Informatia Bucureştiului, iulie 1970 (Anul 18, nr. 5242-5268)

1970-07-15 / nr. 5254

I­I I I­I­I f I­I­I­I PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII — Nr. 5254 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 15 iulie 1970 Centru! de greutate al întregii activităţi ÎNTIPMMEA, LOCUL IDE SE HOTĂRĂŞTE SOARTĂ PRODUCŢIEI Incontestabil — rezultatele obţinute In producţie o atestă elocvent centralele industriale, acumulind pin din prezent o preţioasă experienţă, au reuşit să se impună ca organisme de coordonare, competentă şi eficientă, a producţiei. Dar procesul de consolidare şi afirmare a noilor structuri organizatorice fiind in plină dezvoltare, practica relevă — firesc — şi importante resurse de perfecţionare operativă a activităţii. Unul din­tre domeniile principale în acest sens Îl constituie raporturile stabilite intre întreprinderi şi centralele industriale, a căror dezbatere şi-a propus-o an­cheta de faţă. — Centrala noastră — ne spune ing. CONSTANTIN MOTOC, directorul Uzi­nei de reparaţii auto Olteniţa — a reuşit să se afirme prin rezolvarea eficientă, operativă, a multora dintre problemele producţiei — mă refer aici, In special la activitatea de cercetare şi dezvoltare, la controlul şi Îndrumarea financiar-con­­tabila. In unele domenii, totuşi, activită­ţile preluate se desfăşoară formal. Aşa ■ H'H'H S3 ■ I B R ■' R ■ 111 stau lucrurile mai ales în ceea ce priveşte aprovizionarea şi contractarea desface­rii cu care, putem spune, ne ocupăm încă aproape în exclusivitate. — Evident — arăta tov. GHEORGHE PASCALE, directorul fabricii de bere „Griviţa“ — şi relaţiile noastre cu com­binatul coordonator s-au perfecţionat, dar nu au ajuns încă într-un stadiu corespunzător. La început fabrica era vizitată zi de zi de numeroşi salariaţi ai combinatului, care cereau tot felul de situaţii şi date. Apoi, a intervenit o perioadă când întreprinderea a fost cea care solicita sprijinul forului tutelar, în special pentru încheierea de contracte economice. Zile în şir, delegaţii fabricii se aflau la diverse servicii pentru re­zolvarea unor probleme ale producţiei. Plecînd de la această experienţă care reprezintă două ipostaze diametral o­­puse, cred că in domeniul atît de com­plex al relaţiilor dintre întreprinderi şi centrale, este necesară stabilirea unor Nicolae Cucui Aurel Pavlovici (Continuare in pag. a 3-a) La uzinele „Timpuri noi", efectuează prac­tica în producţie 200 de studenţi de la Institutul de construc­ţii şi Institutul poli­tehnic. În fotogra­fie , un grup de stu­denţi îr­ una din secţii !APROPO DE. 1 Logoree NICOLAE JIANU Este de mirare că intr-un veac în care energia se mă­soară matematic şi se distri­buie cu zglicenie ştiinţifică, risipa de vorbe a rămas încă o boală curentă. Nimic mai anacronic decit un fluviu de cuvinte din care abia se a­­lege o picătură de adevăr, un simbure raţional. Citesc uluit într-o cronică literară apărută într-un săptâminal: „Lectorul, oricîte eforturi ar face, nu poate afla nimic...