Magazin, ianuarie-iunie 2021 (Anul 64, nr. 1-25)

2021-01-14 / nr. 2

Carii dentare încă din Mezolitic Un studiu polonez publicat în revista Journal of Archaeological Science relevă faptul că oamenii au carii dentare începând cu mult mai devreme decât ne-am­­ așteptat­­ încă din Mezolitic, cu peste 9.600 de ani î.Hr. vorbim despre informații suficient de vechi, căci în­țelegerea modului de hrâni­­re al vânătorilor-culegători din vremurile străvechi sugerează un anume mod de evoluție a acestui instinct vital pentru orice specie și pe care astăzi unii l-au ridicat la rang de artă. Până la recenta descoperire, această boală mult mai periculoasă decât se crede era asimilată perioadei Neoliticului și modifi­cării comportamentului alimentar provocate de apariția agriculturii în această regiune a Europei, adică acum circa șapte milenii. Ce mâncau însă atunci strâ-strâmoșii noștri? Arheologii Universității „Cardinal Stefan Wyszynski” din Varșovia au analizat dentiția a doi adulți și doi copii, găsită în situri me­zolitice din nord-estul Poloniei, la care cinci dinți de la trei dintre acești indivizi prezentau carii dentare. Pentru analizele efectuate, cercetătorii au folosit o cameră fluorescentă și diverse me­tode de imagerie cu raze X. Concluzia a fost că acei indivizi consumau cu predilecție ali­mente dulci, precum fructele, mierea, un mod de hrănire favorabil producerii de acizi în ca­vitatea bucală, vector al cariilor dentare. Totodată, s-a relevat un alt aspect interesant: consumul de pește de apă dulce, care însă conține arginină, subs­tanță cu proprietăți anticarie, care as­tăzi se află chiar printre ingredientele anumitor paste de dinți. Nu se poate presupune că oamenii de acum douăsprezece milenii cunoș­teau asemenea detalii descoperite de cercetătorii epocii moderne, însă e si­gur că aceste tipuri de alimentație al­ternative au permis limitarea răspân­dirii necontrolate a maladiilor dentare și a celor legate de ele. Nu ­Despre plăcinte­ în acest sezon plin de săr­bători, gospodinele s-au între­cut în pregătirea multor bună­tăți, printre care și plăcintele. De aceea le auzim pe har­­nicele doamne decla­rând că au făcut: „plă­cintă de brânză/ de car­ne/ de ciuperci/ de do­vleac” și tot așa. Desigur că umplutu­ra este o parte importan­tă a deliciosului prepa­rat dar nu ea este cea ca­re îl denumește. Plăcin­ta rămâne plăcintă indi­ferent de materialul cu care este umplută; în cazul nostru, în locul prepoziției „de” trebuia folosită prepozi­ția „cu”. Așadar, exprimarea corec­tă ar fi fost „plăcintă cu brân­ză/ cu carne/ cu ciuperci/ cu­­ dovleac” și tot așa. Nr. 2 (3281) din 14 ianuarie 2021 Unul dintre mamiferele cele mai adorabile de pe planeta noastră este considerat ursulețul Panda, dar tot în regiunea Chinei, acolo unde încă trăiesc în sălbăticie Panda, se întâl­nește și un mamifer cvasinecunos­­cut, extrem de simpatic, descoperit din întâmplare de către cercetători ai Institutului de ecolo­gie și geografie din Xinjiang, abia în anul 1983. Cunoscut științi­fic ca Ochotona ili­­ensisi, dar numiți Iii Pika după zona în care trăiește, oame­nii de știință i-au realizat o foarte suc­cintă „prezentare" fizică pentru pu­blic, pe măsura caracteristicilor sale mignone, asemănător șoarecelui din familia pika, care trăie­ște pe stân­cile munților Tioan Shan, la o alti­tudine de peste 2.800 m și se hră­nește cu ierburi. La maturitate poate ajunge la 20 cm, cântărind aproxi­mativ 200 g, este adaptat la vremea rece de la altitudini mari, nu hiber­nează, atingând o durată de viață de până la 7 ani. Totuși, după mai bine de două decenii, Li Weidong, ace­lași cercetător care l-a întâlnit prima oară în Munții Tian, din nord-vestul Chinei, a reușit să-l fotografieze în vara anului 2014; între