Informatia Bucureştiului, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 5294-5319)

1970-09-16 / nr. 5307

INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI I Anul XVIII — Nr. 5307, 1­14 pagini 30 bani Miercuri 16 sept. 1970 Dispunem de un puternic potenţial tehnic creator v\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m DT CE NU ESTE INTEGRAL ŞI OPERATIV VALORIFICAT ? d) m\\\\m\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m\\\\\\\\\\\\\\\\\\m !• în decursul unui an — 3342 propuneri de invenţii • A sporit eficienţa medie a unei invenţii-inovaţii • Cînd cerce­tătorii nu cunosc tehnica brevetării • De 15 ani , experi­mentări în condiţiile dezvoltării tehnicii con­temporane, cercetarea ştiinţifică devine o importantă forţă de producţie, parti­­cipînd nemijlocit la soluţionarea pro­blemelor majore ale economiei şi cul­turii. Datorită scurtării ciclului cerce­tare — proiectare — producţie, de la an la an, se accelerează ritmul de apariţie a noi tehnologii şi produse. „O serie de ţări — d­punea tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu ocazia vizitei la Institutul de fizică atomică — au obţinut in ultimii ani rezultate deosebite În dezvoltarea lor, tocmai datorită aplicării cu repeziciune in producţie, atit a rezultatelor cercetă­rii proprii, cit şi ale cercetării realizate pe plan mondial, folosirii a tot ceea ce este mai nou şi Înaintat in ştiinţă şi tehnică“. Capacitatea şi vigoarea creatoare a poporului nostru (atestată de numeroase descoperiri Intrate de mult In patrimo­niul ştiinţei : babeşiile şi corpusculii Ba­­beş—Negri, fenomenul Cantacuzino, e­­fectul Coandă, reacţia Spacu, electro­­scopul Hurmuzescu, formula Longinescu, fenomenul Procopiu, suprafeţele şi curbele lui Ţiţeica, sincronizatorul Constantinescu, funcţiile lui Pompeiu, Dr. ing ION GHEORGHE CARABOGDAN şeful secţiei ştiinţă şi învăţămînt a Comitetului municipal Bucureşti al P.CR, frontiera Kerékjárton Stollow, profilele Carafoli, crearea biospiologiei, sonicită­­ţii, a u­nui sistem de geometrie neeucli­­diană, realizarea primului zbor cu mij­loace mecanice la bord, a primului a­­vion cu reacţie, previziunea existenţei mezonului ( pentru a cita numai cîteva dintre ele) a căpătat in anii edificării socialismului noi valenţe. Aceasta se datorează pe de o parte avîntului luat de mişcarea de invenţii şi inovaţii ce se desfăşoară pe fundalul dezvoltării impetuoase a întregii noastre economii, iar pe de altă parte măsurilor luate de către conducerea partidului şi statului pentru asigurarea unei puternice baze tehnice, menită a asigura condiţii fără precedent valorificării gîndirii origina­le, îmbunătăţirea organizării reţelei de cercetare şi proiectare, aplicarea noului sistem de salarizare, trecerea institute­(Continuare in pag. a IV-a) PE LINGĂ instalaţii moderne cu un înalt randament, colectivul Uzinei de utilaje şi piese de schimb pentru industria materialelor de construcţii execută o gamă largă de repere care să asigure o bună funcţionare a maşinilor aflate în funcţiune. In fotografie , o importantă cantitate de piese de schimb din fontă şi oţel sunt gata pentru a lua drumul către fabricile de cărămizi şi ciment din ţară. — Nu la voia intîmplării şi nici sti­mulat de vreo ocazie sint astăzi ceea ce sint. Eu am ales cariera de hidrau­­lician şi de profesor după o foarte, foar­te lungă deliberare... Mai precis, după ce am absolvit şcoala politehnică, după ce mi-am luat licenţa în drept, licenţa In litere, licenţa in filozofie, licenţa în matematică, după ce am absolvit