“ (n.n. — e vorba despre o culegere de poezii). Şi, totuşi, recenzentul, proslăveşte acest mod de a scrie poeme, regretă chiar că autorului nu i se acordă mai multă atenţie de către cri­tică. Iată o demonstraţie de­­săvîrşită asupra a ceea ce nu­mim logoree, noţiune definită în dicţionar ca „un potop de vorbe, caracteristic anumitor bolţ mintale“. Despre o expo­(Continuare In pag. a 2-a) I i Hini în m­in ­­UDECÎND după numărul şi­­ calitatea premiilor înscrise pe­­ cartea sa de vizită, filmul lui Milos Forman, Asul de pică, ar trebui să fie vedeta lunii august. Ne îndreptăţesc speranţele : Premiul criticii de cinema cehoslovace, pri­mit in 1963, Marele Premiu Voile d’or“ şi Premiul 1 acordat de ju­riul internaţional al tinerilor la Fes­tivalul de la Locarno, ediţia 1964, Premiul revistei Cinema 60 şi Pre­miul cinecluburilor italiene (Festi­valul internaţional de la Veneţia — 1964), in fine. Premiul tinerei critici Pe ecranele lunii august de cinema, obţinut în 1965 la Festi­valul internaţional de la Oberhau­­sen. Cel de-al doilea candidat la tit­lul de campion al lunii august e pe­licula franco-italianâ Mayerling. Dis­puta e cu atît mai strînsâ, cu cit Mayerling opune listei de distincţii internaţionale şi de omagii ale cri­ticii cu care se recomandă Asul de pică o foarte tentantă distribuţie — Catherine Deneuve, Omar Shariff, James Mason, Avan Gardner — şi un regizor (Terence Young) nu tocmai grav, nu tocmai profund, dar înde­lung exersat în ecranizări de mare efect. De fapt, fiind vorba de două filme de factură sensibil diferită, M. T. (Continuare In pag. a 2-a) O formă nouă de prestare in magazinele de confecţii . CONSULTAREA De vorba cu tov. P. ZMEU — director coordo­nator al O.C.L. Confecţia — Am văzut, de cîtva timp, in vi­trinele cîtorva magazine, un anunţ: „Executăm orice fel de retuşuri. Vă rugăm să consultaţi specialistul nios­­tru“. Vreţi să ne spuneţi, mai exact, despre ce este vorba ? — Incepind ,de la 1 iulie, am In­trodus,­­în scopul ridicării calitative a deservirii cumpărătorilor, precum şi pentru a veni în sprijinul lor, a­­cest experiment. Este vorba de un număr de specialişti in domeniul estetico-vestimentar, care activează in cadrul a cinci magazine de con­fecţii din Capitală . ..Modern'',. ..Ju­­lieta”, ..Elegant“, „Adolescentul“. ..Fantezia“. Aceştia au rolul de a da, tuturor cumpărătorilor, o serie de indicaţii şi relaţii ■ privind ale­gerea culorii, a modelului, in func­ţie de particularităţile fiecărui client, precum şi de a recomanda, o dată modelul ales, o serie de retuşuri, cu scopul de a se obţine o cit mai perfectă linie vestimentară, retuşuri care se execută în mod gratuit, cu maximă urgenţă (avind in vedere fapul că personalul care execută a­ceste operaţii s-a dublat). După efec­tuarea corecturilor, tot specialistului îi revine sarcina de a face o ultimă „trecere în revistă“ a confecţiei res­pective, pentru a urmări felul in care s-au executat indicaţiile date. — Ce rezultate pină acum ? aţi înregistrat ■ — Că experimentul reprezintă un progres pe linia bunei deserviri a cumpărătorilor este de la sine înţe­les. Aprecierile favorabile din partea clientelei nu au întîrziat să apară. De asemenea, şi eficienţa economică a sistemului este ridicată. Astfel,­­ volumul desfacerii a crescut, in această perioadă, cu circa 20 la sută, cu tendinţa continuă de creş­tere de la o zi la alta. — Preconizaţi extinderea sistemu­lui de colaborare a cumpărătorilor cu specialiştii dv. ?! — Intenţionăm, după «­naliza mai amănunţită a rezultatelor, să extin­dem sistemul şi la alte magazine. A­­vem in vedere, pentru următoarea e­­tapă, magazinele „Familia“, „Nord- Confecţii“, „Moda zilei“. Studiem, in continuare, sondînd gusturile clien­ţilor noştri, noi procedee pentru lărgirea posibilităţilor de a satisfa­ce, cit­ mai bine solicitările lor. Darda Popescu Comunic telefonic profesorului Graur in­tenţia de a-i lua un interviu. Un inter­viu cu o mare personalitate, cum e dom­nia sa, despre personalitate. „Bine, dar nu sunt o mare personalitate, îmi re­plică în receptor, şi nici nu mă socot. Dacă e să vă vorbească un om care se ocupă de mai multă vreme cu lingvis­tica atunci da, putem discuta“. Acesta a fost preambulul convorbirii cu unul dintre oamenii noştri de ştiinţă şi dintre profesorii cei mai respectaţi la a­­ceastă oră, specialist de seamă în des­crierea şi istoria limbii române, în ling­vistica şi filologia clasică, fin publicist. Şi, fapt nu la îndemîna oricui, înconju­rat de atenţie nu doar de specialişti, ci şi de marele public, pe care profesorul Graur a ştiut să şi-l apropie prin cărţi, conferinţe şi articole. — Aveţi în spate o activitate publicis­tică extrem de susţinută , la „Adevărul“, la „Viaţa românească“, la „Reporter“, la „Cum vorbim“ etc. N-aţi fost astfel stingherit în munca de cercetare şi de ca­tedră ? — Am făcut publicistică — şi fac — cu plăcere şi, se pare, cu aplicaţie, din punct de vedere ştiinţific consider că e un lucru foarte important : disciplina ta e servită­ din plin şi de aceea nu pot înţelege (cum am văzut la noi în Se­nat) dispreţul unora pentru cei ce sem­nează articole de popularizare. Acum 50 de ani, dacă scria cineva o carte de I I i I ştiinţă, o citeau cîţiva inşi. Azi însă un public foarte larg e interesat de cărţi de specialitate ; meritul articolului­­publi­cistic e că netezeşte drumul spre cu­noaşterea unor asemenea cărţi, îl ţine la curent cu pulsul evenimentului ştiin­ţific. — Credeţi că există un Interes mai larg al marelui public pentru lingvistică de­cit, să spunem, pentru chimie ? — Tirajele cele mai mari — v-o spun în calitate de editor — le au cărţile de lingvistică, iar nu cele de fizică sau chimie... — Vorbirea e la îndemîna tuturor şi e firesc ca oamenii să se Intereseze de cuvinte, de legăturile dintre ele, de lim­baj. Un articol poate Incita, poate deş­tepta interesul , care Interes mie lml e Vladimir Udrescu (Continuare In pag. a 2 a) Academician Alexandru Graur: „Talentul fără o disciplină de lucru nu înseamnă — Cum vi explicaţi fenomenul ? BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEORO­LOGIC COMUNICA : Azi la ora 8 in Bucureşti tem­peratura aerului a fost de 22 de grade. Maxima de ieri in aer a fost de­ 31 de grade, iar minima din cursul nopţii de 18 grade. Timpul probabil de mii­ne . Aspectul călduros al vremii se menţine, şi in următoarele 24 de ore. Ce­rul mai mult senin noap­tea şi dimineaţa, sa va înnora treptat în cursul dupâ-amiezii iar spre seară este posibil să plouă, vin­­tul va prezenta intensifi­cări in , cursul zilei de miine. Temperatura aeru­lui, minima va fi cuprinsă între 19 şi 21 de grade, iar maxima intre 32 si 34 de grade. INFORMAŢIA Jane Fonda, in arena din studio publică Sosită recent la Paris, cu pri­lejul dublării unuia dintre filmele sale, Jane Fonda a fost intervievată de numeroşi ziarişti. Cum a în­ceput şi cum se explică angaja­mentul ei politic ? Ce crede despre condiţiile de viaţă ale indienilor ? Dar despre şansele mişcării negri­lor pentru drepturi civile ? Ce pro­porţii­­ a luat lupta împotriva răz­boiului din Vietnam ? Activitatea ei artistică nu va avea de suferit in urma participării la frămîntările sociale ? In cele ce urmează vom­ reproduce, în formă rezumată, une­le din răspunsurile date de actriţă la întrebările puse de redactori ai revistelor „LE NOUVEL OBSERV­A- l'EUR" şi „L’EXPRESS". (Continuare in pag . 