Magazin, ianuarie-iunie 2021 (Anul 64, nr. 1-25)
2021-01-14 / nr. 2
N RECENT STUDIU, ROD AL UNEI NOI ANALIZE GENETICE A ZECI DE RESTURI FOSILE ANTICE сolectate în întreaga Europă, scoate la iveală teoria conform căreia „unii dintre primii locuitori ai Europei au dispărut în mod misterios spre sfârșitul ultimei ere glaciare și au fost în mare parte înlocuiți de alții”. Ar fi vorba despre o „răsturnare” genetică, probabil rezultatul unei schimbări rapide a climei, la care locuitorii anteriori ai Europei nu s-au putut adapta suficient de repede, a declarat coautorul studiului. Cosimo Posth, specialist în arheogenetică la Universitatea din Tübingen din Germania pentru Live Science. Se pare că „schimbarea temperaturii în acea perioadă a fost enormă în comparație cu schimbările climatice care au loc în secolul nostru”, declara Posth. „Trebuie să vă imaginați că și mediul s-a schimbat destul de drastic.” Un arbore genealogic încâlcit Europa are o lungă și încâlcită moștenire genetică. Studiile genetice din ultimul deceniu au arătat că primii oameni moderni care s-au revărsat din Africa, undeva între 40.000 și 70.000 de ani în urmă, s-au împerecheat cu neandertalienii locali, ceea ce-i face pe cercetători să afirme că 1,5 până la 2,1 la sută din ADN-ul oricărui om care locuiește în afara Africii de astăzi, are origine neandertaliană. Rămânea însă neclar când, mai exact, a avut loc încrucișarea dintre oamenii moderni și neandertalieni. Estimările anterioare ale acestor evenimente au variat. Un răspuns mai precis privind acest moment, rezolvând misterul, a venit o dată cu analiza unui fragment de coapsă descoperit în apropierea așezării SERIE NOUĂ - 1531 • ANUL LXIV • 14 IANUARIE 2021 • 16 PAGINI • Nr. 2 (3281) LEI3 E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com • redactia.revistamagazin@gmail.com WhatsApp: 0722.625.622 SAPTAMANAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT CUM AU DISPĂRUIT Femina club Pentru dumneavoastră, doamnă Fascinația pietrelor prețioase Dosarele frumuseții Măști naturale Usta-Ishim din vestul Siberiei, în urma calculelor, s-a ajuns la concluzia că vârsta osului bărbatului este de aproximativ 45.000 de ani. „Acesta este cel mai vechi om modern datat direct din afara Africii și Orientului Mijlociu și cel mai vechi (genom) modern uman care a fost secvențiat”. Și atunci, cum a dispărut această linie genetică? Câteva lucruri au contribuit de-a lungul timpului. La începutul revoluției agricole, petrecută cândva cu 10.000-12.000 de ani în urmă, cultivatorii din Orientul Mijlociu au migrat în Europa, înlocuindu-i treptat jie vânătorii-culegători nativi. în urmă cu aproximativ 5.000 de ani, călăreții nomazi numiți Yamnaya au ajuns în Europa venind din stepele Ucrainei și s-au amestecat cu populația nativă. Și cum asta n-ar fi fost de ajuns, linia genetică a unui alt grup de europeni antici s-a transformat în mod misterios în urmă cu aproximativ 4.500 de ani, după cum susținea un studiu din 2013 publicat în revista Nature Communications. Adevărul este că se știa relativ puțin despre migrația umană în Europa în perioada cuprinsă între prima migrație din Africa și sfârșitul ultimei ere glaciare, cu aproximativ 11.000 de ani în urmă. In acea perioadă, vastul strat de gheață Weichselian acoperea o mare parte din nordul Europei (se întindea din Munții Scandinavi, nordului Germaniei, Poloniei și nord-vestul Rusiei), în timp ce ghețarii din Pirinei și Alpi blocau traversarea dinspre est spre vestul continentului. Linii genetice pierdute Pentru a obține o imagine cât mai bună a moștenirii genetice a Europei în timpul acelei perioade, Posth și colegii săi au analizat ADN-ul mitocondrial, material genetic transmis de la mamă la fiică, extras din rămășițele a 55 de fosile umane diferite, cu o vârstă cuprinsă între 35.000 și 7.000 de ani, provenind din mai multe zone ale continentului, din Spania până în Rusia. Pe baza mutațiilor, a modificărilor acestui ADN mitocondrial, geneticienii au identificat populații genetice mari, sau super-haplogrpuri, care au strămoși comuni îndepărtați. „Practic, toți oamenii moderni din afara Africii, de la Europa până la nordul Americii de Sud, aparțin acestor două super-haplogrupuri care sunt M sau N”, afirmă Cosimo Posth. ^ In zilele noastre, toată lumea de origine europeană are haplotipul N mitocondrial, în timp ce subtipul M este comun în toată Asia și Australiasia. Echipa a constatat că la oamenii antici, haplogrupul M a predominat până acum aproximativ 14.500 de ani, când a dispărut în mod misterios și brusc. Haplotipul M existent la vechii europeni, care nu mai există astăzi în Europa, avea un strămoș comun cu purtătorii moderni de haplotip M, în urmă cu aproximativ 50.000 de ani. 99 ȘTIM CÂND AU DISPĂRUT DINOZAURII, DAR CÂND ȘI MAI ALES CUM AU DISPĂRUT PRIMII EUROPENI, EUROPENII ANTICI, ESTE UN MISTER. UN STUDIU RECENT ÎNCEARCĂ SĂ RĂSPUNDĂ LA ACESTE ÎNTREBĂRI. NUCLETOUCH Analiza genetică a relevat, de asemenea, că europenii, asiaticii și australienii ar putea să provină dintr-un grup de oameni care au venit din Africa și s-au dispersat rapid pe întregul continent european, nu mai devreme de 55.000 de ani în urmă, afirmau cercetătorii din 2016, studiu publicat în revista Current Biology- Refugiul climatic Echipa de cercetători apreciază că această migrare ar fi putut fi cauzată de schimbări climatice dramatice. In plină eră glaciară, cu aproximativ 19.000- 22.000 de ani în urmă, oamenii s-au adăpostit în „refugiul” climatic european, în regiunile europene fără gheață, cum ar fi Spania actuală, Balcanii și sudul Italiei, afirmă Posth; în același timp, populațiile care au supraviețuit în locuri aflate mai în nordul continentului s-au redus dramatic. Apoi, în urmă cu aproximativ 14.500 de ani, temperatura a crescut semnificativ, tundra a cedat locul pădurilor și multe specii de animale cum ar fi mamuții lânoși și tigrii cu dinți sabie, au dispărut din Eurasia, este de părere cercetătorul. Indiferent de motiv, populațiile deja mici aparținând haplogrupului M nu au reușit să supraviețuiască acestor schimbări climatice în habitatul lor, iar o nouă populație, purtând subtipul N, a înlocuit grupul M din epoca de gheață, presupun experții. Cum exact s-au petrecut aceste înlocuiri rămâne, deocamdată, un mister. O posibilă explicație ar fi că „noua generație de europeni să provină din refugiații din sudul Europei, care erau conectați la restul Europei, odată ce gheața s-a retras”, este de părere Posth. Emigranții din sudul Europei ar fi fost, de asemenea, mai bine adaptați la condițiile de încălzire din Europa centrală, a mai adăugat el, în fine, cel mai important lucru pe care îl știm de acum despre noi, europenii, este acesta: facem parte din haplotipul N mitocondrial. Cel puțin, în teorie, GEORGE CUȘNARENCU