Şcoala superioară de electricitate şi şcoala supe­rioară de aeronautică (ambele la Paris), după ce mi-am luat doctoratul In me­canica fluidelor la Göttingen... — E de-a dreptul — v-o spun sincer — uimitor. Pentru ce aţi făcut toate acestea­­ — în­­nici un caz din dorinţa da a fi au orice preţ un tip faustian, el de a afla unde pot da un randament mai bun. Nu sunt un colecţionar de titluri, singura mea voinţă a fost să Învăţ, să ştiu cit mai multe. Numai aşa am considerat că voi fi în stare să-mi aleg şi să mă dedic domeniului pentru care simţeam că sunt chemat. Dovadă că e aşa e faptul că de 35 de ani nu fac decit o singură disciplină : hidraulica. Deci pina la 33—34 de ani, am învăţat, am muncit enorm — de ce să n-o spun . Omul nu poate să-şi aleagă decit acea meserie care-i place, în care crede el că va reuşi să se afirme. — Totuşi, cineva ar putea spune că, frecventind atttea şcoli şi facultăţi, aţi Sfi“.1­.0 un numele cine ştie cărei Insta­bilităţi... — Nu. Dorinţa mea sinceră a fost să mă orientez. Aveam nevoie de o pre­gătire prealabili solidă, tocmai spre a-mi detecta foarte sigur aptitudinile. Şi, In acelaşi timp, de a-mi consolida cadrul In care aveam să evoluez In viitoarea disciplină. Omul e dator să se îndrepte spre profesia care i se po­triveşte, pentru care are, intr-adevăr, vocaţie. — Dar această chestiune e un lucru foarte delicat... — Nu spun că nu e aşa. Oricărui tânăr trebuie să i se depisteze chemarea. De către cine ! De bună seamă, de către familie şi şcoală. Interesul pentru me- Academician Dumitru Dumitrescu: „Doar printr-o muncă făcută cu plăcere, omul e fericit“ » — V-aş ruga, tovarăşe profesor, să rememoraţi împrejurările în care v-aţi decis pentru actuala disciplină — hidraulica, in ce condiţii s-a produs acest act ? A fost ceva deliberat, a existat vreun eveniment sau — pur şi sim­plu — hazardul a fost cel care a hotărît? ! Vladimir Udrescu (Continua­,­e in pag. a . II-a) A­propo de Discordante SASA GEORGESCU Oricui i s-a întimplat, măcar o dată in viaţă, chiar dacă nu-i tobă de muzică, să se­sizeze o notă falsă. O înre­gistrezi, nu pentru că ai cu­noaşte pe din afară partitura, ci doar fiindcă intuieşti că a­­colo, în fluviul sonor, ceva nu e in ordine, ceva jenează, zgîrie urechea, nu-i in firea lucrurilor. Prin extindere de la muzi­că la alte domenii, notele fal­se, cu cit sint mai rare, cu atit ies mai uşor în evidenţă, tocmai prin contrast. Să spunem, bunăoară, că ne plimbăm prin centrul Bucu­reştiului admirind conturul noului hotel care azi este a­­proape gata, in timp ce mai ieri nu vedeai acolo decit nişte săpături străjuite de un gard de placaje. La doi paşi, pe sub cupa de la intrarea Tea­trului Naţional, nu mai ai ne­voie de multă imaginaţie ca (Continuare in pag. a 6-a) Aw«wwm\w\wwu» ­ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! • Au luat sfârșit Întrecerile celor două grupe preliminare ale C.E. fe­minin de baschet. Iată ultimele re­zultate : Olanda — Italia 75—49 ; Franța — Ungaria 59—49 ; U.R.S.S. — Polonia 96—53 ; Iugoslavia — Ceho­slovacia 73—71 ; Bulgaria — Româ­nia 72—52 ; Austria — Belgia 66—52. Iată clasamentele: grupa A: U.R.S.S., Franţa, Polonia, Olanda, Ungaria, Italia ; grupa B : Bulgaria, Iugosla­via, Cehoslovacia, România, Austria, Belgia. Echipa noastră va disputa vineri următorul meci (cu Polonia) în tur­neul pentru locurile 5—8 (la care mai participă formaţiile Cehoslovaciei şi Olandei). • La Columbus (Ohio — S.U.A.), au continuat campionatele mondiale de haltere. La categoria uşoară a c­âş­tigat polonezul