4 a) Jane Fonda, cunoscuta actriţă americană. Intre doi poliţişti , imaginea pare scoasă dintr-un film. De fapt, e un instantaneu de presă, care o prezintă in viaţa ei reală, ca militantă Împotriva războiului şi a rasismului. Cu două luni in urmă, s-a aflat in fruntea unei mari manifestaţii desfăşurate in faţa Casei Albe. Apoi, a fost anchetată în Texas, deoarece a distribuit manifeste militarilor de la baza Fort Hood. Protestele ei se fac mereu auzite. E un „col“ căruia i s-a ataşat cu multă convingere şi pasiune... VIZITA PREŞEDINTELUI REPUBLICII AFRICA CENTRALĂ, GENERAL JEAN BEDEL In cursul zilei de ieri, continuînd vizitarea platformei industriale a oraşului Piteşti, preşedintele Repu­blicii Africa Centrală, Jean Bedel Bokassa, a făcut un scurt popas la moderna fabrică de bere unitate industrială dată în producţie în vara trecută. Urmează o degustare a de­­liciosului produs, realizat în 5 sor­timente. După vizitarea platformei indus­triale piteştene, preşedintele Con­siliului popular judeţean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea gene­­ ralului Jean Bedel Bokassa un dejun. In timpul dejunului, preşedintele Consiliului popular judeţean Argeş şi preşedintele Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvol­tarea relaţiilor de prietenie şi co­laborare, pe multiple planuri, în­tre cele două ţări, pentru pace şi înţelegere intre popoare. . Apoi, străbătînd pitoreasca şosea naţională Cîmpulung — Rucăr — Bran, oaspeţii s-au îndreptat­­ spre Braşov. La sosirea în oraşul de la poale­le Tîmpei, ei au fost salutaţi cor­dial de preşedintele Consiliului popular judeţean Braşov, Constan­tin Cîrţînă, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Atît în judeţul Argeş, cit şi la Braşov, pretutindeni în localităţile şi unităţile economice vizitate de preşedintele Jean Bedel Bokassa, cetăţenii au făcut o caldă primire solilor poporului Republicii Africa Centrală. BOKASSA „ISTORIA POPORULUI ROMÂN“ rom­ul de la Carpaţi şi Dunăre, trecînd prin „Moştenirea lui Mih­ai Viteazul“, pină la Începuturile epocii moderne, marcate de revoluţia din 1821, la anul revoluţionar 1818, la lupta pentru uni­tate naţională, cucerirea independenţei de stat şi desăvirşirea statului roman unitar, pină la anii făuririi socialismu­lui In patria noastră. Textul este Înso­ţit de 11 planşe color şi de 145 ilustra­ţii alb-negru. — se apropie de sfîr­­şit. După cum sintem­ informaţi de către con­ducerea T.A.P.L.B., e-­­­xistă posibilităţi ca vna-Dupa multe tergiver- din Cişmigiu - construe- țigura|!;a modernului lă­sări, lucrările la restau- fie originală, cu o te- ca­­sd­­e facd pind la ranturi „Monte Carlo" rasă prelungită în apă sfîrşitul lunii în curs. Elaborată de un colectiv de specia­lişti sub redacţia acad. Andrei Oţetea, „Istoria poporului român“, apărută în Editura ştiinţifică, constituie o sinteză a istoriografiei marxiste