Informatia Bucureştiului, noiembrie 1973 (Anul 21, nr. 6272-6297)

1973-11-08 / nr. 6278

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XX­ — Nr. 6273­­­4 PAGINI 30 BANI Joi 8 noiembrie 1973 O strînsă şi permanentă cooperare Ce a fi livrat astăzi? Este cunoscut că în industria bucureşteană Se fabrică o gamă largă de produse mult solicitate de economia naţională şi la ex­port. Pentru realizarea multora dintre ele, între întreprinderi s-a statornicit o strînsă şi per­manentă cooperare — formă de organizare a producţiei care-şi dovedeşte pe deplin eficienţa economică. Respectarea întoc­mai a obligaţiilor înscrise in planurile de colaborare ,se im­pune, deci, cu acuitate şi — cu atît mai mult, am spune — în aceste ultime luni ale anului cînd fiecare zi reprezintă un pas decisiv spre îndeplinirea angajamentelor asumate. cuvîntul de ORDINE: Onorarea la termen a tuturor comenzilor Produsele întreprinderii .Automatica“-instalaţii şi aparatură pentru automatizarea proceselor de producţie — sunt tot mai mult solicitate, ne spune ing. Ion Cuţa, secretarul comitetului de partid. Tocmai de aceea cuvîntul de ordine în activita­tea colectivului nostru este onorarea la timp a tu­turor comenzilor beneficiarilor, conştienţi fiind că de aceasta depinde punerea în funcţie la termen a noilor obiective de investiţii, realizarea maşi­­nilor-unelte automatizate, creşterea productivită­ţii muncii în unităţile industriale, în scopul res­pectării contractelor şi programelor de cooperare am întocmit un plan de măsuri cu acţiuni con­crete care este urmărit zi de­­ zi de comitetul de partid şi conducerea întreprinderii. Eficienţa aplicării, măsurilor stabilite este evi­dentă : până azi au fost livrate aproape 25% din produsele contractate pe luna noiembrie. Astăzi, se expediază la­ I.M.U.A.R. 10 dulapuri de auto­matizare necesare construcţiei de maşini-Unelte. Totodată, s-a pregătit livrarea unui no­u lot de panouri de automatizare pentru Combinatul chi­mic din Rm. Vîlcea, C.S. Galaţi, întreprinderea de vagoane Arad, Electrocentrale Bucureşti, preprinderea de electricitate Constanţa şi alţi be­neficiari. De asemenea, în secţia a II-a electro­mecanică au fost finalizate noi comenzi, fiind pregătite pentru expediere. Ritmicitatea produc­ţiei se regăseşte pe deplin în ritmicitatea livrări­lor. Toate livrările in grafic Pentru folosirea cit mai raţională a parrului auto de care dispunem — ne spune tov. I. Ştefan­escu, directorul comercial al întreprinderii de maşini electrice Bucureşti — serviciul desfa­cere anunţă cu o zi înainte serviciul transporturi ce anume trebuie expediat sau adus în uzină. Pen­tru ziua de azi, de pildă, autocamioanele noastre transportă 20 bucăţi grupuri sudură cu motor termic de 350 A. la întreprinderea de aprovizio­nare cu materiale Bucureşti, 47 motoare electrice tip A.S.I. pentru Fabrica de ventilatoare, 15 motoare A.S.I. pentru întreprinderea de pompe, 415 lăzi cu piese de schimb auto pentru I.C.S.I.M., şi altele. — Spre satisfacţia colectivului nostru, suntem­ în grafic. Unele dintre produse, cum sunt: grupurile K.V.A. pentru Mediaş, grupurile de sudură cu motoare termice pentru întreprinderile de cons­­trucţii-montaj, motoarele pentru ventilatoare şi altele sunt chiar în avans cu circa 20—30 de zile. — Cum îşi onorează unităţile colaboratoare o­­bligaţiile faţă de dv. ? — în general, corespunzător. Nu lipsesc însă nici excepţiile. Recent, de pildă, nu am putut livra la termen citeva convertizoare de sudură de care beneficiarii noştri aveau absolută nevoie. Cauza ? întreprinderea .Electrotehnica“ ne-a ex­pediat cu întîrziere tablourile