Kaczmarek cu 440­În urma controlului anti-doping, au fost descalificaţi primii trei cla­saţi (!) la categoria musca, titlul revenind astfel celui de-al patrulea clasat , filipinezul Del Rosario. • Răspunzind circularei F.I.F.A. cu privire la diferitele formule pentru organizarea C.M. de fotbal din 1974, federaţia vest-germana (organizatoa­rea acestei ediţii) se pronunţă pen­tru menţinerea numărului de 18 e­­chipe, cu amendamentul ca primele clasate In cele patru grupe să dispute sistem turneu o nouă Întrecere (cele 8 echipe fiind împărţit© In două grupe), ciștigătoarele urmlnd să dispute finala. In cazul formulei cu 24 de echipe, se propune acordarea locurilor suplimentare numai unor zone geografice unde fotbalul are o valoare tehnică recunoscută. • In ziua a III-a a turneului de calificare pentru C.M. masculin de volei de la Sofia — Olanda — Albania 3—2, R.F.G. — Turcia 3—0 si Olanda — Grecia 3—0. Pentru a alia noutăţi din domeniul cooperaţiei, ne-am adresat tovarăşului Hugo Vlezek, vicepreşe­dinte al U.D.M.R. — ra­mura metal, chimie, lemn, construcţii. Cooperaţia meşteşugăreas­că — ne-a informat d-sa — s-a preocupat de realizarea unei game largi de produse pentru munca din gospodă­rie. Menţionăm, as­tfel, dispo- Actualităţi în cooperaţia meşteşugărească zitive de tăiat cartofi, un tip de cuţit cu lamă inoxidabilă pentru tăiat legume, un fie­răstrău pentru tăiat carne , tip menaj şi modele noi de deschizătoare pentru cutiile de conserve. Cooperativa „Electrobobinaj“ a produs o aerotermă tip casnic de 1 000—2 000 W cu un dispo­zitiv de ventilaţie care suflă Ileana Coman (Continuare in pag. a IV-a) 8 REZULTATELE activităţii ocupaţio­­nale şi de ergoterapie în unităţile de asistenţă socială şi in asociaţiile de pen­sionari (C.A.R.P.) din Bucureşti vor fi înfăţişate, incepind de mîine, ora 11, în cadrul unei expoziţii. Găzduită la Casa de cultură a sectorului 6 (calea Rahovei nr. 151), aceasta va cuprinde aproape 2 ani de lucrări (pictură, sculptură, arti­zanat, artă decorativă) semnate de peste 300 de expozanţi. Debutul noului an de învăţământ universitar Nu peste multă vreme se va deschide noul an universitar. Evenimentul face parte dintr-un flux care, de la un an la altul, pune şcolii noastre supe­rioare mereu alte probleme , în sen­sul că aceasta trebuie să se situeze, în permanenţă, la altitudinea cerinţelor sociale. în convorbirea noastră cu tov. conf. Tamara Dobrin, am căutat să desprindem modul în care învăţămîn­­tul superior tinde să-şi consolideze caracterul său dinamic. Domnia sa ne-a declarat : — Ultimii ani au adus cu ei unele modificări importante în viaţa Univer­sităţii, prin care căutăm să ţinem pa­sul cu progresele efectuate în econo­mie şi cultură. De pildă, la Facultatea de fizică s-a accentuat orientarea spre specialităţi moderne ca : fizica nu­cleară, fizica corpului solid, electro-Secţia de teoria şi istoria artei şi literaturii a Academiei de ştiin­ţe sociale şi politice va avea, în zilele de 18 şi 19 septembrie, o şe­dinţă plenară de lucru. Participanţii la lucrări vor dezbate unele proble­me legate de perspectiva cercetării ştiinţifice şi a activităţii secţiei. Se va analiza şi definitiva proiectul pla- Convorbire cu conf. univ. TAMARA DOBRIN, prorector al Universităţii radiofizica, spectroscopia, biofizica ş. a. Nu puţini studenţi de la Facul­tatea de matematică şi mecanică se orientează spre specialităţi ca maşini de calcul, elasticitate, calculul probabi­lităţilor. Funcţionează, de trei ani, la Facultatea de filosofie, secţia de socio­logie. Toate