Magazin, iulie-decembrie 2021 (Anul 64, nr. 26-52)
2021-07-15 / nr. 28
SERIE NOUĂ - 1557 • ANUL LXIV • 15 IULIE 2021 • 16 PAGINI • 3 LEI Nr. 28 (3307) E-mail: redactiarevistamagazin@yahoo.com • redactia.revistamagazin@gmail.com WhatsApp: 0722.625.622 SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT Discuțiile științifice DESPRE ROBOȚII CARE VOR GÂNDI CA OAMENII, înlocuind omul pentru ca apoi sa-i extermine sunt vechi, a trecut deja o jumătate de secol de când subiectul este discutat la modul științific, nu la modul popular. Astăzi, atunci când vorbim despre mașini, roboți inteligenți sau soldații viitorului, discuția s-a mutat în altă zonă, lăsând în urmă vechile stereotipuri. Acum vorbim despre Inteligența Artificială (IA). Despre IA se vorbește doar de câțiva ani mai aplicat, atunci când e vorba despre A Patra Revoluție Industrială pe care o pun la punct cercetătorii, tenace și constant. Sunt tehnologiile viitorului care integrează IA în activitățile zilnice ale oamenilor care tocmai s-au obișnuit cu un gadget precum telefonul inteligent. Dar treaba este mai serioasă decât ne putem imagina. A Patra Revoluție Industrială a fost subiectul central al Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, din 2019. Și nu întâmplător. Asta pentru că în 2016, Klaus Schwab, fondator și președinte executiv al Forumului Economic Mondial și gazda liderilor politici, economici, din știință și cultură a publicat în 2016 o carte intitulată ,A Patra Revoluție Industrială”, în care susține că această revoluție tehnologică va „estompa limitele dintre sferele fizică, digitală și biologică”. Pe scurt, această A Patra Revoluție Industrială se referă în termeni simpli la modul în care „tehnologii ca inteligența artificială, autovehiculele autonome și internetul lucrurilor fuzionează cu viețile fizice ale oamenilor”. Dar va putea IA cu care vor fi dotate mașinile viitorului, și nu vorbim aici doar despre automobilele autonome, fără pilot, construite de miliardarul sud-african Elon Musk, sau Internetul Lucrurilor, ci la mașinile mult mai complexe, roboții inteligenți, să funcționeze la nivelul inteligenței umane? Cu alte cuvinte, vor putea mașinile viitorului să gândească? în 1985, fizicianul teoretician Richard Feynman, premiu Nobel pentru fizică în 1968, a ținut o serie de conferințe despre computere, cele de atunci și cele ale viitorului, despre capacitatea lor de a gândi. Nu era foarte sigur că ele, mașinile viitorului, vor putea să gândească asemenea oamenilor, afirmând printre altele și faptul că un computer este „un sistem glorificat, de înaltă clasă, foarte rapid, dar prost”. La o întrebare venită din public, „Crezi că va exista vreodată o mașină care va gândi ca ființele umane și va fi mai inteligentă decât ființele umane?”, Richard Feynman a dat măsura complexității acestei probleme: „In primul rând, dacă mașinile gândesc ca niște ființe umane? Aș spune nu. In al doilea rând, pentru a exista întrebarea „dacă sunt mai inteligente decât ființele umane”, trebuie mai întâi să definim inteligența. Dacă m-ai întreba, sunt mașinile mai buni jucători de șah decât orice ființă umană?, răspunsul poate fi, da”, într-adevăr, problema mașinilor care să gândească la fel de bine ca oamenii, a inteligenței artificiale, este una extrem de complexă. Cu atât mai mult azi, odată cu apariția învățării automate prin intermediul rețelelor neuronale artificiale. Inteligența artificială este un domeniu de cercetare care își atrage partea lui de hiperbolă. Alimentată de narațiunile populare ale roboților inteligenți care se comportă la fel ca ființele umane, dezbaterea publică s-a concentrat asupra IMAGINAȚIA POPULARĂ DEBORDEAZĂ ATUNCI CÂND îțI ÎNCHIPUIE O LUME A MAȘINILOR INTELIGENTE, A ROBOȚILOR VIITORULUI. SENTIMENTELE MERG DE LA TEAMĂ ANCESTRALĂ LA O AȘTEPTARE IMAGINĂM NOI? modului i care IA ne va trAnsforma viețile, ne va înlocui locurile de muncă și, în cele mai distopice fantezii, va prelua lumea, scrie Physics World într-un articol pe acest subiect. Chiar și Sundai Pinchai, șeful executiv al Google, ar fi spus că ,„А este unul dintre cele mai importante lucruri la care lucrează umanitatea. Este mai profund decât, nu știu, electricitatea sau jocul”. Pe de altă parte, Michael Wooldridge, profesor de IA la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, încearcă să contrazică dezbaterea populară în cea mai recentă carte a sa The Road to Conscious Machines: the Story of AI, „Drumul spre mașinile conștiente: Povestea Inteligenței Artificiale”. Pentru început, spune el, crearea unui robot care gândește și acționează ca noi este extrem de dificilă și este departe de a fi sigur că acest lucru s-ar putea întâmpla într-o zi, chiar dacă ar fi dorit. Mai mult, acele povești futuriste lansate pe piață de media în căutare de rating umbresc nenumăratele exemple de beneficii din lumea reală deja oferite de cercetarea în domeniul AI, cum ar fi traducerea limbilor străine, precum și monitorizarea asistenței medicale și diagnosticarea bolilor. Cineva care este interesat de modul în care IA a devenit un instrument crucial în multe domenii ale științei poate găsi idei și informații consistente în legătură cu ceea ce este IA și, mai ales, ce nu este. Chiar și termenul „inteligență artificială”, inventat inițial de academicianul american John McCarthy în 1956, poate fi înșelător pentru un non-expert, deoarece sugerează că scopul este crearea unei mașini capabile de gândire independentă; în realitate, acesta implică crearea de algoritmi și programe care să permită computerelor să urmeze sute de milioane de instrucțiuni, toate acestea devenind posibile în ultimii ani, datorită îmbunătățirilor exponențiale ale puterii de procesare a datelor. Se poate admite că azi computerele pot executa sarcini specifice foarte bine definite tocmai datorită acestei uriașe puteri de calcul, cum ar fi că pot învinge cei mai buni jucători umani de șah și Go și pot identifica anomalii în mii de scanari cu raze X, mult mai exact și eficient decât clinicienii umani. Dar asta nu înseamnă că mașinile de azi pot totul. La ora actuală, ele încă nu pot înțelege suficient, de pildă, o povestire, pentru a fi în stare să răspundă la întrebări legate de aceasta și nici nu pot interpreta ceea ce se întâmplă cu adevărat într-o imagine fotografică sau video. (Continuare în numărul viitor) GEORGE CUȘNARENCU Dosarele frumuseții Ten luminos și catifelat Femina club Pentru dumneavoastră, doamnă Depresia învinsă fără efort NERĂBDĂTOARE. DAR SUNT ROBOȚII ÎN REALITATE CEEA CE NE