din ţara noa­stră. Ea valorifică cercetările de pină acum privind viaţa economică şi socială pe teritoriul patriei noastre înce­­pind cu geto-dacii, cu situaţia in Dacia romană şi Scythia Minor, con­­tinduînd cu formarea poporului nostru, constituirea statelor românești pe teri- Restaurantul „Monte Carlo“ n Congresul regional al Uniunii internaţionale de ştiinţe fiziologice între 10 şi 16 august, ţara noastră va găzdui lucrările celui de al 3-lea Congres regional organizat de­ Uniunea internaţională de Ştiinţe fiziologice. Conţinutul ştiinţific al congresului este axat pe problemele moderne majore ale ştiinţelor fiziologice care pot fi prezentate prin lecţii,­­ simpozioane şi şedinţe de comunicări, îşi vor aduce contribuţia marcante personalităţi ştiinţifice internaţionale, între care numeroşi lau­reaţi ai premiului Nobel. Şcoala medicală românească va fi prezentă cu aproximativ 300 de lucrări ştiinţifice. în caietele de lucru ale edililor noştri. PORŢILE ORAŞULUI SCRISE, 9­­ 7 DE ASTĂ DATĂ, CU MAJUSCULE S-au Înteţit, din nou, la porţile Bucu­­reştiului, ospeţiile verii... Şi, desigur, pen­tru cei porniţi la drum cu intenţia de­liberată de a cunoaşte un nou oraş — aşa cum sunt, prin definiţie, turiştii — imaginile care-i intîmpină la porţile de intrare conturează primele răspunsuri la Întrebarea : cum arată, oare, acel o­­raş ? Credem că nu sunt necesare argumen­te în plus pentru a ilustra şi susţine cauza înfăţişării gospodăreşti şi estetice a acestor zone şi, totodată, pentru a justifica insistenta cu care redacţia noas­tră abordează subiectul de citeva ..veri încoace. Dar, spre deosebire de ceea ce con­semnam in anii anteriori, lucrurile ni s-au prezentat astăzi structural schim­bate, fiindcă, luind-o pe puncte, există: 1) fapte care vădesc înţelegerea legăturii­­ organice dintre aspectul zonelor de la intrare şi prestigiul Capitalei 2) se con­sumă eforturi imaginative şi concep­tuale menite să dea o personalitate dis­tinctă fiecăruia dintre acestea 8) solu­ţiile şi măsurile au în vedere ceea ce­­ poate realiza astăzi, dar şi ceea ce va trebui prevăzut pentru miine. într-un cuvint, ignorata poartă a fost scrisă cu majuscule in caietele de lucru ale edi­lilor noştri şi transcriem — în ce ne priveşte —■ cu multă bucurie această nouă realitate... Poate ar trebui să începem cu „actua­litatea“, cu indicatoarele plantate deja, de-a lungul arterelor de penetra­ţie, cu panoul luminos instalat la intra­rea dinspre Băneasa (detronînd — in fine­­ — domnia pancartelor galben-do­­vleac), cu florile şi plantaţiile de arbuşti care au apărut după norme şi idei este­tice prestabilite. Ni se pare mai interesant Insă, fiindcă exprimă acea simbioză dintre azi şi miine, de care vorbeam mai sus, să dăm mai întiii cuvintul arhitectului şef adjunct al Capitalei, TRAIAN STANESCU. — încercaţi să vă imaginaţi cu ochii turistului — l-am rugat pe interlocutorul nostru — impresiile pe care le va oferi Capitala la punctele ei de Intrare. Ce credeţi că se va imprima cu prioritate pe retina vizitatorului ? — Dacă ar fi să-şi traspună în cuvinte impresiile, cred că ar spune simpla : oraş modern ! Prima luare de contact a vizitatorului cu Capitala ţării va tre­bui să aducă pe buze cuvintul : mo­dern ! Evident, ceea ce poate cuceri un asemenea atribut sînt, în primul