Lupta, martie 1889 (Anul 6, nr. 773-798)

1889-03-26 / nr. 795

ANUL VI. SERIA III. No. 795. ABONAMENTE In țară Un an. ........................................40 lei +fr an............................................20 , 3 luni............................................10 , • In străinătate Un an.............................................. lei V* an............................................25 . 3 luni.............................................15- 15 Bani Numărul EBIȚIA A­POI­­ BUCUREȘTI, LUNI și MARȚI 27—28 MARTIE 1889. AN­UNCIURI Anunciuri pe pagina III . , * IV . 1 leu linia . 25 bani . A SE ADRESA In Romania, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Uangaria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA une Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. ADMINISTRAŢIA ttulevarăul JESllsaTbeta No. 8 (Casa, Lempart). Minister de coaliţie. De ceea ce ne-am temut nu am scăpat, adică de un minister de coa­liţie. Detestabila şi personala expe­rienţă făcută cu junimiştii timp de un an, nu a servit nici putea servi la nimic. Astăzi revenim cu un an în urmă, iar cursul evenimentelor, în­ceput de opoziţia­ unită sub guvernul d-lui I. Brătianu, suspendat în mod nefiresc de intermediul junimist, îşi reia mersul sau pentru a ne duce a­­colo unde trebuia în toate chipurile să ne ducă, la un minister de coa­liţie. De sigur că nu un ast­fel de minister poate fi idealul, de sigur că minis­terul de coaliţie pe care d. L. Ca­­targiu să sileşte a-l forma, dacă nu e deja format, nu va avea lungă du­rată. In curând vom vedea isbucnind în sânul lui neînţelegeri mai mari de­cât cele iscate în ministerul junimist din partea d-lui Vernescu, în curând liberalii vor fi eliminaţi pentru a lăsa locul liber conservatorilor. Este încă o experienţă trudelnică care să în­cearcă, este încă o frământare zadar­nică pentru cât­va timp. Este însă o deosebire. Pe când ex­perienţa pe care o încearcă d. L. Ca­­targiu să impune în mod fatal, era in natura lucrurilor, acea pe care re­gele a cercat-o cu junimiştii era un act arbitrar, anormal. In adevăr, pe câtă vreme în opo­ziţia contra d-lui I. Brătianu a fost o coaliţie, pe câtă vreme răsturnarea regimului colectivist să datoreşte a­­celei coaliţii, este logic ca un minis­ter de coaliţie să succedeze unei opo­ziţii de coaliţie. Şi dacă regele făcea, imediat după căderea colectiviştilor, ceea ce pare dispus a face astăzi, am fi câştigat un an în viaţa politică. Până acum lucrurile ar fi fost deja limpezite, mi­nisterul de coaliţie desfăcut şi un al­tul mai omogen luându-i locul. Regele însă nu a voit să urmeze calea naturală pe care ’i-o designa politica partidelor din ultimii ani, re­gelui ’i-a plăcut să se rătăcească cât­va pe căile înguste şi tortuoase ale regimului personal, ale intrigelor de palat. Şeful statului însărcinând pe junimişti cu formarea cabinetului a­­cum un an, a voit să dea o direcţie piezişe evenimentelor, a încercat să le facă să devieze din direcţia lor fa­tală şi să le indrepteze pe o linie tangentă. Un moment s’a crezut că regimul personal are să învingă, a fost chiar un moment în care opo­ziţia­ unită distrusă dedea politicei re­gale o isbândă netăgăduită. Succes scurt şi mai mult aparent. Graţie ambiţiilor personale, graţie amorului rănit al şefilor umiliţi, gra­ţie mai cu seamă inepţiei junimişti­lor în alegerile trecute, firul eveni­mentelor rupt în două a fost din nou legat, iar ministerul de coaliţie, evi­tat pentru cât­va, s’a impus din nou. Cititorii ştiri cari sunt ideile mele în privinţa tuturor acestor chestii. Voiu reveni din nou. Pentru astă­zi mă mulţumesc a zice: Ministerul L. Catargiu nu are viaţă sub forma de minister de coa­liţie, este o experienţă inutilă dar care totuşi se impune, este un espe­­dient pentru a eşi din o situaţie rea, creată de rege şi de junimişti. Mi­nisterul de coaliţie care se va forma, este ultima fază a unei politice de 5 ani, practicată de toate partidele din ţară şi provocată de I. Brătianu. Cu ministerul