aceste elemente atestă un nului de cercetare ştiinţifică pe anii 1971/1975 , se va definitiva proiectul planului de cercetare ştiinţifică pe anul 1971 al unităţilor proprii Acade­miei de ştiinţe sociale şi politice ; se va analiza proiectul planului de cerce­tare ştiinţifică pe anul 1971 al unită­ţilor coordonate (institute, centre, muzee, catedre) ; vor fi discutate pro­punerile privind planul de relaţii cu străinătatea pe 1971, planul de mani­festări ştiinţifice interne (cu şi fără participare internaţională) pe 1971, planul de dezbateri ştiinţifice pe anul 1971 etc. • Licitaţii de autoturisme­­ In zilele de 17, 18, 24 şi 25 septembrie I.D.M.S. organizează In sala întreprin­derii de hoteluri Bucureşti, din str. Mi­­hai Vodă nr. 2, licitaţii pentru vînzarea unor autoturisme uzate, aparţinînd unor întreprinderi bucureştene. Amănuntele privind desfăşurarea licitaţiilor şi starea tehnică a autovehiculelor sunt afişate la sediul I.D.M.S. din strada Batiştei 11 , parter, spirit Înnoitor, menit să lege şi mai strins procesul formării cadrelor de specialişti de nevoile actuale şi de perspectivă ale societăţii. In Universi­tate faptul acesta se reflectă in preo­cuparea de a da continuitate acţiunii Val. Ungureanu (Continuare în pag. a III-a) ,­ Consfătuire de lucru pe tema: • Perspectivele cercetării ştiinţifice IERI, şi-au reluat activitatea şi cei mai mici „dirijori ai circulaţiei“ — ele­vii, în prezent, funcţionează peste 100 de patrule şcolare — care supraveghează cum traversează colegii lor străzile — urmind ca, pînă la sfirşitul anului, a­­ceastă activitate să fie extinsă in toate școlile orașului. Consemnlnd revirimentul In păstrarea fondului de locuinţe înregistrăm totuşi URGENŢE DE TOAMNĂ c­r­asm A­PROPIEREA sezonului rece, chiar sub auspiciile acestei toamne în tra­vesti estival, nu îi poate face pe locatari să uite că peste foarte puţin timp îşi­ vor face apariţia ploile şi temperaturile scăzute. De mo­dul în care se prezintă învelitorile acoperişurilor, etanşeitatea uşilor şi feres­trelor, sau funcţionarea instalaţiilor termice, depind condiţiile de locuit pe timpul iernii. Preocupată de această problemă Di­recţia generală de gospodărie locativă (D.G.G.L.) a Întreprins încă de la în­ceputul anului, o amănunţită inventa­riere a stării imobilelor în vederea exe­cutării reparaţiilor urgente pentru iarna 1970—1971. Astfel din cele 8 870 de imobile planificate pentru intervenţii la invelitori, s-au executat, pînă în mo­mentul de­ faţă, 7 000 şi există condiţii pentru ca acţiunea să se încheie la 15 noiembrie. Aceeaşi situaţie şi in ceea ce priveşte revizuirea şi repara­rea centralelor termice de bloc unde din 1 589 de obiective au fost revi­zuite aproape 1 300. Măsuri judicioase au fost luate şi In privinţa lucrărilor ce urmează a fi executate In timpul Iernii. După cum ne-a Informat tov. CONSTANTIN PO­­PESCU Inginer şef al D.G.G.L., I.A.L.­­urile au fost dotate cu autoportante gen telescop pentru efectuarea urgen­ţelor la acoperişuri în timpul Iernii repartizîndu-li-se suplimentar şi 25 I.M.S.-uri pentru transportul operativ al echipelor de Intervenţie şi materia­lelor. In acelaşi scop au fost alcătuite echipe de specialişti în lucrările de întreţinere a teraselor ş.a. Fără îndoială că măsurile luate sunt de natură să îmbunătăţească activitatea grupurilor de şantiere, să asigure un plus de­­operativitate intervenţiilor. în această direcți­e I.A.L.