electrice de co­mandă. B. loan C. Nicolae Cuvinte către părinţi Institutul de cercetări pe­dagogice dedică Almanahul e­­ducaţiei pe anul 1974 a pă­rinţilor. Raţiunile acestei ini­ţiative sînt arătate de prof. univ. dr. George Vln­deanu, di­rectorul institutului, în cuvîn­tul adresat cititorilor . Arta de a educa presupune, pe lingă stăpînirea informaţiei pedago­gice şi a metodelor specifice domeniului, însuşirea artei de a asculta şi a înţelege pe alţii, în societatea contemporană. Uiţi oamenii, indiferent­ de vîrsta ce o au, participă la educaţie, în sensul că educă pe alţii şi se educă pe ei. Pă­rinţii se află mai mult decît oricare altă categorie de edu­catori sub influenţa acestui principiu fiindcă, sub privirile lor pline de simpatie, se dez­voltă fiinţe care parcurg de la naştere pină la tinereţe anu­mite stadii, formulînd mereu noi aspiraţii şi revendicînd un nou statut“. „Meseria" de părinte este cea mai nobilă şi cea mai plină de răspunderi. Universul peda­gogic, fie şi numai cel al e­­ducaţiei în familie, ridică pro­bleme destul de complexe pen­tru a primi, de îndată şi cu plăcere, mina ce ni se întinde.. Mircea Maliţa, in cuvîntul său la­­ ancheta „Tinereţe fără bă­­trîneţe“, referindu-se la a­­ceastă problemă, afirmă că „Una din amărăciunile cele mai mari pe care le poate încerca un om este ca in calitate de părinte să vadă întrerupt dia­logul cu copilul său". De o a­­semenea „amărăciune“, ca şi de chinuitoarele întrebări „Unde am greşit 7", „Ce n-am făcut bine 7“ sau „Ce mai pot re­para ?" — ne poate ajuta să ne ferim şi Almanahul educa­ţiei, cu silita sa de articole, prezentări de „cazuri“, mărtu­risiri, aforisme etc., dacă ştim să-l citim şi, mai ales, dacă ne străduim să-i urmăm sfa­turile. Prof. Augustin Macarie MUD Preocupări pentru realizarea de economii Pina­nu de mu”, la Întreprinderea „AURO­RA- fâşiile de teşituri rezultate din procesul de finisare erau vân­dute, la unităţile de colectare a deşeurilor, cu 45 lei kilogramul. Paralel cu activitatea desfăşurată pentru re­ducerea volumului de cupoane, s-a pus cu stringenţă şi problema valorificării lor supe­rioare. Intre altele, a fost organizat un mic atelier, înzestrat cu maşini de cusut, unde din fîşiile de ţesături se execută rochiţe — pină acum peste 2 oop. Şi astfel deşeu­­rile rezultate la „Au­rora“ şi-au mărit va­loarea de peste zece ori. Colectivul întreprinderii a căutat să utilizeze şi resturile de fibre de vigonie care rezultă din procesul de ţesere. Din ele se execută — pe două războaie de ţesut, special amenaja­te — lavete pentru au­toturisme. Eficienţa — pe acest an, aproape 135 000 lei. Maximă responsabilitate in valorificarea critică a moştenirii literare Asumîridu-şi două sarcini fundamentale pentru cultura românească — tezaurizarea do­cumentară şi valorificarea cri­tică a moştenirii noastre lite­rare — Editura Minerva îşi desfăşoară activitatea sub zo­dia definitivului. Lucrind pen­tru generaţii succesive, nu în­seamnă că unitatea de mă­sură a „pulsului" editorial trebuie să fie, neapărat, dece­niul. Numeroasele titluri apăru­te pină acum sunt, fără îndo­ială, tot atitea succese anuale, ce consolidează prestigiul de care se bucură ,,editura-eta­­lon" în rîndurile iubitorilor ar­tei cuvîntului. Dar poate că cel mai important cîştig de pină acum este unul de ordin intern: înţelegerea complexă a rolului de catalizator pe care editura trebuie să-l aibă în pregătirea numeroaselor tipuri de ediţii, în elaborarea studiilor critice sau exegetice. în ca­drul unui vast program, eşa­lonat pe vreo două decenii, „Minerva" urmăreşte alcătuirea unui monumental corpus al