Informatia Bucureştiului, iulie 1970 (Anul 18, nr. 5242-5268)
1970-07-15 / nr. 5254
II I III f IIII PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII — Nr. 5254 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 15 iulie 1970 Centru! de greutate al întregii activităţi ÎNTIPMMEA, LOCUL IDE SE HOTĂRĂŞTE SOARTĂ PRODUCŢIEI Incontestabil — rezultatele obţinute In producţie o atestă elocvent centralele industriale, acumulind pin din prezent o preţioasă experienţă, au reuşit să se impună ca organisme de coordonare, competentă şi eficientă, a producţiei. Dar procesul de consolidare şi afirmare a noilor structuri organizatorice fiind in plină dezvoltare, practica relevă — firesc — şi importante resurse de perfecţionare operativă a activităţii. Unul dintre domeniile principale în acest sens Îl constituie raporturile stabilite intre întreprinderi şi centralele industriale, a căror dezbatere şi-a propus-o ancheta de faţă. — Centrala noastră — ne spune ing. CONSTANTIN MOTOC, directorul Uzinei de reparaţii auto Olteniţa — a reuşit să se afirme prin rezolvarea eficientă, operativă, a multora dintre problemele producţiei — mă refer aici, In special la activitatea de cercetare şi dezvoltare, la controlul şi Îndrumarea financiar-contabila. In unele domenii, totuşi, activităţile preluate se desfăşoară formal. Aşa ■ H'H'H S3 ■ I B R ■' R ■ 111 stau lucrurile mai ales în ceea ce priveşte aprovizionarea şi contractarea desfacerii cu care, putem spune, ne ocupăm încă aproape în exclusivitate. — Evident — arăta tov. GHEORGHE PASCALE, directorul fabricii de bere „Griviţa“ — şi relaţiile noastre cu combinatul coordonator s-au perfecţionat, dar nu au ajuns încă într-un stadiu corespunzător. La început fabrica era vizitată zi de zi de numeroşi salariaţi ai combinatului, care cereau tot felul de situaţii şi date. Apoi, a intervenit o perioadă când întreprinderea a fost cea care solicita sprijinul forului tutelar, în special pentru încheierea de contracte economice. Zile în şir, delegaţii fabricii se aflau la diverse servicii pentru rezolvarea unor probleme ale producţiei. Plecînd de la această experienţă care reprezintă două ipostaze diametral opuse, cred că in domeniul atît de complex al relaţiilor dintre întreprinderi şi centrale, este necesară stabilirea unor Nicolae Cucui Aurel Pavlovici (Continuare in pag. a 3-a) La uzinele „Timpuri noi", efectuează practica în producţie 200 de studenţi de la Institutul de construcţii şi Institutul politehnic. În fotografie , un grup de studenţi îr una din secţii !APROPO DE. 1 Logoree NICOLAE JIANU Este de mirare că intr-un veac în care energia se măsoară matematic şi se distribuie cu zglicenie ştiinţifică, risipa de vorbe a rămas încă o boală curentă. Nimic mai anacronic decit un fluviu de cuvinte din care abia se alege o picătură de adevăr, un simbure raţional. Citesc uluit într-o cronică literară apărută într-un săptâminal: „Lectorul, oricîte eforturi ar face, nu poate afla nimic...“ (n.n. — e vorba despre o culegere de poezii). Şi, totuşi, recenzentul, proslăveşte acest mod de a scrie poeme, regretă chiar că autorului nu i se acordă mai multă atenţie de către critică. Iată o demonstraţie desăvîrşită asupra a ceea ce numim logoree, noţiune definită în dicţionar ca „un potop de vorbe, caracteristic anumitor bolţ mintale“. Despre o expo(Continuare In pag. a 2-a) I i Hini în min UDECÎND după numărul şi calitatea premiilor înscrise pe cartea sa de vizită, filmul lui Milos Forman, Asul de pică, ar trebui să fie vedeta lunii august. Ne îndreptăţesc speranţele : Premiul criticii de cinema cehoslovace, primit in 1963, Marele Premiu Voile d’or“ şi Premiul 1 acordat de juriul internaţional al tinerilor la Festivalul de la Locarno, ediţia 1964, Premiul revistei Cinema 60 şi Premiul cinecluburilor italiene (Festivalul internaţional de la Veneţia — 1964), in fine. Premiul tinerei critici Pe ecranele lunii august de cinema, obţinut în 1965 la Festivalul internaţional de la Oberhausen. Cel de-al doilea candidat la titlul de campion al lunii august e pelicula franco-italianâ Mayerling. Disputa e cu atît mai strînsâ, cu cit Mayerling opune listei de distincţii internaţionale şi de omagii ale criticii cu care se recomandă Asul de pică o foarte tentantă distribuţie — Catherine Deneuve, Omar Shariff, James Mason, Avan Gardner — şi un regizor (Terence Young) nu tocmai grav, nu tocmai profund, dar îndelung exersat în ecranizări de mare efect. De fapt, fiind vorba de două filme de factură sensibil diferită, M. T. (Continuare In pag. a 2-a) O formă nouă de prestare in magazinele de confecţii . CONSULTAREA De vorba cu tov. P. ZMEU — director coordonator al O.C.L. Confecţia — Am văzut, de cîtva timp, in vitrinele cîtorva magazine, un anunţ: „Executăm orice fel de retuşuri. Vă rugăm să consultaţi specialistul niostru“. Vreţi să ne spuneţi, mai exact, despre ce este vorba ? — Incepind ,de la 1 iulie, am Introdus,în scopul ridicării calitative a deservirii cumpărătorilor, precum şi pentru a veni în sprijinul lor, acest experiment. Este vorba de un număr de specialişti in domeniul estetico-vestimentar, care activează in cadrul a cinci magazine de confecţii din Capitală . ..Modern'',. ..Julieta”, ..Elegant“, „Adolescentul“. ..Fantezia“. Aceştia au rolul de a da, tuturor cumpărătorilor, o serie de indicaţii şi relaţii ■ privind alegerea culorii, a modelului, in funcţie de particularităţile fiecărui client, precum şi de a recomanda, o dată modelul ales, o serie de retuşuri, cu scopul de a se obţine o cit mai perfectă linie vestimentară, retuşuri care se execută în mod gratuit, cu maximă urgenţă (avind in vedere fapul că personalul care execută aceste operaţii s-a dublat). După efectuarea corecturilor, tot specialistului îi revine sarcina de a face o ultimă „trecere în revistă“ a confecţiei respective, pentru a urmări felul in care s-au executat indicaţiile date. — Ce rezultate pină acum ? aţi înregistrat ■ — Că experimentul reprezintă un progres pe linia bunei deserviri a cumpărătorilor este de la sine înţeles. Aprecierile favorabile din partea clientelei nu au întîrziat să apară. De asemenea, şi eficienţa economică a sistemului este ridicată. Astfel, volumul desfacerii a crescut, in această perioadă, cu circa 20 la sută, cu tendinţa continuă de creştere de la o zi la alta. — Preconizaţi extinderea sistemului de colaborare a cumpărătorilor cu specialiştii dv. ?! — Intenţionăm, după «naliza mai amănunţită a rezultatelor, să extindem sistemul şi la alte magazine. Avem in vedere, pentru următoarea etapă, magazinele „Familia“, „Nord- Confecţii“, „Moda zilei“. Studiem, in continuare, sondînd gusturile clienţilor noştri, noi procedee pentru lărgirea posibilităţilor de a satisface, cit mai bine solicitările lor. Darda Popescu Comunic telefonic profesorului Graur intenţia de a-i lua un interviu. Un interviu cu o mare personalitate, cum e domnia sa, despre personalitate. „Bine, dar nu sunt o mare personalitate, îmi replică în receptor, şi nici nu mă socot. Dacă e să vă vorbească un om care se ocupă de mai multă vreme cu lingvistica atunci da, putem discuta“. Acesta a fost preambulul convorbirii cu unul dintre oamenii noştri de ştiinţă şi dintre profesorii cei mai respectaţi la această oră, specialist de seamă în descrierea şi istoria limbii române, în lingvistica şi filologia clasică, fin publicist. Şi, fapt nu la îndemîna oricui, înconjurat de atenţie nu doar de specialişti, ci şi de marele public, pe care profesorul Graur a ştiut să şi-l apropie prin cărţi, conferinţe şi articole. — Aveţi în spate o activitate publicistică extrem de susţinută , la „Adevărul“, la „Viaţa românească“, la „Reporter“, la „Cum vorbim“ etc. N-aţi fost astfel stingherit în munca de cercetare şi de catedră ? — Am făcut publicistică — şi fac — cu plăcere şi, se pare, cu aplicaţie, din punct de vedere ştiinţific consider că e un lucru foarte important : disciplina ta e servită din plin şi de aceea nu pot înţelege (cum am văzut la noi în Senat) dispreţul unora pentru cei ce semnează articole de popularizare. Acum 50 de ani, dacă scria cineva o carte de I I i I ştiinţă, o citeau cîţiva inşi. Azi însă un public foarte larg e interesat de cărţi de specialitate ; meritul articoluluipublicistic e că netezeşte drumul spre cunoaşterea unor asemenea cărţi, îl ţine la curent cu pulsul evenimentului ştiinţific. — Credeţi că există un Interes mai larg al marelui public pentru lingvistică decit, să spunem, pentru chimie ? — Tirajele cele mai mari — v-o spun în calitate de editor — le au cărţile de lingvistică, iar nu cele de fizică sau chimie... — Vorbirea e la îndemîna tuturor şi e firesc ca oamenii să se Intereseze de cuvinte, de legăturile dintre ele, de limbaj. Un articol poate Incita, poate deştepta interesul , care Interes mie lml e Vladimir Udrescu (Continuare In pag. a 2 a) Academician Alexandru Graur: „Talentul fără o disciplină de lucru nu înseamnă — Cum vi explicaţi fenomenul ? BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi la ora 8 in Bucureşti temperatura aerului a fost de 22 de grade. Maxima de ieri in aer a fost de 31 de grade, iar minima din cursul nopţii de 18 grade. Timpul probabil de miine . Aspectul călduros al vremii se menţine, şi in următoarele 24 de ore. Cerul mai mult senin noaptea şi dimineaţa, sa va înnora treptat în cursul dupâ-amiezii iar spre seară este posibil să plouă, vintul va prezenta intensificări in , cursul zilei de miine. Temperatura aerului, minima va fi cuprinsă între 19 şi 21 de grade, iar maxima intre 32 si 34 de grade. INFORMAŢIA Jane Fonda, in arena din studio publică Sosită recent la Paris, cu prilejul dublării unuia dintre filmele sale, Jane Fonda a fost intervievată de numeroşi ziarişti. Cum a început şi cum se explică angajamentul ei politic ? Ce crede despre condiţiile de viaţă ale indienilor ? Dar despre şansele mişcării negrilor pentru drepturi civile ? Ce proporţii a luat lupta împotriva războiului din Vietnam ? Activitatea ei artistică nu va avea de suferit in urma participării la frămîntările sociale ? In cele ce urmează vom reproduce, în formă rezumată, unele din răspunsurile date de actriţă la întrebările puse de redactori ai revistelor „LE NOUVEL OBSERVA- l'EUR" şi „L’EXPRESS". (Continuare in pag . 4 a) Jane Fonda, cunoscuta actriţă americană. Intre doi poliţişti , imaginea pare scoasă dintr-un film. De fapt, e un instantaneu de presă, care o prezintă in viaţa ei reală, ca militantă Împotriva războiului şi a rasismului. Cu două luni in urmă, s-a aflat in fruntea unei mari manifestaţii desfăşurate in faţa Casei Albe. Apoi, a fost anchetată în Texas, deoarece a distribuit manifeste militarilor de la baza Fort Hood. Protestele ei se fac mereu auzite. E un „col“ căruia i s-a ataşat cu multă convingere şi pasiune... VIZITA PREŞEDINTELUI REPUBLICII AFRICA CENTRALĂ, GENERAL JEAN BEDEL In cursul zilei de ieri, continuînd vizitarea platformei industriale a oraşului Piteşti, preşedintele Republicii Africa Centrală, Jean Bedel Bokassa, a făcut un scurt popas la moderna fabrică de bere unitate industrială dată în producţie în vara trecută. Urmează o degustare a deliciosului produs, realizat în 5 sortimente. După vizitarea platformei industriale piteştene, preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea gene ralului Jean Bedel Bokassa un dejun. In timpul dejunului, preşedintele Consiliului popular judeţean Argeş şi