Informatia Bucureştiului, ianuarie 1971 (Anul 18, nr. 5399-5421)

1971-01-13 / nr. 5407

PROLETARI DIN TOATE TARILE, TINITI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCURESTI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCURESTI Anul XVIII­­ Nr. 5407 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 13 ianuarie 1971 PE URMELE PROPUNERILOR FORMULATE IN ADUNĂRILE GENERALE CIND INIŢIATIVELE „OMOLOGATE DEVIN MANDAT Aici — la uzinele „Timpuri noi“ — viaţa înseam­nă iniţiativă permanentă, participare conştientă la soluţionarea problemelor de producţie. Este a­­cesta un adevăr care se desprinde limpede din examinarea propunerilor formulate de salariaţi în cadrul adunărilor generale din cursul anului tre­cut, în care au fost dezbătute nu numai sarci­nile curente de plan, dar şi cele reieşite în pers­pectiva cincinalului, înaltul spirit de responsabili­tate în care ele au fost concepute reiese şi din Prin folosirea raţională a spa­ţiului, la Fabrica­­Suveica*, au fost montate 56 răz­boaie automate A-26 fabricate în ţară, faptul că, dintr-un număr de 83 de iniţiative, 68 au fost acceptate de către comitetul de direcţie. Cu alte cuvinte, mai bine de 75 la sută din pro­punerile salariaţilor au fost introduse in planul de măsuri tehnico-organizatorice, cea mai mare parte a lor fiind traduse în viaţă. Ceea ce demonstrează că, în această incintă, a­­dunările generale au devenit un instrument de lucru curent şi eficient. Concluziile tovarăşului Ion Breazu, preşedintele Comitetului sindical sunt edificatoare asupra rolului pe care-l joa­că această nouă instituţie economică în viaţa uzinelor . „Modul în care s-au desfăşurat şi, mai ales, bilanţul lor, a­­rată limpede că adunările generale au devenit o formă de participare activă a salariaţilor la conducerea întregii ac­tivităţi economice, înscriindu-se în pro­cesul de adîncire şi consolidare a spi­ritului şi practicilor democraţiei so­cialiste, ele au reuşit să antreneze la perfecţionarea activităţii productive cele mai competente cadre. Şi dacă planul a fost realizat, pe întreaga uzină, cu două săptămîni mai devreme, soldîndu-se cu depăşiri substanţiale la capitolul pro­ducţiei marfă sau la cel al beneficiilor — aceasta se datoreşte, in bună măsură, propunerilor adunărilor generale”. I. Adrian (Continuare in pag. a III-a) Premise şi ale perfecţionăriiiifii cadrelor didactice Prof. univ. dr. docent DIMITRIE TODORAN, rectorul Institutului central de perfecţionare a personalului didactic în contextul dezvoltării multilate­rale a societăţii noastre, perfecţio­narea cadrelor didactice, permanenta lor adaptare la cerinţele epocii mo­derne, a devenit o problemă de in­teres naţional. Potrivit Directivelor O.G. al P.C.R. din 1968 şi Legii învăţămintului, perfecţionarea şi re­ciclarea cadrelor didactice din în­­văţămintul de cultură generală se realizează printr-o amplă reţea de cursuri, organizate în colaborare cu universităţile din ţară. Sistemul ac­tual de perfecţionare urmăreşte să asigure orientarea sistematică a ac­tivităţii corpului didactic spre înţe­legerea şi aplicarea in practică a metodelor şi mijloacelor moderne ale învăţămîntului. Scopul acestei orien­tări este, în ultimă instanţă, unul singur: pregătirea unitară a profe­sorilor, care să îmbine conţinutul nou al ştiinţei de specialitate cu cele mai noi date ale tehnologiei didac­tice. Cursurile periodice de perfec­ţionare, cursurile de pregătire pen­tru examenele de definitivat și pen­tru colocviul de gradul II. lucrările (Continuare in vag. a Ill-a) ele OH-OM AUREL BARANGA Imi place grozav această uni­tate inedită Om-Oră fiindcă îmi sugerează o fericită sim­bioză intre fiinţa umană şi descoperirea­ ei­ supremă : tim­pul. Scriu : „descoperirea ei supremă“, fiindcă e bine cu­noscut faptul că dintre toate animalele doar omul are conş­tiinţa duratei. Aş fi, deci, ispitit şi glosez patetic pe marginea acestei Categorii spirituale noi, Om- Oră, dacă n-aş afla cu­m e­maculată de metehne vechi. Şi ca să trec, fără tranziţie, de la poezie la proză, voi spune că numai un al treilea trimestru al anului care a trecut, şi doar la o singură întreprindere, au fost „realizate“ peste patru­zeci de mii de ore-ori absente nemotivate. Cu alte cuvinte, peste patruzeci de mii de ORE CHIUL, chiar dacă unele se cheamă învoiri, adică tot ab­sente, și chiar dacă unele te numesc de asemenea chiul, dar cu hirtie la mină. (Continuare in pap. a III-a) Agenda muncii de partid ■ Comitetele de partid din mi­nistere şi-au propus să dezbată, în această primă lună a anului, unele probleme importante, desprinse din activitatea curentă a organizaţiilor de partid, a comuniştilor, a insti­tuţiilor respective. Iată problematica ordinii de zi a şedinţelor de comi­tet: la Ministerul Poştelor şi Tele­comunicaţiilor — introducerea teh­nicii noi; la Ministerul Industriei Miniere şi Geologiei — contribu­ţia comitetului sindicatului in mo­bilizarea salariaţilor la îndeplinirea exemplară a sarcinilor profesionale şi în domeniul creării condiţiilor op­time de muncă şi desfăşurării acti­vităţii cultural-educative; la M.I.C.M. — realizarea sarcinilor ce au reve­nit comitetului sindicatului pe 1970 şi preocuparea organizaţiilor de bază pentru pregătirea celor ce şi-au exprimat dorinţa de a fi primiţi în partid; la M.I.A. — căile de perfec­ţionare a sistemului de contractare a materiilor prime; la ministerele e­­nergiei electrice şi transporturilor— desfăşurarea învăţămîntului de par­tid etc ■ Din iniţiativa şi sub conduce­rea biroului Comitetului de partid al sectorului 4, două colective anali­zează in întreprinderi şi instituţii preocuparea comitetelor şi birouri­lor pentru Întărirea organizaţiilor de partid, precum şi modul în care îşi desfăşoară activitatea comisiile pe probleme. Concluziile vor fi prezen­tate simbătă într-o şedință de birou. început de an. Pe planşetele proiec­tanţilor de la IPROMET, noi obiective prind contururi din ce in ce mai pre­cise După cum ne informează Inginerul Mihai Niculescu, anul acesta, întregul colectiv este antrenat în realizarea unor proiecte pentru importante obiective ale planului cincinal privind dezvoltarea si­derurgiei. Printre acestea merită amin­tite proiectele Uzinei cocsochimice de la Combinatul siderurgic din Galaţi. In avans a fost predat uzinei Bocşa Ro­mână, proiectul pentru obiectivul de la Uzina de oţeluri aliate din Târgovişte. Scurtarea termenelor de proiectare, pre­darea lor către beneficiar, vor ajuta în­treprinderile constructoare la uzinarea structurilor metalice a halelor princi­pale. De asemenea, predarea documen­taţiei de execuţie înainte de termen creează posibilităţi pentru executarea din timp a utilajelor. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la întreprinderi industriale din judeţul Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici şi Vasile Patilineţ a făcut o vizită de lucru în întreprinderi indu­striale din judeţul Prahova. După vizitele la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Nep­tun“ şi la întreprinderea pentru reparaţii de utilaj electric (I.R.U.E.), conducătorii de partid şi de stat s-au îndreptat spre Uzina mecanică din Câmpina, profilată pe fabricaţia pompelor de extracţie, tijelor de pompaj şi a altor piese aferente instalaţiilor de extracţie şi foraj. Se vizi­tează noua hală pentru scule­­foraj, a cărei dare în funcţiu­ne a creat posibilitatea ca între­prinderea să treacă la sporirea pro­ducţiei de agregate pentru