de coaliţie, va muri definitiv fosta opoziție­ unită, ceva mai mult, eu cred că cu acest minister va muri și partidul liberal-conserva­tor pentru a nu rămânea de­cât cel vechiu conservator, Gr. I Pajiu. SERVICIUL TELEGRAFIC Agenţia Hava, Paris, 6 Aprilie. Un decret presidenţial înalţă Senatul la înaltă Curte de justiţie, care va judeca pe generalul Boulanger în lipsă. Paris 6 Aprilie. Se crede în general că procesul Bou­langer înaintea înaltei Curţi de justiţie va ţine trei sau patru săptămâni. Paris , Aprilie In afacerea ligei patrioţilor, toţi preve­niţii au­ fost achitaţi asupra acusaţiuneî că fac parte d­intr- o societate secretă, dar au fost osândiţi, pentru participare la o so­cietate neautorizată, fie­care la o amendă de o sută de franci. Paris, 6 Aprilie. La banchetul din Belleville, d. Naquet a citit un discurs al generalului Boulanger în care acesta afirmă iubirea sa pentru republică, declarând că e timp să se smulgă Francia din mâinile parlamentarilor pen­tru a salva republica. Lima, 6 Aprilie. Noul cabinet e format sub preşedinţa d-lui Solar cu d. Irggoyen ca ministru al afacerilor străine. Roma 6 Aprilie. Senatul.—Respunzând unei interpelări a d-luî Parenzo, d. Crispi resumează ultimele ştiri din Abisinia. Opiniunile ce le-a ex­primat în privinţa Masuahului nu şi­ le-a schimbat, cu toate că situaţiunea e ispiti­toare, guvernul nu se va lăsa să fie nici târît nici sedus; înainte de a lua o hotă­râre, trebue să studieze şi să reflecteze pentru a determina dacă o staţiune în marea Beţie este oportună. D. Crispi roagă Senatul să lase pe gu­vern să decidă ce trebue să facă şi când. Roma, 6 Aprilie. Tribunalul corecţional a osândit pe de­putatul Costa d­in extrema-stâgă la trei auni închisoare, pentru opunere şi insultarea for­ţei publice cu prilej­ul demonstraţiei în fa­voarea lui Ober­dank. Colonia, 0 Aprilie. Se anunţă din Zanzibar Gazetei Colo­niei că căpitanul Wismann a, ordonat să se înalţe pe confluent drapelul german, ală­turea de al Sultanului, în locul drapelului societăţei africane orientale. Budapesta, 6­ Aprilie. Deputatul Szilagy a fost primit în audi­enţă privată, de către Împăratul; numirea sa ca ministru al justiţiei e socotită ca si­gură. Colonia, 6 Aprilie. Gazeta Coloniei neagă intenţiunea atri­buită Germaniei de a ceda Camaraland Engliterei sau a intra în schimb în privinţa unei părţi oare­care din teritoriul ce se află sub protectoratul german. Viena 6 Aprilie. Camera deputaţilor.­Cu ocazia discuţiunii asupra situaţiunii ministerului finanţelor, şefii secţiunii Niebauer comunică că guver­nul austriac a început să negocieze cu pre­şedintele consiliului unguresc în privinţa măsurilor de luat pentru a modifica mo­neda austro-ungară. ------------—*aasa>ogaaa&>!< Frank1,fort 6 Aptilie. Ducele de Nassau a mecat Mărfi la Luc­­semburg; el va depune tour jurământul în faţa Camerei. Berlin 6 Aprilie «Gazeta Germaniei de­ Nord» interpre­tând ştirea din Zanziban publicată de ga­zeta Coloniei» zice că căpitanul Wismann, conform instrucţiunilor­­sale, o fi retras drapelul societăţii africane or­ientale înlocu­­indu-l pe casa ce o locuite cu drapelia de comerţ, după cum se obijimuieşte pentru con­sulatele germane din străinătate. Sterlin 6 Ap­rilie. „Tagblatt“ pretinde a­ şti că ministrul Maybach ar fi demisionat şi ar fi înlocuit de d. Thielen președinta la direcțiunea că­ilor ferate. Roma 6 Aprilie. Senatul după­ ce a aprobat bugetul rec­­tificat­ pentru 1888—89, i s'a prorogat până după vacanţele Paştilor.­­ A se vedea ştirile asupra cri­zei ministeriale de pag. III, la „Ultime informaţiuni“. FIZIQN0M1AÎ CAMEREI Vineri mare agitaţie în Cameră , de­putaţii nerăbdători de prelungirea crizei care durează de Mercuri, cred că vor avea un minister. Decepţie mare! Nimenea nu ştie nimic, iar lucrurile în loc să se lim­pezească, să încurcă mai tare. Mercuri şi joi părerea generală era că junimiştii se vor întoarce. Vineri însă când fie­care să încredinţează că ministerul nu s’a compus, atunci începe a se îndoi şi a nu şti ce să mai creadă. — „Ce ştiţi despre criză ?