Lupta, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 94-105)
1885-09-11 / nr. 98
LUPTA astăzi, apanagele, curtea cu ceremonial regal, etc. Simeon Barnuţ a zis un cuvănt mare : nu alegeţi un Prinţ străin, căci acela nici odată nu să va asimila cu interesele ţârei, el totdeauna va face politica ţârei de unde va fi originar. Astăzi acest mare adevăr s’a realizat nu totul, regele îşi primeşte înspiraţiele de la Berlin de unde a venit. Sunt multe de zis, a adăugit în această privinţă, sunt chiar multe de făcut dar pentru aceasta trebue ca toţi să fie într’un cuget şi în o mişcare. Ce poate face ? oratorul singur: „nu „voesc să am aerul lui Don Chişot“ adauge in aplauzele auditorului. Venind la legea de expulziune începe a o analiza şi în calitate de fost raportor a acelei legi dovedeşte că niciodată nimărui nu i-a trecut prin minte că guvernul ar îndrăzni să o denatureze atăt încăt să o aplice unor Români. Un guvern care îndrăzneşte să lovească în cele mai intime sentimente a unui popor întreg şi a viola astfel legile este un guvern mizerabil... un guvern mizerabil adauge în aplauzele frenetice încă odată, sfârşind d nu Mărzescu. D-nu Bâdărău un june distins şi talentat ia cuvântul după d-nu Mărzescu. Situaţiunea e nu se poate mai tristă. Arborii pădureî nu s’au temut de secure pană cănd unul dintre dânşii nu s’a făcut coadă. Cănd cei ce ne diriguesc, care au pretenţiunea că ne represintă s’au făcut coada la securea ungurească, peirea noastră e sigură. Şi aceasta s’a putut face pentru că guvernul are în mână o lege • O 3 ',a---—— - XXTO'J'ltrSi "pCÎAÎ d că luptau pentru aspiraţiunele lor ideale, care cu neomenie au fost împinşi (după cum cu neomenie au fost împinşi şi confraţii expulsaţî acum), buna lor credinţă fiind înşelată de amăgirele de deplina libertate de conştiinţa şi cugetare ce le dădea constituţia noastră. Vina e a guvernului, dar mai mare vină e încă a legei din 81 contra căreia ironia soartei m a adus azi să protestez alăturea cu raportorul ei. E mare imprudenţă a se da în mâna guvernului legi excepţionale căci oricare guvern va întrebuinţa la nevoe acele legi excepţionale contra adversarilor, în contra celor ce nu gândesc ca dânsul. Cu legea din 81 fapta guvernului se poate blama dar se poate discuta, pe cănd fără legea din 81 un aşa act monstruos ar fi fost imposibil, ori căt de slugarnic ar fi fost guvernul, sau ori căt de mare ar fi fost influenţa din afară. Lucru curios, noi care am dat ospitalitate tuturor oamenilor ce voiau realizarea unei idei fie pe căi legale, fie prin revoluţie, noi care am permis să se organizeze pe pământul nostru răscularea şi emanciparea grecilor în 1821, noi care nu numai am permis, dar şi am ajutat Bulgarilor ca să pregătească aci emanciparea lor, am ajuns la această stare de decădere că refuzăm asilul fraţilor care luptă pentru rădicarea lor, care luptă pentru o criză ce trebue nu numai să ne fie scumpă dar să ne intereseze direct. In adevăr, astăzi în lupta pentru viaţă a popoarelor puterea primează dreptul şi orce altă consideraţiune. Dar puterea stă în număr şi organizaţiune. Dacă însămnăm ceva pentru Unguri, aceasta o datorim nu gentelor noastre politice nici militare ci faptului că suntem câteva milioane. Intre aceste milioane se numără şi Românii din Transilvania. Şi dacă nu putem face mai mult ar trebui să-i ajutăm cel puţin să să conserve. Concurs material nu le putem da apoi dacă nu le vom putea nici un ajutor moral, încurajăndu-î la luptă, făcăndu-î, să spere că la toată extremitatea vor avea cine a să adresa, causa romanilor de peste munţi este desăvârşit perdută. In toamna trecută tot in aceasta sală să serbătoarea în mijlocul unui entusiasm nedescriptibil revoluţia lui Iioria, eroismul Romanilor din Transilvania în 1784 şi 1884, şi în admirarea noastră ne dădeam de exemplu luptătorilor de peste munţi. Cine gândea că peste căteva luni le vom da un exemplu aşa de nenorocit, tratând, mişeleşte, nu pe nişte eroi dar pe nişte oameni ce şi-au făcut numai datoria. Să ne gândim înainte de toate că expulzarea acestor 6 confraţi va fi o lovitură de moarte, o desnădăjduire pentru cei de dincolo, căci le probăm că speranţa nu trebue să mai aibă la nime, ci să caute mai bine să se poarte frumuşel cu stăpânii lor Unguri. Şi pe lăngă toate acestea, lovitura le o dăm tocmai în momentul cînd lupta