rînd, construcţiile. Or, din acest punct de ve­dere, periferia bucureşteană — cu ace] Cornelia Simionescu (Continuare In pag a 4-a) i Pe rampa situată în Splaiul Unirii, Întreprinderea prestări servicii a organizat o staţie de spălare auto pentru anul şcolar 1970/1971 au fost elaborate din nou sau au fost revizuite peste 65 de programe şcolare. Sunt in totalitate noi programele destinate ele­vilor din clasa a III-a, care au început şcoala la virsta de 6 ani ; au interve­nit unele elemente noi in programele clasei a V-a, corespunzător cu noul plan al şcolii generale ; s-a acordat o atenţie deosebită prograiţielor clasei a X-a a şcolii generale, unde s-au ela­borat tot programe noi pentru toate disciplinele­­ programelor de liceu li s-au adus îmbunătăţiri substanţiale, potrivit modernizării şi perfecţionării învăţămîntului liceal. La elaborarea noilor programe şcolare au fost antrenaţi numeroşi specialişti, cercetători şi cadre didactice care pre­dau direct la catedră, ceea ce a facilitat ca toate­­programele din învăţămîntul de cultură generală să fie terminate şi difuzate pină la sfîrşitul acestei luni. PRACTICI ADMINISTRATIVE ANACRONICE... • Anual, oficiile de stare civilă scriu un „roman" de 6 000 de pagini, pe care nu-l citeşte nimeni • Cîte sem­nături sînt necesare pentru... o coadă de mătură ? Obligaţia funcţionarului şi a ori­cărui cetăţean de a aplica legile şi instrucţiunile , care le însoţesc este indiscutabilă. Nu sunt de admis de­rogări, interpretări menite să înles­nească subiectivismul, să deschidă porţile pe unde să se poată strecura dereglări în evidenţa necesară sau chiar abuzul. In legătură cu aceasta, trebuie relevat că orice reglemen­tare se cere pusă de acord cu evo­luţia şi continua perfecţionare a or­ganizării producţiei, a muncii in toate sectoarele (inclusiv cele admi­nistrative). Desfăşurat fără întrerupere, pro­cesul de menţinere in actualitate a dispoziţiunilor legale decurge sub ochii noştri, în cadrul lui, un rol important il au raţionalizările, sim­plificările, eliminarea practicilor pe­rimate, a tot ceea ce, — util intr-o anumită perioadă — nu mai răspun­de exigenţelor prezentului. In aceas­tă ordine de idei, ne-am propus să urmărim ce situaţii apar, astăzi, in munca administrativi, ca fiind ui­tate de vreme ? Ce reglementări pot constitui surse de încărcare cu un volum inutil de muncă ? Iată, de pildă, citeva exemple din activitatea oficiilor de stare civilă. Potrivit , unor instrucţiuni elaborate cu­­ circa 10 ani în urmă, oficiile de specialitate ale: 'consiliilor populare ale sectoarelor întocmesc, lunar, ta­bele cuprinzind căsătoriile efectuate,­ schimbările de nume sau prenume și decesele înregistrate. Anual, pentru București, această lucrare înglobează Aurel Radu (Continuare în pag. a 4-a) • • V • ELEMENTELE STRADALE VOR FI INTEGRATE ÎNTR-UN ESTETIC ANSAMBLU URBAN Studiul elaborat în acest scop de Direcţia comercială a primit, deja, avizul favorabil al resortului de ar­hitectură şi sistematizare a Capitalei. Aşadar, actualul peisaj al arterelor Lipscani şi bd. Gh. Gheorghiu-Dej anunţă să­­ nu mai fie o sumă a „întimplării“, bunului plac şi „gus­tului“ propriu, ci emanaţia unei concepţii şi viziuni estetice subordo­nate prestigiului Capitalei. Sunt anunţate reclame luminoase pe verticală şi orizontală , firmele şi