“ întreabă cine­va pe un grup de deputaţi. — ‘Ştiu, răspunde unul, că regele ‘nu voeşte cu nici un preţ a să separa ‘de scumpii săi lachei ai palatului». — ‘Ştiu că, de­şi generalul Florescu, «adaugă un al doilea, a comunicat rege­­‘lui dorinţa Senatului, regele nu a dat ‘semn de viaţă». — «Ştiu, continuă un al treilea, că ‘preşedintele nostru a fost concediat cu ‘răceală, din cauză că a spus verde re­­­gelui că junimiştii au devenit impo­sibili». — „Ştiu, adaugă un al patrulea, că „până acum regele nu a chemat pe ni­­meni la palat, afară de scumpii săi ju­nimişti“. — „Ştiu, sfârşeşte un al cincelea, că „de e­l regele trimete lungi telegrame „la Berlin şi Viena, de unde aşteaptă „ordine“. Deputaţii liberali şi conservatori sunt foarte iritaţi de această atitudine a re­gelui. — „Vom vedea, zice unul, dacă re­­­gimul personal, pe care voeşte regele „a-l naturaliza cu totul, va prinde“. — „Lupta va fi între rege şi ţară, dacă „şeful Statului va îndrăzni să nu ţină „seamă de împrejurările politice“. — »Eu nu cred, mai zice încă un altul, »că regele să îndrăsnească a disolva »Camerile, actul ar fi prea dăunător ca »consecinţe pentru el.« Porumbeii nici ei nu ştiu nimic, dar faţă cu incertitudinea care domneşte el înclina a crede că tot stăpânii lor vor forma ministerul. În timpul acesta d. Gozadini primeşte o comunicare ca să ridice şedinţa, de vreme ce nici astă­zi nu e minister. — „D-lor, ridic şedinţa şi o anunţ­ă pe Luni“ zice d. Gozadini. Câţi­va deputaţi, ca şi copii în lipsa profesorului, să aşează pe banca ministe­rială şi să joacă de a miniştrii. Cu toate că aceasta este o curată glumă, imediat prin instinct să face în jurul lor un grup de aderenţi, D. Nucşoreanu arată deputaţilor o com­binaţie ministerială, demnă de a succede marelui minister ; tot ce putem spune este că d. N. Filipescu avea preşedenţia consiliului iar Max finanţele ! — „Ce facem,“ îşi zic deputaţii îm­­brăcânduşi pardesiurile. —­­Să mergem la Gapşa, să stabilim „acolo cuartierul general al noutăţilor“ zice unul. Propunerea este primită. In acest timp, d. Catargiu să retrage în o cameră cu d. Vernescu spre a conferă. Dificultatea este mare, căci la caz când d. Catargiu ar fi însărcinat cu compunerea cabinetului, d-nia sa nu să poate lipsi de concursul d-lui Vernescu și al grupului sau. Este atunci chestiunea: d. Vernescu mai poate intra In noul mi­nister ? Cam greu. Mai este întrebarea: d. Pache, locotenentul său, este el agreatul conservatorilor și al liberalilor ? Iată o chestie. — ‘Cu cine conferează Catargiu ? în­treabă un deputat pe un conservator. — »In momentul acesta are o displăcută sarcină de împlinit, vorbește cu d. Ver­nescu“ ’i se răspunde. D. Carp huiduitul se arată în cele din urmă prin culuoare. — «Cum e la față, întreabă un juni­mist pe un alt porumbel, este vesel sau îngrijat ?» — „Mon­ cher, Carp are o figură foarte veselă, deci stăm bine de tot“ răspunde porumbelul. — „Probabil că în fanfaronada lui, bietul Carp nu are măcar conştiinţă de gravitatea situaţiei, iată de ce e vesel“ zice un opozant intervenind în conver­saţie. Cuvântul este just. Deputaţii, unul câte unul, să duc, cam­ în trăsuri, cam­ pe jos. Probabil că d. Carp are de conferit cu uşierii, căci rămâne cel din urmă. Cum sfîrşesc farsorii Norocul neprevăzut care cade pe unii oameni şi carierile surprinzător de ne­explicabile ale unor politiciani, ameţesc de multe ori pe fanfaronii slabi de cap, cari îşi închipue că numai cu îndrăzneală şi cu grandomanie se izbuteşte în­tot­d’a­­una în lume. Aşa, d. Petre Carp a citit că mulţi bărbaţi politici au putut ajunge cel d’in­­tâi­ din ţara lor, graţie numai curagiului de a înfrunta pe toată lumea şi sângelui rece cu care afirmau şi susţineau lucruri neprimite de marea mulţime a oamenilor. Ei bine, dânsul a voit sa imiteze pe aceştia, a voit să aibă norocul unui Bea­­consfield şi ast­fel s’a pus pe debitat la enormităţi şi la excentricităţi. Cum d. Carp nu este