forajul la mare adîncime şi pentru extrac­ţia t­eiului. In cadrul întreprin­derii au fost amplasate noi utilaje de mare productivitate pentru mă­rirea producţiei de pompe de ex­tracţie şi tije de pompare. S-au luat, totodată, măsuri pentru mo­dernizarea transportului intern de materiale şi materii prime, îmbu­nătăţirea alimentării cu energie electrică şi termică, cu apă indus­trială. Răspunzînd întrebărilor oaspeţi­lor, directorul unităţii, Florin Diţu­­lescu, arată că în ultimul timp uni­tatea şi-a sporit sortimentul pro­duselor fabricate cu o serie de uti­laje pentru recuperarea coloanelor pierdute, pentru etanşări de coloa­ne de diferite dimensiuni, pompe de extracţie, piese cauciucate, dife­rite tipuri de scule pentru foraj şi extracţie, în discuţiile avute cu inginerul Petru Gheorghe, cu muncitorii Du­mitru Rîndaşu, Constantin Roşu, oaspeţii se interesează de condiţiile lor de muncă şi de viaţă şi de (Continuare In pag. a IV-a) Intîlnire rodnică cu muncitorii Uzinei de mecanică fină din Sinaia Tovarăşul EUGEN IORDĂCHESCU, directorul general al D.G.G.L. despre : Gospodăria locativă la cota exigenţei sporite • 20 milioane lei pentru izolarea teraselor • 55 ha învelitori şi 203 km jgheaburi şi burlane • Sfîrşitul con­vertoarelor­­• 600 antene colective • Mutarea rosturilor la blocurile din panouri mari • Coordonarea urgenţelor prin radio-telefon • Calculul electronic al chiriei se va generaliza Am relatat, recent, principalele măsuri preconizate pentru perfecţionarea, în continuare, a activităţii de administrare şi întreţinere a fondului locativ. Pentru a-i putea Informa pe cititori asupra celor mai importante obiective prevăzuta a fi realizate în cursul primului an al cincinalului de către I.A.L. şi I.C.R., ne-am adresat tov. EUGEN IORDA­­CHESCU, directorul general al D.G.G.L. — Pe ce elemente contaţi, pentru activitatea unităţilor Direcţiei generale de gospodărie locativă să cunoască, în noul an, un reviriment substanţial 7 — Pe o bază materială puternică — fon­durile alocate întreţinerii şi reparaţiilor sunt mai mari cu 11 la sută faţă de 1970 — la care vom adăuga elemente de orga­nizare menite să ducă la Îmbunătăţirea calităţii, stăvilirea risipei, respectarea termenelor. Vom valorifica experienţa acumulată In anul care s-a scurs de la abordarea metodei lucrului In zone. (Continuare in pag. a III-a) ■ ^^tțțirtîiw 99 Noile blocuri de locuințe schimbă vechea înfățișare a șoselei Colenti­­na. Cinematograful de artă intre cerinţe şi programare • Ce pretinde publicul repertoriului de artă • Cînd statisticile prind glas î­n Clasamentul preferinţelor la casa de bilete, încercaţi şi dv. această experienţă simplă , ridicaţi receptorul, formaţi nr. 16.29.17 şi vi se va răspunde . — Cinematograful de artă Capitol, în program Ursul şi păpuşa. Acum două săptămîni, vi s-ar fi răspuns că în pro­gram se află POMUL DE CRĂCIUN. Acum o lună, RĂZBUNAREA SFINTU­­LUI. Nu întrebaţi cum de au devenit filme „de artă“ o comedie bulevardieră, o melodramă mediocră sau un film de aventuri tras la Indigo. Repertoriul eine­­natografului „de artă" bucureştean a încetat de mult să mai exprime con­secvenţă în concepţie, şi concesiile repetate ar pe­­ntr­ă să vicieze, prin con­fuzie, gustul public. Incon­secvenţele de care ne ocu­păm sunt indeobşte, moti­vate de raţiuni de ordin economic , cinematograful „Capitol“ are un plan de rentabilitate, pe care reper­toriul său l-ar face vulne­rabil. Iată de ce dorim ca, de astă dată, analiza reperto­riului cinematografului de artă să pornească de la rentabilitate. La drept vorbind, cinema­tograful a devenit, pretutindeni In lume, o Industrie excesiv de costisitoare — şi o discuţie realistă nu se mai poate duce astăzi decit de