-urile mai au însă serioase deficienţe. Numeroase scrisori sosite la redacţie ne semna­lează, destul de frecvent, despre slaba calitate a unor lucrări, despre depăşi­rile de termen, risipa de materiale sau despre atitudinea birocratică a unor funcţionari faţă de public. Să luăm de pildă cazul locatarei Constanţa A. Manolescu din şoseauu* Colentina nr. 73. D­upă nenumărate in­tervenţii făcute la I.A.L., în sfîrşit, în luna iulie, s-au prezentat doi tinichi­gii care după cîteva zile au declarat că au reparat acoperişul. Recepţia s-a făcut probabil pe... cuvînt de onoare deoarece nimeni de la I.A.L. nu s-a prezentat să facă vreo constatare. In schimb cîteva luni mai tîrziu ploaia şi-a asumat răspunderea unei recep­ţii mai exigente. De unde pînă la ve­nirea tinichigiilor apa se strecura nu­mai prin două locuri acum sînt vreo şase puncte pe unde ploaia pătrunse în locuinţă. Locatara a semnalat promit situaţia dar pînă astăzi nu s-a luat vreo măsură. Undeva prin re­feratele şi rapoartele întocmite de I.A.L. şi D.G.G.L. imobilul din şoseaua Colentina nr. 73 figurează însă cu acoperişul reparat. Slabei calităţi a unor lucrări i se suprapun deseori manifestări de foc­­­­malism. I.A.L. „Cotroceni“, de pildă, a trimis la 20 mai a­c. tov. Buzsily Gheorghe din str. Caporal Preda nr. 10, cu scrisoarea nr 311 următoarea adresă : „La sesizarea dv. nr. 12 939/1970 adresată ziarului „Informa­ţia Bucureştiului“ şi înregistrată la D.G.G.L. sub nr. 5840/1970, prin care so­ Dinu Lăzărescu (Continuare in pag. a III-a) »Excursii de sezon In perioada actuală, O.N.T., agen­ţia Bucureşti, organizează excursii în Delta Dunării (24—28 septembrie ultima excursie din acest an), pe litoral cu autocarele pentru 3 zile, la Ostrov, Valea Călugărească, Curtea de Argeş şi Cimpulung — Bran — Braşov — Valea Prahovei, cu auto­carele, pentru o zi. De asemenea, in fiecare joi şi vineri, se organizează excursii preorăşeneşti. Înscrierile se fac la sediile filialelor din calea Victoriei nr. 100 şi bd. Republicii nr. 68.­ ­ Imitaţie de piele şi blană din fibre sintetice Colectivul de creaţie al fabricii „Ţe­­sâtoriile reunite“ a Pus la punct tehno­logia de execuţie pentru două noi sor­timente din fibre sintetice : Imitaţii de blană de ren — destinată confecţionării de încălţăminte şi jachete pentru femei — şi de piele de şarpe, in două poziţii coloristice (maro şi gri) în diverse nuanţe. N­u, flautul n-a împărtăşit soarta harpei. Complet uitat, niciodată n-a fost. Dar în comparaţie cu vioara şi pianul — constante în arena concertist­ă şi în graţiile pu­blicului — a avut o existenţă destul de zbuciumată, cu înălţări şi decli­nuri, cu stranii dispariţii şi subite reveniri. Desigur, este obligatoriu pre­zent în orice orchestră simfonică, în­­tr-un rol cîtuşi de puţin de desconsi­derat. Ne-am­ obişnuit să-l ştim acolo, la locul lui, răspunzînd cu prompti­tudine la semnul dirijorului sau prelu­­dînd insinuant şi senzual ,,După amia­za unui faun“. Dar cînd a apărut ca solist pe podium Jean-Pierre Rampai, a trebuit să ne corectăm imaginea iniţială despre instrumentul acesta care ni se părea numai dătător de culoare. Şi am făcut descoperirea că vechiul instru­ment învăluit într-un abur de legen­dă, poate sugera un complex univers artistic. — In ce împrejurări aţi descoperit dumneavoastră flautul ? — 11 întreb pe Rampal. — Destul de banale, ca să spun aşa. Tata cînta la flaut, ca şi cum ar fi vorbit, numai că în altă manieră. Aşa că, probabil din spirit de imitaţie, după ce am învăţat limba franceză, am vrut să învăţ şi vocabularul flau­tului. — Orgoliul satisfăcut al capului fa­miliei ? — Dar de unde ! Profund contra­riat, s-a opus să studiez flautul pînă