Magazin, ianuarie-iunie 2021 (Anul 64, nr. 1-25)
2021-01-14 / nr. 2
Carii dentare încă din Mezolitic Un studiu polonez publicat în revista Journal of Archaeological Science relevă faptul că oamenii au carii dentare începând cu mult mai devreme decât ne-am așteptat încă din Mezolitic, cu peste 9.600 de ani î.Hr. vorbim despre informații suficient de vechi, căci înțelegerea modului de hrânire al vânătorilor-culegători din vremurile străvechi sugerează un anume mod de evoluție a acestui instinct vital pentru orice specie și pe care astăzi unii l-au ridicat la rang de artă. Până la recenta descoperire, această boală mult mai periculoasă decât se crede era asimilată perioadei Neoliticului și modificării comportamentului alimentar provocate de apariția agriculturii în această regiune a Europei, adică acum circa șapte milenii. Ce mâncau însă atunci strâ-strâmoșii noștri? Arheologii Universității „Cardinal Stefan Wyszynski” din Varșovia au analizat dentiția a doi adulți și doi copii, găsită în situri mezolitice din nord-estul Poloniei, la care cinci dinți de la trei dintre acești indivizi prezentau carii dentare. Pentru analizele efectuate, cercetătorii au folosit o cameră fluorescentă și diverse metode de imagerie cu raze X. Concluzia a fost că acei indivizi consumau cu predilecție alimente dulci, precum fructele, mierea, un mod de hrănire favorabil producerii de acizi în cavitatea bucală, vector al cariilor dentare. Totodată, s-a relevat un alt aspect interesant: consumul de pește de apă dulce, care însă conține arginină, substanță cu proprietăți anticarie, care astăzi se află chiar printre ingredientele anumitor paste de dinți. Nu se poate presupune că oamenii de acum douăsprezece milenii cunoșteau asemenea detalii descoperite de cercetătorii epocii moderne, însă e sigur că aceste tipuri de alimentație alternative au permis limitarea răspândirii necontrolate a maladiilor dentare și a celor legate de ele. Nu Despre plăcinte în acest sezon plin de sărbători, gospodinele s-au întrecut în pregătirea multor bunătăți, printre care și plăcintele. De aceea le auzim pe harnicele doamne declarând că au făcut: „plăcintă de brânză/ de carne/ de ciuperci/ de dovleac” și tot așa. Desigur că umplutura este o parte importantă a deliciosului preparat dar nu ea este cea care îl denumește. Plăcinta rămâne plăcintă indiferent de materialul cu care este umplută; în cazul nostru, în locul prepoziției „de” trebuia folosită prepoziția „cu”. Așadar, exprimarea corectă ar fi fost „plăcintă cu brânză/ cu carne/ cu ciuperci/ cu dovleac” și tot așa. Nr. 2 (3281) din 14 ianuarie 2021 Unul dintre mamiferele cele mai adorabile de pe planeta noastră este considerat ursulețul Panda, dar tot în regiunea Chinei, acolo unde încă trăiesc în sălbăticie Panda, se întâlnește și un mamifer cvasinecunoscut, extrem de simpatic, descoperit din întâmplare de către cercetători ai Institutului de ecologie și geografie din Xinjiang, abia în anul 1983. Cunoscut științific ca Ochotona iliensisi, dar numiți Iii Pika după zona în care trăiește, oamenii de știință i-au realizat o foarte succintă „prezentare" fizică pentru public, pe măsura caracteristicilor sale mignone, asemănător șoarecelui din familia pika, care trăiește pe stâncile munților Tioan Shan, la o altitudine de peste 2.800 m și se hrănește cu ierburi. La maturitate poate ajunge la 20 cm, cântărind aproximativ 200 g, este adaptat la vremea rece de la altitudini mari, nu hibernează, atingând o durată de viață de până la 7 ani. Totuși, după mai bine de două decenii, Li Weidong, același cercetător care l-a întâlnit prima oară în Munții Tian, din nord-vestul Chinei, a reușit să-l fotografieze în vara anului 2014; între timp, micuța vietate a devenit o specie grav amenințată cu dispariția: de la cele circa 2.900 de exemplare recenzate la începutul anilor 90, numărul lor a scăzut în prezent la cel mult 1.000 datorită schimbărilor climatice, de mediu și a prădătorilor naturali - păsări, leoparzi de zăpadă, nevăstuici. în anul 2008, Ii Pika a fost inclus pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, urmărindu-se protecția și conservarea acestei specii. „ Pila, la ..ponmentă” м Panda Un nou tabel periodic al elementelor - NUCLETOUCH Mai mulți oameni de știință de la prestigioasa Universitate niponă din Kyoto au„revizuit” opera lui Dimitri Mendeleev, propunând o nouă versiune a tabelului periodic al elementelor chimice, după 131 de ani. Aceasta pune în prim-plan așa-numitele numere magice, care caracterizează stabilitatea unui nucleu atomic, astfel că se referă la un „tabel nuclear”. In forma cunoscută, tabelul lui Mendeleev se raportează doar la învelișul electronic al atomilor, însă aceștia sunt compuși din două tipuri de particule ce definesc fiecare element: electronii, care orbiteazâ în jurul nucleului și protonii, aflați chiar în nucleu. Presupunerea că protonii dintr-un nucleu există în „orbite” poate parera o enormitate, dar descoperirea conceptului a primit Premiul Nobel pentru fizică în 1963. „Numerele magice” se referă la numărul de protoni și de neutroni necesari pentru a forma un nucleu atomic stabil. De pildă, elementul plumb 208, cel mai greu dintre nucleele stabile, are un număr magic de 82 de protoni și un altul de 126 de neutroni. în tabelul periodic nuclear se observă că nucleele tind să aibă o formă sferică în apropierea numerelor magice, dar care se deformează pe măsură ce te îndepărtezi de ele. Noul tabel, botezat Nucletouch, este disponibil ca model 3D, fizicienii Universității Kyoto evidențiind modalități alternative de a ilustra legile naturii. Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU Savantul rus - despre care există mitul că ar fi vizualizat în somn valoroasa lui realizare științifică ulterioară - se bazează pe comportamentul electronilor într-un atom, în vreme ce versiunea japonezilor este fondată pe caracteristicile protonilor în nucleu. Г1 Săptămânalul ,Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 140/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BATRÂNEANUPreședinte GEORGE CUȘNARENCUAdministrator NICUȘOR DINCA - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.65 Irina Stoica, Gabriel Tudor, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu Responsabil de numai: Ionel Cojocaru Secretar de redacție: Gabriela Nitu PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia:revistamagazin@yahoo.com Nicușor Dinca (director) - 0722.625.622, Station Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: ContR074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Bank SA - Sucursala Panduri Conf: B024 BNCB 0072 0496 8985 0001 BCR. — Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA bAtrâneanu Președinta a Consiliului de Administrație Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia revistamagazin@yahoo.com GEORGE CUȘNARENCU Redactor sef ADRIAN HORJA, PAULIOAN, MELANIA CONSTANTINIU Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editoriala „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr. 1, sector 1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, sector 1, București, România Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia revistamagazin@yahoo.com Redactorii semnatari ai articolelor publicate in revistă sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declina orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: W■ [UNK] ? /O MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul: TIPOART IDEA STUDIO S.R.L.