Magazin, iulie-decembrie 2021 (Anul 64, nr. 26-52)

2021-07-15 / nr. 28

SERIE NOUĂ - 1557 • ANUL LXIV • 15 IULIE 2021 • 16 PAGINI • 3 LEI Nr. 28 (3307) E-mail: redactiarevistamagazin@yahoo.com • redactia.revistamagazin@gmail.com WhatsApp: 0722.625.622 SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT D­iscuțiile științifice DESPRE ROBOȚII CARE VOR GÂNDI CA OAMENII, înlocuind omul pentru ca apoi sa-i extermine sunt vechi, a trecut deja o jumă­tate de secol de când subiectul este discutat la modul științific, nu la modul popular. Astăzi, atunci când vorbim despre mașini, roboți inteligenți sau soldații viitorului, discuția s-a mutat în altă zonă, lăsând în urmă vechile stereotipuri. Acum vorbim despre Inteligența Arti­ficială (IA). Despre IA se vorbește doar de câțiva ani mai aplicat, atunci când e vorba despre A Patra Re­voluție Industrială pe care o pun la punct cercetătorii, tenace și constant. Sunt tehnologiile viito­rului care integrează IA în acti­vitățile zilnice ale oamenilor care tocmai s-au obișnuit cu un gad­get precum telefonul inteligent. Dar treaba este mai serioasă decât ne putem imagina. A Patra Revoluție Industrială a fost subiectul central al Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, din 2019. Și nu întâm­plător. Asta pentru că în 2016, Klaus Schwab, fondator și pre­ședinte executiv al Forumului Economic Mondial și gazda liderilor politici, economici, din știință și cultură a publicat în 2016 o carte intitulată ,A Patra Revoluție Industrială”, în care susține că această revoluție teh­nologică va „estompa limitele dintre sferele fizică, digitală și biologică”. Pe scurt, această A Patra Revoluție Industrială se referă în termeni simpli la modul în care „tehnologii ca in­teligența artificială, autovehicu­lele autonome și internetul lu­crurilor fuzionează cu viețile fi­zice ale oamenilor”. Dar va putea IA cu care vor fi dotate mașinile viitorului, și nu vorbim aici doar despre automo­bilele autonome, fără pilot, cons­truite de miliardarul sud-african Elon Musk, sau Internetul Lu­crurilor, ci la mașinile mult mai complexe, roboții inteligenți, să funcționeze la nivelul inteli­genței umane? Cu alte cuvinte, vor putea mașinile viitorului să gândească? în 1985, fizicianul teoretici­an Richard Feynman, premiu Nobel pentru fizică în 1968, a ținut o serie de conferințe des­pre computere, cele de atunci și cele ale viitorului, despre capa­citatea lor de a gândi. Nu era foarte sigur că ele, mașinile vi­itorului, vor putea să gândească asemenea oamenilor, afirmând printre altele și faptul că un com­puter este „un sistem glorificat, de înaltă clasă, foarte rapid, dar prost”. La o întrebare venită din pu­blic, „Crezi că va exista vreoda­tă o mașină care va gândi ca ființele umane și va fi mai inteli­gentă decât ființele umane?”, Richard Feynman a dat măsura complexității acestei probleme: „In primul rând, dacă mașinile gândesc ca niște ființe umane? Aș spune nu. In al doilea rând, pentru a exista întrebarea „dacă sunt mai inteligente decât ființe­le umane”, trebuie mai întâi să definim inteligența. Dacă m-ai întreba, sunt mașinile mai buni jucători de șah decât orice ființă umană?, răspunsul poate fi, da”, într-adevăr, problema mași­nilor care să gândească la fel de bine ca oamenii, a inteligenței artificiale, este una extrem de complexă. Cu atât mai mult azi, odată cu apariția învățării automate prin intermediul rețelelor neuro­nale artificiale. Inteligența artifi­cială este un domeniu de cercetare care își atrage partea lui de hiperbolă. Alimentată de nara­țiunile populare ale roboților inteligenți care se comportă la fel ca ființele umane, dezbaterea publică s-a concentrat asupra IMAGINAȚIA POPULARĂ DEBORDEAZĂ ATUNCI CÂND îțI ÎNCHIPUIE O LUME A MAȘINILOR INTELIGENTE, A ROBOȚILOR VIITORULUI. SENTIMENTELE MERG DE LA TEAMĂ ANCESTRALĂ LA O AȘTEPTARE IMAGINĂM NOI? modului i care IA ne va trAns­forma viețile, ne va înlocui locurile de muncă și, în cele mai distopice fantezii, va prelua lu­mea, scrie Physics World într-un articol pe acest subiect. Chiar și Sundai Pinchai, șe­ful executiv al Google, ar fi spus că ,„А este unul dintre cele mai importante lucruri la care lucrea­ză umanitatea. Este mai profund decât, nu știu, electricitatea sau jocul”. Pe de altă parte, Michael Wooldridge, profesor de IA la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, încearcă să contrazică dezbaterea populară în cea mai recentă carte a sa The Road to Conscious Machines: the Story of AI, „Drumul spre mașinile conștiente: Povestea Inteligenței Artificiale”. Pentru început, spune el, crearea unui robot care gândește și acționează ca noi este extrem de dificilă și este departe de a fi sigur că acest lucru s-ar putea întâmpla într-o zi, chiar dacă ar fi dorit. Mai mult, acele povești fu­turiste lansate pe piață de media în căutare de rating umbresc ne­număratele exemple de beneficii din lumea reală deja oferite de cer­cetarea în domeniul AI, cum ar fi traducerea limbilor străine, pre­cum și monitorizarea asistenței medicale și diagnosticarea bolilor. Cineva care este interesat de modul în care IA a devenit un instrument crucial în multe do­menii ale științei poate găsi idei și informații consistente în le­gătură cu ceea ce este IA și, mai ales, ce nu este. Chiar și termenul „inteligen­ță artificială”, inventat inițial de academicianul american John McCarthy în 1956, poate fi înșe­lător pentru un non-expert, de­oarece sugerează că scopul este crearea unei mașini capabile de gândire independentă; în reali­tate, acesta implică crearea de algoritmi și programe care să permită computerelor să urmeze sute de milioane de instrucțiuni, toate acestea devenind posibile în ultimii ani, datorită îmbună­tățirilor exponențiale ale puterii de procesare a datelor. Se poate admite că azi com­puterele pot executa sarcini spe­cifice foarte bine definite toc­mai datorită acestei uriașe puteri de calcul, cum ar fi că pot învin­ge cei mai buni jucători umani de șah și Go și pot identifica anomalii în mii de scanari cu raze X, mult mai exact și efici­ent decât clinicienii umani. Dar asta nu înseamnă că ma­șinile de azi pot totul. La ora ac­tuală, ele încă nu pot înțelege suficient, de pildă, o povestire, pentru a fi în stare să răspundă la întrebări legate de aceasta și nici nu pot interpreta ceea ce se întâmplă cu adevărat într-o ima­gine fotografică sau video. (Continuare în numărul viitor) GEORGE CUȘNARENCU Dosarele frumuseții Ten luminos și catifelat Femina club Pentru dumneavoastră, doamnă Depresia învinsă fără efort NERĂBDĂTOARE. DAR SUNT ROBOȚII ÎN REALITATE CEEA CE NE

Next