preşedintele Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare, pe multiple planuri, între cele două ţări, pentru pace şi înţelegere intre popoare. . Apoi, străbătînd pitoreasca şosea naţională Cîmpulung — Rucăr — Bran, oaspeţii s-au îndreptat spre Braşov. La sosirea în oraşul de la poalele Tîmpei, ei au fost salutaţi cordial de preşedintele Consiliului popular judeţean Braşov, Constantin Cîrţînă, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Atît în judeţul Argeş, cit şi la Braşov, pretutindeni în localităţile şi unităţile economice vizitate de preşedintele Jean Bedel Bokassa, cetăţenii au făcut o caldă primire solilor poporului Republicii Africa Centrală. BOKASSA „ISTORIA POPORULUI ROMÂN“ romul de la Carpaţi şi Dunăre, trecînd prin „Moştenirea lui Mihai Viteazul“, pină la Începuturile epocii moderne, marcate de revoluţia din 1821, la anul revoluţionar 1818, la lupta pentru unitate naţională, cucerirea independenţei de stat şi desăvirşirea statului roman unitar, pină la anii făuririi socialismului In patria noastră. Textul este Însoţit de 11 planşe color şi de 145 ilustraţii alb-negru. — se apropie de sfîrşit. După cum sintem informaţi de către conducerea T.A.P.L.B., e-xistă posibilităţi ca vna-Dupa multe tergiver- din Cişmigiu - construe- țigura|!;a modernului lăsări, lucrările la restau- fie originală, cu o te- casde facd pind la ranturi „Monte Carlo" rasă prelungită în apă sfîrşitul lunii în curs. Elaborată de un colectiv de specialişti sub redacţia acad. Andrei Oţetea, „Istoria poporului român“, apărută în Editura ştiinţifică, constituie o sinteză a istoriografiei marxiste din ţara noastră. Ea valorifică cercetările de pină acum privind viaţa economică şi socială pe teritoriul patriei noastre începind cu geto-dacii, cu situaţia in Dacia romană şi Scythia Minor, continduînd cu formarea poporului nostru, constituirea statelor românești pe teri- Restaurantul „Monte Carlo“ n Congresul regional al Uniunii internaţionale de ştiinţe fiziologice între 10 şi 16 august, ţara noastră va găzdui lucrările celui de al 3-lea Congres regional organizat de Uniunea internaţională de Ştiinţe fiziologice. Conţinutul ştiinţific al congresului este axat pe problemele moderne majore ale ştiinţelor fiziologice care pot fi prezentate prin lecţii, simpozioane şi şedinţe de comunicări, îşi vor aduce contribuţia marcante personalităţi ştiinţifice internaţionale, între care numeroşi laureaţi ai premiului Nobel. Şcoala medicală românească va fi prezentă cu aproximativ 300 de lucrări ştiinţifice. în caietele de lucru ale edililor noştri. PORŢILE ORAŞULUI SCRISE, 9 7 DE ASTĂ DATĂ, CU MAJUSCULE S-au Înteţit, din nou, la porţile Bucureştiului, ospeţiile verii... Şi, desigur, pentru cei porniţi la drum cu intenţia deliberată de a cunoaşte un nou oraş — aşa cum sunt, prin definiţie, turiştii — imaginile care-i intîmpină la porţile de intrare conturează primele răspunsuri la Întrebarea : cum arată, oare, acel oraş ? Credem că nu sunt necesare argumente în plus pentru a ilustra şi susţine cauza înfăţişării gospodăreşti şi estetice a acestor zone şi, totodată, pentru a justifica insistenta cu care redacţia noastră abordează subiectul de citeva ..veri încoace. Dar, spre deosebire de ceea ce consemnam in anii anteriori, lucrurile ni s-au prezentat astăzi structural schimbate, fiindcă, luind-o pe puncte, există: 1) fapte care vădesc înţelegerea legăturii organice dintre aspectul zonelor de la intrare şi prestigiul Capitalei 2) se consumă eforturi imaginative şi conceptuale menite să dea o personalitate distinctă fiecăruia dintre acestea 8) soluţiile şi măsurile au în vedere ceea ce poate realiza astăzi, dar şi ceea ce va trebui prevăzut pentru miine. într-un cuvint, ignorata poartă a fost scrisă cu majuscule in caietele de lucru ale edililor noştri şi transcriem — în ce ne