cel din urmă din­tre gogomani, a avut momentele sale de succes şi a surprins o parte a societăţei politice cu glumele şi pretenţia sa la o­­riginalitate. Pentru câţi­va slabi de îngeri, fostul mi­nistru de la externe nu e nimic alt­ceva de­cât un geniu, de­cât un bărbat poli­tic de atâta valoare, cum nu vor mai naşte secolele viitoare de­cât dupe foarte îndelungate scremete, dar pentru oamenii mai cu minte, mai puţin impresionabili şi mai puţin ispitiţi de aparenţe, şeful sufletesc al junimiştilor politici nu e de­cât un grandoman incorigibil, un ambi­ţios care îşi caută cu sete un locşor în istoria ţărei şi care voeşte să devie ce­lebru din seară până în dimineaţă. Când junimiştii au fost chemaţi la pu­tere în anul trecut, tot d. Carp a fost cel însărcinat ca să răspunză în numele cabinetului, celor cari îl întrebau cine e, de unde vine și unde va merge. Atun­­cea d-sa, cu o lipsă de genă admirabilă, a răspuns: »Este adeverat că nu avem încă încre­derea țărei, dar ne vom sili ca s’o că­ pătăm. Am venit nepopulari la guvern, dar vom pleca populari, spre deosebire de alţi mulţi cari au venit populari şi au plecat nepopulari." Fraza era lansată, şi farsa era jucată. Dar ce nenorocire pentru neasemăna­tul grandoman. De abea a trecut anul de când a venit la putere şi iată-l pe punc­tul de a o părăsi pentru foarte multă vreme, sub dezaprobarea generală și fără să lase după dânsul absolut nici un regret. Nenorocirea cea mai de căpetenie a guvernului junimist este că a început tocmai de acolo de unde a sfârșit Ion Brătianu. Dacă am compara ultimii doi sau trei ani al regimului colectivist cu anul de guvern junimist, fără îndoială că, pe ici pe colea, avantagiul ar fi al acelora din urmă, dar dacă am face o comparaţie în ordine mai naturală, adică dacă am compara cel d’ântâiU an al gu­vernului d-lul Ion Brătianu, cu cel d’ân­­tâiU an al guvernului d-lui Petre Carp, o groază nesfârşită va trebui să ne a­­puc­e ori de cât ori am auzi de numele junimismului. Astăzi lumea face o asemenea soco­teală şi se întreabă, dacă liberalii, cari au început bine şi cinstit, au sfârşit-o de­generând în colectivitate, cum va trebui sâ sfârşească guvernul junimist, care a început ca val de lume? Pentru a scăpa de greutatea răspunsu­lui firesc al acestei întrebări, d-lui Carp nu’l mai rămâne de­cât iar un caraghio­­zlâc de întrebuinţat, şi iată’l : Precum acum un an a declarat că a venit nepo­pular dar va pleca popular, spre a se de­osebi de acei oameni politici cari au ve­nit populari dar au plecat nepopulari, ci sale nu-i mai rămâne de­cât să răs­pundă şi astăzi: „Noi junimiştii am înce­put să guvernăm ţara foarte prost şi cu totul afară din lege, dar când vom că­dea avem să guvernăm foarte bine, şi aceasta spre a ne deosebi de acele gu­verne cari au început să stăpânească cin­stit dar au sfârşit’o prost“. Acesta ar fi un respuns demn de ma­rele farsor al junimizmului şi asupra unui asemenea respuns ’şi-ar putea da în toată liniştea sufletul carierei sale politice. Constantin C. Bacalbaşa. PROCESU POL17D Consiliul de rezbel din Craiova (Corespondenţă particulară a «Luptei») Vineri, 24 Martie. Astă­zi este ziua fixată pentru desba­­terea acestui faimos proces, în analele nostimelor decisiuni ale înaltei noastre curţi de casaţie. De două zile nu se vorbeşte de­cât de această afacere, şi de curiosul rol ce inde­pendenta noastră curte de casaţie a voit să impue consiliului de Resbel. Dejea de dimineaţă se văd plimbân­­du-se pe strade persoane cari se întreabă de acest proces, şi dacă ministerul s’a compus. Dela orele 11 a. m. lumea începe a veni în abondenţă pentru micul local unde se ţine consiliul de resbel. Pe rînd vin inculpaţi, apărători, jude­cători, acuzatori, în fine până să com­plectă această judecătorie care este che­mată a judeca un fapt judecat şi exe­cutat. La ora 1 p. m­ consiliul intră în şe­dinţă , el este compus din general G. Anghelescu preşedinte . General VlădescU „ Cruţescu v ... Colonel Sachelari , membri „ Băicoianu

Next