vitrinele (inclusiv cele aparţi­­nind unităţilor necomerciale : cine­matografe, farmacii etc.) promit şi contribuie cu individualitatea lor distinctă la unitatea şi ţinuta an­samblului stradal ; se vor revizui şi reface, în nota aceleiaşi exigenţe, faţadele clădirilor. In cursul acestui an, vor mai fi elaborate studii pentru calea Vic­toriei, bd. Bălcescu și bd. Magheru. Cartea la domiciliu... Acum citeva zile, Centrul­ de li­brării Bucureşti a introdus la libră­riile „Academiei“­ şi „Mihail Sado­­veanu“ sistemul de aprovizionare la domiciliu, ramburs prin oficiile poştale , pentru cărţile existente în reţeaua de difuzare. Un prim rezultat. Au şi sosit un mare număr de comenzi atît din Bucureşti, cit şi din ţară. Solicitările sunt din cele mai diverse domenii, incepind cu Literatura pentru, copii pină la lu­crări de specialitate — ştiinţifică, şi tehnică, ele fiind rezolvate foarte operativ. Tot la aceste unităţi s-a creat posibilitatea ca întreprinderile şi instituţiile să-şi poată procura cărţi prin virament. n La start, „Ideal ..Premieră“ de producţie la C.I.L. Pi­pera , a fost lansată în fabricaţie de serie noua garnitură de mobilă pentru bucătării „ideal“. Alcătuită din opt cor­puri de dulap — confecţionate din rame de lemn placate cu p.f.l. înnobilat — ea este concepută in mai multe variante şi tipodimensiuni, ceea ce oferă posibili­tatea unor montări combinate (corpurile superioare se pot fixa pe perete), în ra­port cu spaţiul bucătăriei. Garnitura este prevăzută cu un dulap special pentru mascarea chiuvetei. Masa de monta­­nia — dispunînd de patru taburete tapiţate cu material plastic — are placa acope­rită cu straturi decorative de răşini de­laminice, pentru protejare împotriva lo­viturilor şi a umidităţii, întregul mobi­lier este lavabil. In funcţie de necesităţi, poate fi cum­părată garnitura în ansamblu, sau o formaţie simplă de un corp cu două uși și sertare. O iniţiativă la „Suveica" La ţesătoria „Suveica“ se dezvoltă o iniţiativă valoroasă, menită să in­troducă în circuitul productiv­­ în­semnate­­ rezerve de forţă materială şi umană. Ea are drept obiectiv mă­rirea zonei de deservire, de­­ către ţesătoare, a războaielor automate. Pregătită temeinic, sub îndrumarea comitetului de partid, această ini­ţiativă s-a soldat — încă din faza experimentală — cu creşterea pro­ductivităţii muncii in proporţii de 25—30 la sută şi obţinerea de iiştin­ guri individuale cu peste 20 la sută mai mari. Pe baza acestor rezultate se­­ în­treprind acum măsurile necesare in vederea extinderii iniţiativei şi in alte secţii. Căldură mare... IfttStMcfc tyCav*! sjtwtiyt! DINAMO BUCUREŞTI - DYNAMO BERLIN 15-9 LA HANDBAL ! Aseară tlrziu, la Debreczin (Ungaria), în cadrul Dinamovladei masculine de Handbal, echipa Dinamo Bucureşti a întâlnit formaţia Dynamo Berlin, finalista din acest an a „C.C­­.“. Deşi favoriţi, ber­nezii n-au putut face faţă focului combativ, superior tehnicotartic al bucureştenilor, care au obootit o frumoasă şi concludentă victorie 15­9­­8 -st. Cei peste 2 000 de spectatori au aplaudat cu căldură excelenta comportare a spo­­inilor noştri, spectaculozitatea combinaţiilor lor Au marcat pentru Dinamo EUum ,U­­­mea­s, Moldovan 3, Fapp şi Dan Maru cite 2, Samungi şi Dinea. S-au remarcat Feni, Nica, Moldovan, Filipescu, Samungi şi Dan Marin.

Next