e atăt de înverşunată, cănd în Ungaria guverni şi particulari nu cruţă nim pentru a maghiariza şi a sdrobi pe românii de dincolo. Ca remediu practic propun să strângem bani pentru a ajuta pe cei expulzaţi dar pe de abolirea legei din 81, căci căt va fi ea în vigoare, cei expulsaţi, luptători de frunte a unei cauze scumpe nu se vor pute întoarce în ţară, iar pe de altă parte, guvernul care a interpretat legea cum ştiţi nu vă mai poate refuza nimic cererea străinilor. Toţi oratorii au fost frenetic aplaudaţi în cursul vorbire lor; mai fiecare frază era subliniată prin aplauze şi aprobări. Ora fiind deja înaintată, d-na Panu ceteşte protestul pe care Tanu publicat în fruntea ziarului, protest pe care auditorul îl primeşte prin aclamaţii repeţite. Apoi d-nu Mărzescu după ideia şi a d-luî Bădăran, propune formarea unui comitet care să aibă de scop de a veni în ajutorul expulzaţilor, precum şi a lupta pentru reintrarea acelora in ţară. Iată numele persoanelor aclamate. Comitetul cu«»toi Latine Dimitrie A. Anghel, Alex. D. Mavrocordat, Costache Corjescu, Scarlat Pastia, George Andriopulo, G. Panu, Al. Heiban, Alex. M. Şendrea, George Mărzescu, Petru Suciu, Alex. Bădărău, Gr. N. Macri, Alex. L. Catargiu, Petru Niţescu, Miltiadi Toni, Anast. Drăghici, Const. Se. Miclescu, George Al. Scorţescu, Dimitrie Alexandrescu, Ioan Ivaşcu, Nicu Cazimir, Dim. A Greceanu. Preşedintele ridică apoi şedinţa, iar publicul să împrăştie comentând cu indignare fapta infamă a guvernului. Evenimentele din Bulgaria şi Rumelia Guvernatorul Rumeliei şi guvernul său au fost răsturnaţii Un comitet provisoriu administrează provincia unde nu s’a tulburat ordinea. Acest comitet chiamă în ajutorul său pe Bulgarii de la Nord. Un ucaz princiar publicat azi, ordonă mobilizarea armatei bulgare şi convoacă Camera deputaţilor pentru 22 curent. Principele, acceptând invitarea guvernului provisoriu şi a armatei rumeliote, a părăsit Varna pentru a se duce la Filipopoli însoţit de preşedintele consiliului. Trupele rumeliate au ocupat toate puntele strategice, despre fruntaria turcească. Ele au distrus toate comunicările telegrafice cu Turcia şi au aruncat în aer podul de peste Mariţa lăngă Mustafa-paşa, între Adrianopole şi Filipopoli. Ministerul afacerilor străine bulgar a notificat într’un mod oficial tutulor representanţilor străini de aci cum că principele Alexandru I al Bulgariei a primit tronul Rumelieî. Se fac mari subscripţiuni în Bulgaria pentru cauza naţională. Mulţi bulgari au subscris căte 1000 lei. Ministrul de externe al Porţii Otomane a făcut represintări guvernului din Sofia ca să impedice pe agitatori a intra în Bulgaria. Cănd a sosit aceasta represintare era prea târziu. Prinţul Alexandru primise apelul comitetului provisoriu din Filipopoli convocase deja Camera şi pornise către Rumelia. Camere se va deschide imediat. Toţi depu, - -- O----Kjyj Ol/XC*iXg SULL1C III-semnate, se fac necontenit ofrande pentru a subveni la o eventuală apărare a uniunii ţărilor bulgare. In toată Bulgaria oraşele sunt împodobite cu steaguri şi noaptea iluminate. Agitaţia este generală luând pe fiece minut proporţiunî mai considerabile. Proclamaţiunea prinţului Alexandru care i-a titlul de prinţ al Bulgariei de la Nord şi de la Sud, s’a afişat azi. Entusiasmul este general. Respăndindu-se vestea că Turcia voeşte să năvălească în ţară. Sofia se umple de reservişti cari aleargă din toate părţile. Numeroase corpuri de voluntari se formează în toate oraşele. Foştii voluntari şi apărători ai Şipcei se adună la Sofia : ei vin să se pună la dispoziţiunea prinţului. Guvernul primeşte telegrame cari propun să se sacrifice totul pentru apărarea Rumeliei orientale în cas de o năvălire. ------------- ----------- ------------»—4 ► •----------- Congresul studenţilor (corespondenţa specială a Luptei) Dacă, în dările de samă ce m’aţî însărcinat să fac despre întrunirile şi congresul studenţilor, m’aş hotărî la o simplă expunere obiectivă şi pe scurt a faptelor, atunci telegrama ce v’am trimis'o şi pe care aţi publicat’o în numărul trecut a „Luptei“ ar fi suficientă. Cetitorii însă nu se mulţumesc cu rezumate, ei cer descrieri căt se poate mai amănunţite şi pe căt îmi va fi cu putinţă voi cata să mulţumesc curiozitatea lor. Conform programei întocmită de delegaţii comisiunelor organizatoare a congresului de Brăt