pe poziţiile lucide ale performanţei artistice în stare să asigura acoperirea sumelor investite. Avem In faţa noastră o listă CU ,clasamentul“ filmelor de cel mai mare succes din re­pertoriul pe anul trecut al sălii Capitol. Este de remarcat, de la început, că pe T. Caranfil (Continuare in pag. a l1-a) Cluburile tineretului faţă în faţă cu educaţia fizică Instituţii de reală utilitate, cluburile tineretului işi împlinesc mai bine, pe zi ce trece, menirea de a răspunde, în­­tr-un cadru organizat, problemelor ridi­cate de cei aflaţi la vârsta căutărilor. Diversificarea permanentă a activităţi­lor acestor cluburi atestă atenta preocu­pare a conducerilor respective de a bogăţi necontenit sfera de cunoştinţe a tineretului bucureştean, de a contribui la formarea, la educarea acestuia pe Corin Satmari (Continuare in pag. a lll-a) to Manifestări consacrate aniversării semicentenarului partidului Din agenda manifestărilor iniţiate de organizaţiile de partid, comitetele sindicatelor şi ale U.T.C., dedicate aniversării a 50 de ani de la crearea P.C.R., consemnăm : • In comuna Voluntari a avut loc o expunere despre „Figuri de seamă ale mişcării noastre muncitoreşti din trecut“, la care au participat nume­roşi locuitori ai comunei. • Ieri, la clubul I.S.B. a fost pre­zentată conferinţa: „P.C.R. la cea de a 50-a aniversare a creării sale". In aceeaşi sală, Consiliul sindicate­lor al sectorului­ va organiza joi (ora 16) deschiderea festivă a acţiunii „Ştiinţă-tehnică-producţie“. In pro­gram : prezentarea rezultatelor obţi­nute în 1970 şi perspectiva acestei acţiuni în 1971, propaganda tehnică pe coordonatele activităţii economice din 1971. • Racordarea unor blocuri din cartierul Jiului la reţeaua de termoficare X.D.G.B. anunţă că se lucrează la ra­cordarea blocurilor I. 3, H.3, J.3, L.3, K.3, N. 3, D. 9, D. 13, E. 9, E. 13, F/1 13, F/2 13, Vilelor 23, 24, 26 A, 26 B, 25, 28, 18, 19, 17, 22, 27, 30 şi a Şcolii de 24 de clase nr. 178 din cartierul Jiului la centrala ter­mică a Casei Scînteii. Datorită lucrărilor respective, în zilele de 14 și 15 ianuarie se va resimţi lipsa de căldură şi apă caldă menajeră pentru o perioadă de circa 20 ore. De ce la teatrele NAŢIONAL şi BULANDRA nu se pot cumpăra, la o singură casă, bilete pentru reprezentaţiile ce au loc in ambele săli? Mai mulţi cititori s-au adresat redacţiei, exprimîndu-şi nedumerirea că la teatrele care dispun de două săli, aflate la adrese diferite — în speţă Naţional şi Bulandra — nu se pot obţine bilete, la o singură casă, pentru toate reprezentaţiile, spectatorii fiind obligaţi, mai ales sîmbăta, cînd se pun în vînzare biletele pentru săptămîna următoare, să facă două drumuri. In numele lor adresăm întrebarea ambelor teatre. Răspuns la întrebarea de ieri La Întrebarea publicată Ieri, ne răs­punde lt. col. C. STOICA, adjunct al şe­fului Serviciului circulaţie din I.M.M.B. : — Intr-adevăr, aşa cum a consemnat ziarul dv„ nu puţini conducători auto Îşi parchează maşinile pe arterele pe care circulă vehicule de transport în comun, deşi — după cum prevede articolul 7 din Decizia nr. 1019 a Comitetului executiv al C.P.M.S. — în intervalul 1 decembrie— 1 martie, — acest lucru este Interzis, contravenienţii fiind pasibili de o amendă între 60 şi 300 de lei. Nu este nevoie să mai reamintim neajunsurile provocate ac­tivităţii de deszăpezire, In iernile prece­dente, de către autovehiculele staţionata Incorect. Pentru a evita repetarea unor astfel de situaţii — dăunătoare interese­lor generala ale traficului — serviciul nostru va acţiona prompt, tratînd ca atare orice abatere. De altfel, în ulti­mele zile, în urma unei acţiuni pe care am întreprins-o şi cu sprijinul conducă­torilor auto din activul voluntar, au