Lupta, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 106-117)

1885-10-09 / nr. 109

LAPTA nul din oraşele ţârei? vorbim de scopul aşter­nut pe hărtie, căci cel real nu prea corespunde cu acesta. Statutele lor, ne-o zic : 1) înfră­ţirea, studenţilor 2) Cunoaşterea ţârei in care s'au născut şi crescut şi 3) schimbul de idei, cultivându-se prin ţinerea de disertaţii, dis­cuţii ştiinţifice... etc. Să vic­em­ acum, întroducăndu-se în congresul studenţilor Români, studenţii Evrei, întru­cât nu se va putea împlini scopul ce-l are Congresul... 1) Înfrăţirea studenţilor nu va mai exista? Dar, oare studenţii Romînî, nu sunt alăturea cu cei Evrei încă din copilărie ? la şcoala pri­mară n’au învăţat împreună? în şcolile secun­dare şi acum în universităţi nu se întâlnesc în fie-care zi, nu se ajută unul pe altul, nu sufăr necasurile vieţeî împreună şi adesa nu petrec la un loc !Cute­ va nega cineva toate acestea ? De sigur că nu , şi eu unul ca student Român afirm, că sunt studenţi Români, care au simpatii şi încă mari, pentru unii din studenţii Evrei, şi aceasta e foarte natural. Prin urmare, infrăţire exista în­tre studenţii Romăni şi Evrei înainte ca cei din­tâi să se ducă la congres şi dacă cei din urmă ar fi fost primiţi in mijlocul celor dintâi, această în­frăţire, în loc să dispară, din contra s’ar întări. 2) Cit priveşte cunoaşterea ţarei, prin face­rea de ascursiunî, aceasta se poate face tot aşa de bine şi de studenţii Evrei, cum se face şi de cei Romînî, căci ali­i cit şi ceî­l­alţi, sau născuţi şi crescuţi în această ţară, care e patria şi a unora şi a altora. De­sigur, un strigăt de indignare, vor scoate mulţi fanatici, cetind aceste vorbe. „Cum? vor striga, România, patria evreilor a acestui po­por, barbar, incult etc“, şi de­sigur toate in­sultele se vor arunca asupra lor. V­om vorbi cu altă ocazie despre aceasta, pen­tru moment, afirm încă odată ţinîndu-mă de definiţia dată de însă­şi d-lor patriei,—că ţara aceasta e patria tuturor acelor ce s’au născut şi crescut în ea, prin urmare şi a Evreilor. 3) Schimbul de idei (!) disertaţiele (!) nu se vor mai putea ţinea, discuţii ştiinţifice (!) nu vor mai fi, dacă studenţii Evrei, vor fi primiţi în Congres ?... Dar, e absurd a pune hotare ştiinţei, e un non sens a susţine că dânşii preferă pe un popor, înaintea altuia. Probeze-mi duşmanii Evreilor, că aceştia nu sunt apţi a’şi apropia ştiinţa, probeze’mî că nu se găsesc printre dînşiî, tineri capabili şi culţi după cum se găsesc şi printre Români proşti şi Inculţi şi le vom zice că au dreptate, să nu permită ca ignorenta să steie alăturea cu cul­tura ; dar, aceasta nu o vor putea proba nici o dată, căci faptele ’i ar desminte. Cine ştie, dacă fiind studenţii Evrei alăturea cu cei Romînî în congres, acest al treilea scop n’ar fi mai bine îndeplinit ! Prin urmare, punîndu-ne chiar pe tărîmul protivnicilor, vedem că întru nimic nu s’ar lovi interesele Congresului, primindu-se şi stu­denţii Evrei, din contra, fiind împreună şi a­­colo, îm câteva zile, în un oraş al ţarei, cum sunt tot anul în Bucureşti şi Iaşi, scopul con­gresului s’ar împlini mai bine, şi poate nu s’ar reduce ca acum, la 2—3 conferinţi şi a­­r căta tot.., «HEGHECA DIN STREIN­ATATE Operaţiele electorale in Franţa dată un rezumat din ceia ce zice „Le Temps“ asupra operaţielor electorale . Lipsa de fuţala cu care s’a procedat la nu­mărarea voturilor, în cele mai multe din sec­­ţiunele electorale ale departamentului Senei, a fost din mai multe cause din care cele mai principale sunt­­ lipsa de scrutători; ne­expe­rienţa scrutătorilor de bună credinţă care-şî o­­ferise serviciile lor ; nesuficienta organizare­ ma­teriale a secţiunelor, asemenea şi ignoranţa unor presidenţi de biurouri electorale asupra dreptu­rilor şi datorielor lor. Au fost, de esemplu, pre­sidenţi cari au respins protestele alegătorilor contra chipului cum se făcea numărarea votu­rilor şi cari credeau că au dreptul de a pune să se facă această numărare cum li se pare lor, chiar şi contrar cu dispoziţiile legale cele mai formale. Se ştie că la despoiarea scrutinului, precum şi în toată constituirea biurouluî electoral, de­cretul reglementar din 2 Frvm­ar 1852 face să intervie alegătorul, şi numai alegătorul. El dar trebue întru căt­ va să aleagă pe acei cari să dirijeze operaţiele electorale. După cum s’a văzut, astă-dată, în multe sec­ţiuni de votare din Paris şi din împrejurimi, mai toţi alegătorii au declinat această onoare. A resultat mai întâi oare care desordine, apoi neregularităţî, în sfârşit o aşa întârziere în proclamarea rezultatelor