priveşte —■ cu multă bucurie această nouă realitate... Poate ar trebui să începem cu „actualitatea“, cu indicatoarele plantate deja, de-a lungul arterelor de penetraţie, cu panoul luminos instalat la intrarea dinspre Băneasa (detronînd — in fine — domnia pancartelor galben-dovleac), cu florile şi plantaţiile de arbuşti care au apărut după norme şi idei estetice prestabilite. Ni se pare mai interesant Insă, fiindcă exprimă acea simbioză dintre azi şi miine, de care vorbeam mai sus, să dăm mai întiii cuvintul arhitectului şef adjunct al Capitalei, TRAIAN STANESCU. — încercaţi să vă imaginaţi cu ochii turistului — l-am rugat pe interlocutorul nostru — impresiile pe care le va oferi Capitala la punctele ei de Intrare. Ce credeţi că se va imprima cu prioritate pe retina vizitatorului ? — Dacă ar fi să-şi traspună în cuvinte impresiile, cred că ar spune simpla : oraş modern ! Prima luare de contact a vizitatorului cu Capitala ţării va trebui să aducă pe buze cuvintul : modern ! Evident, ceea ce poate cuceri un asemenea atribut sînt, în primul rînd, construcţiile. Or, din acest punct de vedere, periferia bucureşteană — cu ace] Cornelia Simionescu (Continuare In pag a 4-a) i Pe rampa situată în Splaiul Unirii, Întreprinderea prestări servicii a organizat o staţie de spălare auto pentru anul şcolar 1970/1971 au fost elaborate din nou sau au fost revizuite peste 65 de programe şcolare. Sunt in totalitate noi programele destinate elevilor din clasa a III-a, care au început şcoala la virsta de 6 ani ; au intervenit unele elemente noi in programele clasei a V-a, corespunzător cu noul plan al şcolii generale ; s-a acordat o atenţie deosebită prograiţielor clasei a X-a a şcolii generale, unde s-au elaborat tot programe noi pentru toate disciplinele programelor de liceu li s-au adus îmbunătăţiri substanţiale, potrivit modernizării şi perfecţionării învăţămîntului liceal. La elaborarea noilor programe şcolare au fost antrenaţi numeroşi specialişti, cercetători şi cadre didactice care predau direct la catedră, ceea ce a facilitat ca toateprogramele din învăţămîntul de cultură generală să fie terminate şi difuzate pină la sfîrşitul acestei luni. PRACTICI ADMINISTRATIVE ANACRONICE... • Anual, oficiile de stare civilă scriu un „roman" de 6 000 de pagini, pe care nu-l citeşte nimeni • Cîte semnături sînt necesare pentru... o coadă de mătură ? Obligaţia funcţionarului şi a oricărui cetăţean de a aplica legile şi instrucţiunile , care le însoţesc este indiscutabilă. Nu sunt de admis derogări, interpretări menite să înlesnească subiectivismul, să deschidă porţile pe unde să se poată strecura dereglări în evidenţa necesară sau chiar abuzul. In legătură cu aceasta, trebuie relevat că orice reglementare se cere pusă de acord cu evoluţia şi continua perfecţionare a organizării producţiei, a muncii in toate sectoarele (inclusiv cele administrative). Desfăşurat fără întrerupere, procesul de menţinere in actualitate a dispoziţiunilor legale decurge sub ochii noştri, în cadrul lui, un rol important il au raţionalizările, simplificările, eliminarea practicilor perimate, a tot ceea ce, — util intr-o anumită perioadă — nu mai răspunde exigenţelor prezentului. In această ordine de idei, ne-am propus să urmărim ce situaţii apar, astăzi, in munca administrativi, ca fiind uitate de vreme ? Ce reglementări pot constitui surse de încărcare cu un volum inutil de muncă ? Iată, de pildă, citeva exemple din activitatea oficiilor de stare civilă. Potrivit , unor instrucţiuni elaborate cu circa 10 ani în urmă, oficiile de specialitate ale: 'consiliilor populare ale sectoarelor întocmesc, lunar, tabele cuprinzind căsătoriile efectuate, schimbările de nume sau prenume și decesele înregistrate. Anual, pentru București, această lucrare înglobează Aurel Radu (Continuare în