fost sancţionaţi peste 60 de posesori de vehi­cule care şi le parcaseră neregulamentar, numeroşi alţii fiind avertizaţi, iar cîteva turisme fiind deplasate la parcare cu ajutorul automacaralei. Vom lua, în con­tinuare, toate măsurile ce se vor impune pentru a asigura o desfăşurare normală circulaţiei pe timpul iernii. O moară de măcinat timp. PAPETĂRIILE ...Vînzătoarea de la tejghea a­­pucă topul de hîrtie şi începe să numere 25, 50 sau 100 de coli, a­­tit cit îi cere cumpărătoarea. Une­ori, se mai încurcă pe la jumă­tatea numărătorii şi trebuie să o ia de la capăt. Minutele trec, coada creşte. Cînd in sfîrşit aşteptarea s-a terminat şi ţi-a venit rîndul la servit, afli cu stupoare că plicurile albe lipsesc, că rigla cerută nu există sau că rezervele de pix sînt doar într-o singură culoare. Intri în altă unitate. Situaţia se repetă. Şi toate acestea, într-o­ peri­oadă în care papetăriile nu cunosc nici pe departe aglomeraţiile În­ceputului de an şcolar, ori ale unui nou trimestru. De ce o asemenea situaţie, de ce trebuie să colinzi unitate cu unitate pentru un arti­col mărunt? Să încercăm să gă­sim explicaţiile pornind pe filiera organizatorică. Luat în ansamblul său, comerţul a făcut an de an progrese vizibile pe linia organizării, prezentării şi desfacerii mărfurilor. In discuţiile purtate cu diverşi specialişti, i-am rugat, printre altele, să ne infor­meze despre schimbările intervenite în ultimii... 10 ani în reţeaua de pa­petării. Nici unul nu ne-a putut da un răspuns concret. Poate nu Romeo Groapă (Continuare in pag. a III-a) • Aseară, la Clubul municipal al sin­dicatelor din invăţămtnt, a avut loc o evocare a regretatului scriitor Tudor Muşatescu, organizată de către Cenaclul umoriştilor, care îi poartă numele. Au evocat amintiri, despre autorul „Titani­cului vals“, acad. Victor Eftimiu, I. Peltz, Radu Costăchescu, Barbu Alexandru, T. Maricaru ş.a. Actorii Angela Chiuaru, Coca Enescu și Paul Nădalschi au interpretat pagini din opera, lui Tudor Muşatescu. O vizită instructivă: Elevii clasei a IV-a B de la Şcoala 196, însoțiți de învățătoarea Nicolina Ropot, la întreprinderea poligrafică „Informaţia". • Policlinica „Titan" va intra in funcţiune în luna aprilie La Întrebarea „Cinci va fi dată in func­ţiune policlinica. Titan“ , ne răspunde astăzi şi Direcţia sanitară a municipiului Bucureşti. După cum ne informează tov. CONF DR. VICTOR COROI, directorul Direcţiei sanitare a municipiului, lucră­rile de construcţie sunt In stadiul final; localul a fost predat pentru mobilare pe data de 8 Ianuarie ; posturile de trans­formare, primite pe data de 4 Ianuarie, vor fi instalate de către întreprinderea „Electromontaj" pînă la 31 martie. Apa­ratura medicală a fost asigurată In tota­litate. Se află In curs de montare as­­censoarele. După terminarea lucrărilor amintite, în jurul datei de 11 martie va fi încheiat* şi recepţia. După preluarea obiectivului da către Direcţia sanitară se vor face toate pregătirile necesare Înzestrării cabinetelor cu aparatură şi Instrumentar rodarea personalului etc. In consecinţă — ne asigură Direcţia sa­nitară — noua policlinica din cartierul „Titan" va fi dată In funcţiune In cursul lunii aprilie. Asasinul în boxă, victima nicăieri... La Los Angeles s-a judeca recent un proces straniu. Cu­riozitatea neobişnuită a publicu­lui a fost provocată de faptu că asasinul (avînd de altfel un aspect „distins“), se afla în boxă dar victima, chiar după îndelun­gata şi minuţioasa anchetă, nu s-a găsit nicăieri... Să ne apro­piem însă de acest caz ciudat și să vedem cum a ajuns Tho­mas Devins, sobrul agent imo­biliar, în perimetrul îngust al unei celule dintr-un penitenciar din Los Angeles ? M. F. (Continuare in pap. a IV al

Next