li­teraturii române din, toate tim­purile , tezaurizînd în serii şi colecţii definitive opere de cele mai semnificative, editura se pune, implicit, la îndemîna ma­selor largi de cititori, de as­tăzi şi de mîine. De aici de­curg atît răspunderile majore, cit şi dificultăţile principale ale muncii redacţionale. Obiectivele anului 1973 sunt ambiţioase : inaugurarea sau continuarea ediţiilor de refe­rinţă („ediţii critice de nivel superior, adresate specialişti­lor, profesorilor şi studenţilor") din operele lui Budai-Deieanu, Haşdeu („Etymoloph­um Mag­num Romániae"), Negruzzi, Be­ Ion Butnaru (Continuare In pag. a II-a) Dialogul întreprinderi­ centrale industriale Sursa deciziilor eficiente - contactul nemijlocit cu realităţile producţiei • Munca de teren in centrul activităţii spe­cialiştilor din centrale • Unitatea de măsură — rezultatele efective • Cînd lucrurile se „re­zolvă" numai din bi­rou ... E­ ste bine cunoscut ro­lul important ce revine centralelor industriale în conducerea nemijlocită a activităţii întreprinderilor, în soluţionarea problemelor ce vizează desfăşurarea normală a producţiei. Atribuţiile şi competenţele acestor organis­me economice sunt clar defi­nite şi nu asupra lor dorim să insistăm. Obiectivul anche­tei noastre îl constituie mo­dalităţile concrete de desfă­şurare a dialogului întreprin­dere­ centrală, eficienţa sa. Dar iată, din acest punct de vedere, concluziile unui son­daj întreprins în zece unităţi. Răspunsurile­ primite pot fi grupate astfel: • Se apre­ciază că raporturile stabilite sunt corespunzătoare sub toa­te aspectele (3) • deşi rezul­tatele obţinute sunt bune, se remarcă fenomenul de chema­re exagerată a cadrelor din întreprinderi la centrală (4) • multe din problemele a­­dresate spre rezolvare centra­lelor nu sunt rezolvate opera­tiv (3). Citeva precizări: cei care au apreciat drept cores­punzător raportul întreprinde­­re­ centrală sunt cadre de con- N. Cucui A. Pavlovici (Continuare in pag. a lll-a) Secţia de preparare a soluţiilor injectabile a întreprinderii de medicamente Bucureşti. Tehni­ciană Victoria Vetu urmăreşte cu atenţie „pul­sul“ procesului de fabricaţie, garantind astfel calitatea produselor. T.H.C.-sentință definitiv* Împotriva drogurilor A fost lansat un nou­­ puternic semnal de alarmă. Oamenii de ştiinţă de la universita­tea Columbia (S.U.A.), după o îndelungată perioadă de cercetări, au dat un verdict clar: cîn­epa indiană (cana­bis) — materie primă pentru fabricarea unor droguri — este în mod sigur nocivă. Indiferent S. M. (Continuare în pag. a IV-a) 47//e câlător pe calea ferată ziua a treia. Ceea ce aşteptam ni se ofera trenuri? • Comparativ cu anii trecuţi, condiţiile de transport, ambianţa călătoriilor sunt cu mult mai aproape de cerinţa • Ne referim le regularitate • La felul In cere se prezintă vagoanele pentru călători • La elaborarea mersului de tren, alcătuit In urma con­sultării întreprinderilor şi instituţiilor interesate In transportul navetiştilor • La mobi­litatea manifestată In suplimentările de garnituri sau introdu­cerea In circulaţie a unor trenuri pe rutele —­ şi perioadele —• de trafic intens * De asemenea, şi nu in ultimul rind, la scăderea numărului de sesizări faţă de perioada corespun­zătoare a anului trecut (primele 10 luni). S­i vedem, totuşi, cum stau lucru­rile dincolo de aceste consta­tări îmbucurătoa­re. aici, daci si­tuaţia transportu­lui feroviar este Îmbunătăţită faţă de anul trecut, nu înseamnă, do ar cum, că s-au epui­zat toate posibi­lităţile. Condiţiile de călătoria sunt mai bune în ra­port cu o stare de lucruri trecu­tă — ceea ce do­vedeşte că, le