pag. a 4-a) • • V • ELEMENTELE STRADALE VOR FI INTEGRATE ÎNTR-UN ESTETIC ANSAMBLU URBAN Studiul elaborat în acest scop de Direcţia comercială a primit, deja, avizul favorabil al resortului de arhitectură şi sistematizare a Capitalei. Aşadar, actualul peisaj al arterelor Lipscani şi bd. Gh. Gheorghiu-Dej anunţă să nu mai fie o sumă a „întimplării“, bunului plac şi „gustului“ propriu, ci emanaţia unei concepţii şi viziuni estetice subordonate prestigiului Capitalei. Sunt anunţate reclame luminoase pe verticală şi orizontală , firmele şi vitrinele (inclusiv cele aparţinind unităţilor necomerciale : cinematografe, farmacii etc.) promit şi contribuie cu individualitatea lor distinctă la unitatea şi ţinuta ansamblului stradal ; se vor revizui şi reface, în nota aceleiaşi exigenţe, faţadele clădirilor. In cursul acestui an, vor mai fi elaborate studii pentru calea Victoriei, bd. Bălcescu și bd. Magheru. Cartea la domiciliu... Acum citeva zile, Centrul de librării Bucureşti a introdus la librăriile „Academiei“ şi „Mihail Sadoveanu“ sistemul de aprovizionare la domiciliu, ramburs prin oficiile poştale , pentru cărţile existente în reţeaua de difuzare. Un prim rezultat. Au şi sosit un mare număr de comenzi atît din Bucureşti, cit şi din ţară. Solicitările sunt din cele mai diverse domenii, incepind cu Literatura pentru, copii pină la lucrări de specialitate — ştiinţifică, şi tehnică, ele fiind rezolvate foarte operativ. Tot la aceste unităţi s-a creat posibilitatea ca întreprinderile şi instituţiile să-şi poată procura cărţi prin virament. n La start, „Ideal ..Premieră“ de producţie la C.I.L. Pipera , a fost lansată în fabricaţie de serie noua garnitură de mobilă pentru bucătării „ideal“. Alcătuită din opt corpuri de dulap — confecţionate din rame de lemn placate cu p.f.l. înnobilat — ea este concepută in mai multe variante şi tipodimensiuni, ceea ce oferă posibilitatea unor montări combinate (corpurile superioare se pot fixa pe perete), în raport cu spaţiul bucătăriei. Garnitura este prevăzută cu un dulap special pentru mascarea chiuvetei. Masa de montania — dispunînd de patru taburete tapiţate cu material plastic — are placa acoperită cu straturi decorative de răşini delaminice, pentru protejare împotriva loviturilor şi a umidităţii, întregul mobilier este lavabil. In funcţie de necesităţi, poate fi cumpărată garnitura în ansamblu, sau o formaţie simplă de un corp cu două uși și sertare. O iniţiativă la „Suveica" La ţesătoria „Suveica“ se dezvoltă o iniţiativă valoroasă, menită să introducă în circuitul productiv însemnate rezerve de forţă materială şi umană. Ea are drept obiectiv mărirea zonei de deservire, de către ţesătoare, a războaielor automate. Pregătită temeinic, sub îndrumarea comitetului de partid, această iniţiativă s-a soldat — încă din faza experimentală — cu creşterea productivităţii muncii in proporţii de 25—30 la sută şi obţinerea de iiştin guri individuale cu peste 20 la sută mai mari. Pe baza acestor rezultate se întreprind acum măsurile necesare in vederea extinderii iniţiativei şi in alte secţii. Căldură mare... IfttStMcfc tyCav*! sjtwtiyt! DINAMO BUCUREŞTI - DYNAMO BERLIN 15-9 LA HANDBAL ! Aseară tlrziu, la Debreczin (Ungaria), în cadrul Dinamovladei masculine de Handbal, echipa Dinamo Bucureşti a întâlnit formaţia Dynamo Berlin, finalista din acest an a „C.C.“. Deşi favoriţi, bernezii n-au putut face faţă focului combativ, superior tehnicotartic al bucureştenilor, care au obootit o frumoasă şi concludentă victorie 1598 -st. Cei peste 2 000 de spectatori au aplaudat cu căldură excelenta comportare a spoinilor noştri, spectaculozitatea combinaţiilor lor Au marcat pentru Dinamo EUum ,Umeas, Moldovan 3, Fapp şi Dan Maru cite 2, Samungi şi Dinea. S-au remarcat Feni, Nica, Moldovan, Filipescu, Samungi şi Dan Marin.