timp, micuța vietate a devenit o specie grav amenin­țată cu dispariția: de la cele circa 2.900 de exemplare recen­zate la începutul anilor 90, numărul lor a scăzut în pre­zent la cel mult 1.000 datorită schimbărilor climatice, de mediu și a prădătorilor naturali - păsări, leoparzi de zăpadă, nevăs­­tuici. în anul 2008, Ii­ Pika a fost inclus pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, urmărindu-se protecția și conservarea acestei specii. „ Pila, la ..ponmentă” м Panda Un nou tabel periodic al elementelor - NUCLETOUCH Mai mulți oameni de știință de la prestigioasa Universitate niponă din Kyoto au„revizuit” opera lui Dimitri Mendeleev, propunând o nouă versiune a tabelului periodic al elementelor chimice, du­pă 131 de ani. Aceasta pune în prim-plan așa-numitele numere magice, care carac­terizează stabilitatea unui nucleu atomic, astfel că se referă la un „tabel nuclear”. In forma cunoscută, tabelul lui Mende­leev se raportează doar la învelișul electro­nic al atomilor, însă aceștia sunt compuși din două tipuri de particule ce definesc fiecare element: electronii, care orbiteazâ în jurul nucleului și protonii, aflați chiar în nucleu. Presupunerea că protonii dintr-un nucleu există în „orbite” poate parera o enormitate, dar descoperirea conceptului a primit Pre­miul Nobel pentru fizică în 1963. „Numerele magice” se referă la numărul de protoni și de neutroni necesari pentru a forma un nucleu atomic stabil. De pildă, elementul plumb 208, cel mai greu dintre nucleele stabile, are un număr magic de 82 de protoni și un altul de 126 de neutroni. în tabelul periodic nuclear se observă că nucleele tind să aibă o formă sferică în apro­pierea numerelor magice, dar care se defor­mează pe măsură ce te îndepărtezi de ele. Noul tabel, botezat Nucletouch, este dis­ponibil ca model 3D, fizicienii Universității Kyoto evidențiind modalități alternative de a ilustra legile naturii. Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU S­avantul rus - despre care există mitul că ar fi vizualizat în somn valoroasa lui realizare științifică ulterioară - se bazează pe comportamentul electronilor într-un atom, în vreme ce versiunea japonezilor este fon­dată pe caracteristicile protonilor în nucleu. Г1 Săptămânalul ,­­Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU­­­Președinte GEORGE CUȘNARENCU­­Administrator NICUȘOR DINCA - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.65 Irina Stoica, Gabriel Tudor, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu Responsabil de numai: Ionel Cojocaru Secretar de redacție: Gabriela Nitu PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia:revistamagazin@yahoo.com Nicușor Dinca (director) - 0722.625.622, Station Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont­R074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Bank SA - Sucursala Panduri Conf: B024 BNCB 0072 0496 8985 0001 BCR. — Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA bAtrâneanu Președinta a Consiliului de Administrație Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia revistamagazin@yahoo.com GEORGE CUȘNARENCU Redactor sef ADRIAN HORJA, PAULIOAN, MELANIA CONSTANTINIU Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editoriala „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr. 1, sector 1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, sector 1, București, România Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia revistamagazin@yahoo.com Redactorii semnatari ai articolelor publicate in revistă sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declina orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE­­ COMPUTERIZATĂ: W­■ [UNK] ? /O­­­­ MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul: TIPOART IDEA STUDIO S.R.L.

Next