ni­velul Regionalei C. F. Bucure­­există o preocu­pare notabilă pen­tru eliminarea unor anomalii. In acelaşi timp, fată de cerinţele mo­mentului actual, este evident , că nu i-a ajuns încă la un sincronism necesar, la un e­­chilibru Intre ce­ea ce pretind că­­istorii de la calea ferată şi ceea ce oferă aceasta, deo­camdată. M. Bărbulescu (Continuare, in pag. a IlI-a) Lucrările de modernizare a şoselei Colentina se desfăşoară în ritm sus­ţinut. Pe o primă, porţiune, cuprinsa între şos. Mihai Bravu şi linia C.F.R. Obor, au fost terminate lucrările fle fundaţii şi cele de canalizare şi ur­mează să se toarne asfaltul. în pre­zent, pe porţiunea respectivă se lu­crează la consolidarea liniilor de tramvai, iar în continuare, pină la str. Doamna Ghica Tei se efectuează fundaţiile şi lucrările aferente. In fi­nal, şoseaua va avea trei fire de cir­culaţie în ambele sensuri, trotuare încăpătoare şi spaţii verzi. îmbunătăţirea continuă a activităţii cantinelor restaurant Beneficieri­­ bucureştenii • Asigurarea unei aprovizio­nări corespunzătoare cerinţe­lor • Ridicarea continuă a gradului de dotare • Meniuri de regim in toate unităţile • Extinderea secţiilor „Gospo­dina" şi a bufetelor de incintă . Ore de funcţionare şi pentru salariaţii din schimbul II In urmă cu cîteva zile, Secreta­riatul Comitetului municipal de par­tid şi Biroul permanent al C.P.M.B. au luat în dezbatere activitatea can­­tinelor-restaurant, înfiinţate conform prevederilor Legii nr. 9/1971. Organi­(Continuare în pag. a IV-a) In fotografie: aspect de la noua cantină-restaurant a C.I.L. Pipera Pe agenda de lucru a consiliilor populare DE LA GRADINIţE LA MAGAZINE, DE LA SPAŢII VERZI LA MODERNIZĂRI DE DRUMURI 9 Ce aflam dintr-o discuţie cu tov. Constantin Pirvu, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al sectorului 6 . Ca şi celorlalte unităţi ad­­ministrativ-teritoriale ale muni­cipiului, sectorului 6 i s-au alocat însemnate fonduri de investiţii pentru executarea unor construc­ţii de locuinţe, obiective social­­culturale şi edilitar-gospodăreşti. Cum a sprijinit comitetul executiv, pe plan local, realizarea investi­ţiilor ? — Pe teritoriul sectorului nos­tru au fost executate, în acest an, 516 apartamente In ansamblul Ca­poral Bălan — Anghel. Dogarii, au fost date in folosinţă Centrul me­todologie de stomatologie şi Cen­trul de recuperare auditivă; s-a îmbunătăţit baza materială a In­­văţămlntului, construindu-se o şcoală cu 16 săli de clasă, 7 u­­nităţi preşcolare (grădiniţe şi creţe) cu peste I­OCO locuri. De a­semenea, populaţia sectorului a beneficiat de noi unităţi comer­ciale printre care Piaţa Rahova, complexele Teiuş şi Sălaj-Humu­­leşti etc. Tot din fondurile cen­tralizate au fost executate linia de centură Domneşti-Bragadiru- Măgurele, şos. Alexandriei, Pre­lungirea Ghencea, străzile Răzoa­re, Vicina, Pricopan, Armistiţiu­lui şi Puţul cu apă rece ; sunt In curs de realizare lucrări pe stră­zile Antiaeriană, Sălaj şl Imaşu­­lui. Comitetul executiv a urmărit îndeaproape respectarea termene­lor de execuţie şi calitatea lucră­rilor, a antrenat numeroşi aeti­lean Bălan (Continuare in pag. a Ill-a) EXPOZIŢIE CU VlNZARE Cooperativa „Sporul'" orgmize»­­z», toropind de axi, Io «*!**, Mo­şilor nr. se, d «posiţie cu vin­­zare cuprinrtad un bogat sorti­ment de coofecţii de sezon : ca­nadiene, balonzelde, pardesi*­­mantouri, lenjerie pentru bărbaţi şi femei, garnituri de pat etc. Mărfurile pot fi cumpărate și cu plata in rate. Expoziția este des­chisă zilnic de la ora 8 la 20. INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în BUCU­REŞTI, temperatura aerului a fost de 4 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 17 grade, iar minima din cursul nopţii de 4 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea va deveni frumoasă, cu cerul variabil. Vînt în general slab. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă intre zero şi 2 grade, iar maxima Intre a şi u grade. Dimineaţa şi seara se va produce ceaţă. v\\\\am4\\\\\m\\\mi vV\\\\\\\\\\\m O A3 CITADIN Pentru bucuria copiilor îmbrăcat în haine de toamnă tirzie, Parcul co­pilului cunoaşte, la această oră de prinz, o animaţie puţin obişnuită. Motivul ni-l „dezvăluie" tov. Constantin Zam­fir, secretar al Comitetului de par­tid al sectorului 8, care ne schiţea­ză un proiect ce începe să prindă contur . — Animaţia pe care aţi remarcat-o este generată de debutul lucrărilor unei mari baze sportive pentru copii. Pe trei străzi din preajma parcului se va interzice circulaţia şi se vor amenaja trambuline pentru schiuri şi săniuţe, piste de patinaj. Vara, ele vor fi folosite pentru întreceri at­letice. In interior, pe o suprafaţă de circa 30 800 mp, vom construi, prin muncă patriotică, un bazin de înot, patru terenuri de tenis, tere­nuri de volei, baschet, handbal, spa­ţii de joacă pentru copiii sub 6 ani, cu jucării uriaşe, mozaicate. Calea ferată ne-a promis cîteva vagoane ieşite din uz care vor deveni săli de şah, popicarii, săli de lectură. La sfîrşitul lunii decembrie copiii vor pu­tea lua, în deplină stăpînire, noua lor proprietate, unde se va ridica şi po­mul de iarnă. ARCOM ’73 Ne aflăm la Antrepriza ro­mână de construcţii montaje dind curs Invitaţiei tov. Va­leria Mihai, şeful serviciului plan, de a participa la discu­tarea stadiului lucrărilor la cîteva obiective pe care ARCOM le e­­xecută in străinătate. "Enumerarea ex­haustivă a acestora fiind practic im­posibilă, ne mulţumim cu... concluziile : — Un partener constant şi cu care În­treţinem legături strînse de cîţiva ani este R.F. Germania. Iată, spre pildă, ■foarte recent am atacat, acolo, con­strucţia unui mare hotel la Willingen, a unui ansamblu de locuinţe la Ober­liederbach, a spitalului din Essen — o­­biectiv complex, a şcolii din Künnzeisau, a ansamblului de locuinţe şi unităţi co­merciale din Böblingen ş.a. în Europa avem încă multe contracte în curs de­ execuţie : în Cehoslovacia, Franţa, Austria... Aşadar, urmaşii meşterului de la Curtea de Argeş, pelegrini moderni prin Europa, dau faimei lor legendare o aură... internaţională. Să urmărim, însă, şi măiestria ace­lora care construiesc, cu pasiune şi dă­ruire, aici, acasă... O premieră, două, trei... Drumul Taberei. M-29 — primul bloc P + 8 (cu 144 apartamente), realizat în ţară din panouri mari pre­fabricate — este gata fini­sat. Brigada complexă a lui Dumitru Bucur s-a mutat acum la M — 29 bis (77 de apartamente), frate gea­măn cu primul . — Sîntem deja la etajul I și la fiecare 4 zile vrem să dăm gata un nivel ; acesta e ritmul de lucru pe care ni l-am propus, spune maistrul Dumitru Bucur. „Vă rog să le mulţumiţi...“ Sună prelung telefonul. Re­dactorul de serviciu consem­nează convorbirea : „ Sunt Anişoara Izbâşoiu- Felecan, din strada Călugâ­­reni nr. 8. Vă rog, aveţi bu­nătatea să notaţi că, la cei 83 de ani ai mei, mi-am găsit 3 copii. Să vă explic: fata mea e la Cluj, iar eu trăiesc sin­gură de câţiva ani buni. Mi-e din ce în ce mai greu să ies la cumpărături, pe la farmacie şi, mai ales, mi-e greu cu singurătatea. Adică „mi-era“, fiind­că astă-­vară, într-o după-amiază, au sunat la uşă două fetiţe şi un băieţel — la vreo 10 ani — să mă întrebe da­că n-am nevoie de ceva. Nu ştiu de unde au aflat ei de mine. De atunci, vin în