic. Temperatura minimă va oscila între minus 4 și minus 2 grade, iar maxima între minus 2 și 0 grade. către populaţie se loveşte de dilema: Spaţii „per cooperativă sau „perne Nu o dată am semnalat inadvertenţe în folosirea spaţiilor de deservire afectate cooperaţiei meşteşugăreşti. Este adevărat. In ultima vreme, U.D.M.R. — sector metal, chimie, lemn, construcţii se preocupă. In mai mare măsură, ca localurile (îndeosebi cele noi) să fie utilizate mai chibzuit. De pildă, In noul complex comercial din bd. I. Şulea, deşi iniţial nu se prevăzuse şi depanarea aparatelor de televiziune şi radio, s-a găsit o soluţie şi pentru această prestaţie atît de utilă cetăţenilor, unitatea „Radio-progres“ funcţionează în o parte din spaţiul atribuit cooperativei „Metalocasnica“. Depanatorii de televizoare pentru cartierul Giuleşti erau stlnjeniţi în activitate, deoarece lucrau într-o încăpere necorespunzătoare, mai mică decît cea atribuită iniţial ceasornicarilor. Făcîndu-se rocada necesară, lucrurile s-au îndreptat. Asemenea măsuri sunt însă mult prea timide, mai ales în ce priveşte folosirea spaţiilor vechi. O analiză a situaţiei într-un singur cartier — Drumul Taberei — demonstrează elocvent că prestările de ser- P. Dinescu (Continuare in pag. a 3 a) (C Noul magazin de încălţăminte „Comod“ care se va deschide în curind pe calea Griviţei nr. 425 lin clasic întirziat EUGEN BARBU „E prea tîrziu, totul s-a spus“, exclama Bruyère. Să fie chiar aşa ? în peisajul poetic actual prezenţa volumului selectiv al lui Ştefan Augustin Doinaş, „Ipostaze“, deschide o problemă destul de vie şi fără soluţie. Mai este posibilă şi o resurecţie a clasicismului intre aceste ritmuri de jaz, în morfina devorantă a incantaţiilor negre transpuse în versurile tinerilor poeţi, dezlegaţi de orice obligaţii formale ? Mărturisesc că versul anecdotic mă întristează şi-l socotesc de mina a doua. Valéry, care practica şi el poezia miturilor reinventate şi descoperirea de sensuri acolo unde se credea că s-a spus totul, scrie undeva . Lirismul este amplificarea unei exclamaţii, infirmîndu-se într-un fel. Pillat credea că limitele noastre poetice ar fi muzica şi algebra, plecînd de la acelaşi. Iată de ce, unele lecturi superficiale din revistele literare mă siliseră să bănuiesc în Doinaș un autor de cronici rimate superior, un ilustratorde mitologii posibile. Poet cult, retras departe de zbuciumările spectaculoase din subsolurile de pagina a doua, un excelent comentator de lirică, el îmi impunea prin sobrietate şi rezervă şi de volumul" Său m-am apropiat cu prejudecăţi. îl credeam din cauza aderenţei la un cerc literar sibian mai degrabă un pupil al lui Rilke şi Hölderlin decît al lui Valéry, cum am descoperit cu o îneîntată uimire după o lectură făcută cu sufletul la gură. Doinaş trebuie abordat fără reticenţă şi fără ideea că e un imitator. El exercită pe un teren saturat de experienţe, ilustrat de nume mari şi confirmat de istoria poeziei. Este o încercare temerară să mai arunci sonde într-un univers sterilizat, acut, limpede, lipsit de surprize în care noul nu poate fi decît mai frumosul. Se poate deci scrie mai bine pe un model tocit, exaltat de critică şi învăţat la şcoală cu insistenţă ? Se poate... Este pămîntul românesc un teren al miturilor ? Al unei lumi de idei ? Este, Ion Gheorghe, tributar teoriilor lui Conta şi ale lui Dan Botta, cercetător al textelor vechi populare în care a descifrat cu improvizaţii unele izvoare eline sau preeline, a dovedit-o. Doinaş, pe aceiaşi parametri, se mişcă cu siguranţă, nu inventează candid ca Nichita Stănescu (şi el sugînd din mitologii sunete suave). Dacă admitem că şi pe acest tărîm — şi autorul „Ipostazelor“ mută poemele sale chiar în teritoriul băştinaş — unele cîntări, fără a se sfii, pot să fie reînsufleţite melodiile simultane ale lumii în devenirea lui Dionysos, dacă admitem că omul provoacă în marea muzică a lumii vibraţia concordantă a tuturor armoniilor sale, atunci poezia lui Doinaş este perfect posibilă pentru că trăim, o recunoaştem sau nu. intr-o Eladă eternă care poate fi mai sălbatică aici sau în Bretagne cînd e (Continuare in pag . 2a) Astăzi, la Institutul de cercetări telecomunicaţii, s-a deschis o expoziţie, in cadrul căreia sunt prezentate o serie de echipamente de deosebit interes realizate în cursul anului trecut de către cercetătorii institutului. INFORMAŢIA Misterul tectitelor I® Pietre „magice" la bursa neagra • Ciudatenia „lacrimilor lunii" La bursa neagră newyorkeză se desfăşoară un comerţ intens cu „lacrimile lunii". Acestea sunt minerale cunoscute de geologi sub numele de tectite. Tradiţii folclorice orientale le conferă puteri magice , cei ce le poartă s-ar bucura de o sănătate de fier şi ar reuşi să înfrunte cu succes orice adversitate. Nu mulţi chiar cred acest lucru. Iată de ce ele vind cu 200 de dolari gramul (sănătatea şi succesul fiind, pare-se, direct Cristian Necheş (Continuare in pag. a 4-a) V ír 1 I ! REPETAREA 1 1 GREŞELII ! MIHAI STOIAN Poate că n-aş fi pus pe hirtie rindurile de faţă dacă, citind recent despre cazul unui tlnăr elev de profesională — Vasile Postolache — nu mi-aş fi amintit c-am scris cîndva, în urmă cu ani, in legătură cu un caz similar, avind „sursa dramei“ tot la Şcoala profesională „Nicolae Cretzulescu“ din Bucureşti. V.P. era, pină nu de mult, unul dintre elevii buni ai clasei sale. Furind, la un moment dat (prins într-un angrenaj de tentaţii) nişte rufe puse la uscat prin curţile vecinilor, şi şcoala aflind de aceste fapte. V.P. este exmatriculat imediat, cu drept de reinscriere abia In anuil următor. Aşadar, efect real, orar tic (părinţii săi fiind ocupaţi) , o „vacanţă" nesupravegheată elun an de zile ! Admirabilă, ăi măsură pedagogică. Rezultantill V.P. a devenit autor a... 28 de 3 spargeri, cum singur zice, „ea-n a filme“. Fireşte, nu simplificăm lucrurile şi nu susţinem că ei au ajuns unde-a ajuns ca urmare. . ■trlctt a înlăturării iul din co- lectivul şcolar In care se afla, (Continuare tn pag. a I-a) ! 11