iu căt s’a simţit frică “•"“»1 ,de a­­vedea scrutinul balotagiu­­luî dus până la 25 Octomvrie. In faţa acestei lipse de scrutători s’a acuzat mult administraţia că nu designase în lipsă de alegători, nişte am­ploiaţi sau persoane salariate pentru a proceda la deschiderea scrutinului. Uitau că numai ale­gătorii singuri pot să deschidă, de aceia şi pre­­sidenţii cari au respins câteva din aceste in­tervenţii, au făcut-o cu dreptate. Pentru a înlătura aceste inconveniente nimic nu ar împiedeca pe Primarii şi pe presidenţii de secţiuni de a căuta mai înainte în secţiunele lor pe scrutătorii benevoli. Acesti alegători vor fi presenţi in sala votului în momentul închi­dere! scrutinului. Dacă pintre alegătorii presenţi nimeni nu ar cere să îndeplinească funcţiunele de scrutator, presidentul biuroului electoral ar avea pe ai săi la îndămănă. De asemenea este just ca presidenţii biurou­­rilor electorale să-şi deie silinţa a evita smăn­­cirile care s’au produs zilele trecute. Cele mai serioase măsuri ce trebuesc luate de cătră dânşii privesc la metoda deschidere! scru­tinului. Numeroase protestări s’a făcut, după cum se ştie, contra deschiderei colective a unei serii de buletine identice. Această practică este îndoit vicioasă , şi contrară terminelor legii care stipulează apelul fie­cărui buletin de vot, şi are încă şi gravul defect de a favoriza frau­dele. Iată, acum, care au fost noule dispoziţii luate de curând de cătră administraţie, în urma reu­niune! Primarilor din Paris şi din cele optspre­zece principale localităţi din împrejurimi. Ace­ste disposiţiî, se sperează, că vor fi suficiente pentru a accelera deschiderea scrutinului de ba­­lotagiu. S’a hotarît ca Primarii sa publice un apel cătră­­ alegători, cari au singuri calitatea, după lege, de a deschide scrutinul şi a constata în public rezultatele sale. Natural, scrutătorii designaţii mai de înainte nu vor fi retribuiţi. S’a hotă­­rit, între altele de a întrebuinţa un nou model­­ de bilete de votare. Scrutatorii-puntători, în loc de a avea înaintea lor patru foi mari, vor avea un caet compus din trei tablouri numai. Astă modificare se crede că va aduce multă iutala în punctarea numelor. In fine, buletinele de votare in loc de a fi puse cate o sută în un plic, vor fi reunite în pachete câte de douăzeci şi cinci. Astfel sunt reformele făcute la deschiderea urnei şi de la care se aşteaptă cele mai bune rezultate. In ceia ce priveşte recensimentul voturilor la Primării, s’a hotărît a se face în ordin alfabetic, în loc de a-1 face după numărul voturilor a­­dunate. Se crede că vor câştiga câteva ceasuri prin această primă lucrare recapitulativă. Cât despre administraţia prefectorială, este în stare, ca şi săptămâna trecută, de a stabili re­censimentul general al­ voturilor şi de al supune comisiunea consiliului general după douăzeci şi patru de ceasuri de la sosirea la prefectura a proceselor verbale de arondisiment. Iutala operaţiune!' va depinde clară de la graba ce vor pune alegătorii spre a îndeplini funcţiunele de scrutători. * Le XIX Siedle zice că D. Jules Grevy pre­­sidentul Republics i a informat pe mai mulţi membri ai cabinetului şi pe un oare­care nu­măr de deputaţi şi de senatori că este defini­tiv hotărît de a primi din partea congresului reînoirea mandatului său. Deşi D. Jules Grevy părea dispus a nu-şî mai pune candidatura pentru înalta funcţiune a preşidenţiei republice!­, însă în urma succesu­lui relativ a monarhiştilor el crede că retrage­rea sa ar putea fi rău interpretată de ţară.. Par­tidul republican trecând prin o criză D. Jules Grevy cugetă că patriotismul îi impune dato­ria de a rămânea la postul său. El crede încă că presenţa sa la putere va facilita concentra­rea puterilor republicane la care ministerul ac­tual a apelat, totdeauna. Este mai mult de­căt sigur că numele său va întruni voturile republicane din ambele Cameri. Odată reales va merge el pană la capătul a­­cestui al doilea septenat ? * * ste Depeşile din Paris spun că toate alegerile sunt cunoscute. Sunt aleși 208 in stânga şi 21 în dreapta, afară de departamentele Seine şi Corse, de unde lipsesc până acum resultatele. ----------- -------------­ -----------------4 --------------­ Evenimentele din Bulgaria „Le Temps“ spune că ambasadorii au remis Portei un mare text de memorandum, modifi­cat în sensul observaţiilor presentate de Au­stria. Aceste modificări nu schimbă înţelesul ge­neral. Ele atenuează numai oare­care espresiuni în chip de a menaja susceptibilitatea Serbiei. Tot astă declaraţie va fi remisă curând şi prinţului Alexandru. . / T

Next