fiecare zi. Mai imi cumpără o pline, mai îmi pun o scrisoare la cu­tie, mai îmi povestesc de pe la şcoală... Nu vă închipuiţi ce înseamnă ora cînd ei sunt cu mine... Nu le cunosc părinţii şi n-am cum să le mulţumesc decît dacă daţi dumneavoastră numele co­piilor di ziar : Marina Diana Ilchibes­­cu, Andreiţă Ionescu şi Crin­a Avram. S7nt în aceeaşi clasă, la Şcoala gene­rală nr. 41. Şi profesorilor, v vă rog să le mulţumiţi. Mi-au însorit sufletul... m­m­m CONSTANTIN Tolu FIGARO \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V\\\\\\\\\\\\\\Vv^\\\Vv\\\ Ţăcănind cu foarfecă la ureche, el transmite de toa­te, plin de imaginaţie şi de voie bună, căutînd în oglin­dă aprobarea clientului. Multe hotărîri bune se iau — începe inimosul reprezentant al spiritului popular — cînd, după ce-l tund ori îl rad pe client, îi zic : azi arătaţi splendid, azi sim­teţi în formă, veţi avea o zi eficientă în munca dv. Foarte important e cum arăţi cînd ai de luat o decizie grea în muncă. Să-l luăm pe Napoleon. Napoleon îşi dădea cu odlicolon pe front, in cortul lui­­ ei, şi cînd apărea el fercheş pe cîmpul de luptă... La Waterloo — am văzut personal în film — era nebărbierit, prost dispus, şi aţi văzut rezultatul !... Eu am cunoscut în cariera mea directori capabili, care au dat în bară numai fiindcă in ziua respectivă nu avuseseră un fizic corespunzător. Nu zic că nu se întîmplă ca o treabă să meargă rău şi din cauze obiective ; dar, orîşicît, un obraz proaspăt contează. Aşa că pun şi eu umărul cum pot. Noi, cei de la Igiene — iertaţi comparaţia — sîntem ca lucrătorii de la radio, cu ştirile, cu evenimentele, cu antrenul. Buni băieţi, băieţii mai noi de la radio, deştepţi, dezgheţaţi, voci plăcute. Grea treabă, domnule, să umbli, să fii mereu pe fază... Mai e, ce-i drept, cite unul, ţeapăn, solemn, taman cînd nu trebuie... Păi dacă mi-ar da mie o emisiune pe mină, aş începe voios, degajat-degajat şi cu tragere de inimă , dragi ascultători, e cinci dimineaţa, bună ziua, o nouă zi începe, o zi superbă, o zi radioasă — dacă-i cazul — şi spui la iuţeală şi o poezie, nu toată, începutul, aşa, ca o aluzie, lumea moare după aluzii, şi p’ormă bagi repede gimnastica respectivă. Dacă plouă, zici ceva frumos de ploaie, numai să nu exagerezi. Ninge ? Ai iarna lui Coşbuc­­„. Eu aş merge şi mai departe , eu aş face o emisiune şi pentru oamenii singuri noaptea, ori cu insomnii, sunt motive, aş face pentru el lucrul ăsta. Vi se pare că sunteţi singuri, aş începe eu liber-liber, şi vesel, eu pian, suntem aicea, suntem­ împreună cu toţii ! Le-aş cînta, la-aş spune poveşti, cine a mai trecut singur Atlanticul, cum se comportă giştere sălbatice, le-aş comunica confi­denţial „Somnoroase păsărele...", o, exclamă Figaro, dacă aş fi eu spicher !,,, Cînd roţile maşinii se învîrtesc în contul... risipei • O „fugă" de 80 de km (cu maşina întreprinderii) pentru tirguieli • Cu auto­­laboratorul special pe „te­renul“ intereselor perso­nale • Cupiditatea şefului de depozit a primit riposta meritată Vineri, 2 noiembrie, ora 11.30, pe strada Coralilor, autocamionul cu butelii aragaz s-a oprit. Din cabină a coborît un om în halat albastru, în numai 4 minute (operativi­tate !), a schimbat buteliile condu­cătorilor unor autovehicule, ce-l însoţiseră, „discret“, tocmai de la poarta depozitului, a încasat banii şi... a fost surprins, de această da­tă, de către organele de miliţie Petre Ionescu, gestionarul centru­lui nr. 120 de desfacere a bute­liilor, încălcare şi — după cum s-a stabilit, nu pentru prima oară — prevederile clare ale Legi.) Liviu Nistor-Livescu (Continuare in pag. a III a)

Next