ce nu voi stăpîni ecuaţiile matematice şi ablativul absolut. Şi cum autoritatea paternă nu poate fi contestată, ci une­ori eludată, am studiat în paralel şi matematica în liceu, şi muzica la Con­servator ... — Ca pînă la urmă să fiţi, totuşi, contestatar . .. — După doi ani de medicină, cînd am ales definitiv muzica. Ce a urmat, se ştie , maeştrii, premiile, concer­tele . . . — Aş vrea însă sâ ştiu cum expli­caţi istoria atlt de sinuoasă a instru­mentului ... — Ea a reprodus, de fapt, simpatia AUGUSTIN SANDU (Continuare In pag. e. II a) xm-ph mm sau o artă înnobilată Buletin meteorologic Azi, la ora 8, în Bucureş­ti, tempera­tura aerului a fost de 16 grade. Maxi­ma de ieri, in aer, a fost de 30 de grade, iar minima din cursul nopţii, de 12 grade. Timpul probabil de miine ! Vremea ■e menţine frumoa­să, cu cerul mai mult senin noap­tea şi dimineaţa. Vint cu Intensifi­cări de scurtă du­rată. Temperatura minimă va oscila Intre 11 fi 14 gra­de, Iar maxima, In­tre 28 fi 30 de gra­de.Pentru II, 19, 80 septembrie , vre­mea va fi, In ge­neral, frumoasă In prima parte a In­tervalului , apoi, va deveni ușor Insta­bilă. »„emfaiMil©..La porţile oraşului Ieri, la ora prînzului, „Citarul" nostru s-a instalat la cîteva din ba­rierele oraşului. Pe aici intră maşi­nile cu legume şi fructe destinate populaţiei bucureştene şi — după cum s-a mai dovedit şi în alte îm­prejurări — unele camioane aduc spre Capitală nu numai mărfuri, dar Anchetă realizată cu concursul serviciului economic al I. M. M. B. şi prisosuri de... necinste. i——hübsü—-i——•— Aşteptăm maşinile, ne urcăm în ele şi le însoţim spre locurile de destinaţie , depozite şi magazine. Ceea ce ne propunem concret e să vedem dacă cifrele (cantităţile) înscrise în acte coincid, aevea, cu conţinutul real al autovehiculelor. Cînd nu se întîmplă aşa, cînd din această confruntare rezultă plusuri sau minusuri cantitative, înseamnă — ca să punem în temă cititorii şi totodată, să punem punctul pe i — că... se fură ! Ui ■ unii delegaţi îşi schimbă culoarea feţei, alţii se avîntă cu tupeu : „Vă pierdeţi timpul degeaba !“. Iar cînd „Cîntarul“ demonstrează CE demonstrează, cutezanţii devin nişte... naivi mieluşei, care „habar n-aveau“ de conţinutul ilicit al maşinilor lor... Func­­ţia de delegat a fost creată tocmai pen­tru ca asemenea „neconcordanţe“ să nu existe ; delegatul este plătit pentru a veghea riguros la cîntărirea mărfii, la integritatea ei în timpul transportului, pentru a fi — cu alte cuvinte — un im­portant pion al cinstei... Investigaţiile „Cîntarului” ne puneau însă în faţa unei alte realtaţi : unii delegaţi-com­­plici, mediatori, în sustragerea de bu­nuri, în valorificarea lor ilieva... Acţîonînd, desigur, in cîrdăşie cu alţi Indivizi puşi pe căpătuială, delegatul Tudor Dumitru (C.L.F. „Lehliu“) a scos, clandestin, pe poarta cooperativei agri­cole „Dor Mărunt“ — Ialomiţa, 152 de kg de roşii. Aşadar, unii munceau să le producă, alţii se „osteneau“ ca să ie fure ! Trimis să ridice mărfuri de la C.A.P. „Afumaţi“, delegatul Ştefan Ko­­vaceff (Oficiul nr. 2 I.L.F.-Bucureşti) îşi îndeplinea şi el cu „brio“ misiunea : 210 kg de varză ieşite fără nici un act din incinta cooperativei (contravaloarea urma să fie împărţită între copărtaşii la această „acţiune“). Se pune întrebarea : cîţi asemenea vă­­muitori venali or fi mişunînd pe la por­ţile unor C.A.P.-uri şi, totodată, pe la depozitul de legume şi fructe din Mi­­hăileşti, de vreme ce numai într-o sin­gură maşină, pornită de la acest depo­zit, s-au găsit fără acte : 157 kg de ardei graşi, 171 kg de ardei lungi, 138 kg de varză ?! Cel care — din partea depozitului — avea sarcina să desăvir­şească, la Bucureşti, „afacerea“ era de­legatul Iulian Ţoi... Nu se poate pune, desigur, totul pe seama delegatului, fiindcă el nu fură singur din C.A.P. şi nici nu vinde, singur, marfa furată ! El râmîne o verigă — evident importantă, nodală — a unui lanț de infracţiuni... Confruntînd actele cu „faptele“, s-a do­vedit că delegatul Gheorghe Zamfir „pierduse“ în drum spre sectorul Gostat din Hala Traian, nouă cocoşi (circa 50 de kg) fiindcă — negreşit — ştia el ce ştia : cît de uşor vor acoperi pierderile vînzătorii din hală, recurgînd, de pildă, la metoda... ciupirii cumpărătorilor. L­A URMA URMELOR, ce infractor ar risca să bată la poarta unei case cinstite, cerînd găzduire pentru obiectele furate ?! Con­stantin Marinescu, bunăoară, delegat al depozitului Gostat Colentina, ar fi în­drăznit să apară în faţa superiorilor (de la depozit) cu acea dubioasă încărcă­tură, dacă n-ar fi contat omul pe Ceva? Cornelia Simionescu (Continuare in pag. a III-a) I • ASTA SEARA la ora 19, la Casa de cultură „Petőfi Sándor“, în cadrul Cineclubului „Radius“ dialo­gul despre „Eroul filmului de a­­venturi“ va fi purtat între regizo­rul Roman Ştefan Traian şi toţi cei invitaţi. Ca exemplificare : o re­­întîlnire cu Gerard Philipe în „Fan­fan la Tulipe“. Cursuri de cultură psihosomatică „Yoga“ Cunoscută din ce in ce mai mult pentru foloasele ei terapeutice, „Yoga“, această cultură psihosomatică tradiţio­nală indiană, este tot mai utilizată in diverse ţâri. Ministerul Sănătăţii a În­fiinţat, în cursul acestui an, o comisie medicală „Yoga“, sub conducerea dr. I. N. Riga , iar U.G.S.R. a sprijinit înfiinţarea la Clubul municipal al sin­dicatului din Invăţământ (bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 32) a unui cerc in scopul aplicării acestor principii. Pentru anul de studii care urmează, au început noi înscrieri. Deschiderea inaugurală va avea loc sâmbătă, l6 septembrie, ora 18, la sediul din bd. Gh. Gheorghiu-Dej. „Afumaţii" de pe şoseaua Afumaţi !­ DIMINEAŢA zilei de 12 aprilie, in corn. Voluntari, un grup de cinci indivizi s-au dedat la acte de huliganism condamnabile. Faptele lor alcătuiesc în prezent obiectul dosarului 3708/1970 al Judecătoriei sectorului 2, de la ale cărei dezbateri spicuim cîteva secvenţe. Procurorul : — După un îndelungat , popas» la bufetul de pe şos. Afumaţi — unde au consumat aproape 2 litri de rom — aceşti cinci indivizi — Mihai Dobre şi Dumitru Dobre, din aleea 7 Noiem­brie nr. 32, sectorul 2, Aurel Niculescu şi Constantin Niculescu, din str. N­­­gani nr. 4 şi Nicolae Cucu din str. Albatrosului nr. 6 — şi-au continuat cheful la bufetul din comuna Volun­tari. Aici au avut o scurtă altercaţie cu un consumator, Petre Mircea, care — pentru a nu lua amploare scandalul — a părăsit localul. Huliganii l-au ur­mărit şi, ajungindu-l, au început sâ-l lovească în plină stradă, blocind cir­culația. Intre timp, şoferul unui auto­turism „Volga“, oprit din cauza scan­dalului, a coborît din maşină, incer- Petru Calapodescu (Continuare in pag. a III-a) mmm O cămară inepuizabilă - OCEANELE Pescuitul la mari adîncimi şi fermele de peşte marin Paradisul păstrăvilor de la Tygrinvirta Se spune tot mai des unul din principalii că în deceniile viitor- furnizori ai bucătăriei, re­darca va deveni Specialişti in domeniul alimentaţiei afirmă că apele reprezintă un rezervor inepuizabil, de alimente, că depin­de numai de om pen­tru a-l pune in valea­(Continuare in pag. a IV a)

Next