Milcovul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 92-147)

1969-11-08 / nr. 102

ILCOVUL pag. 2 Satisfacție Actele de huliganism, pe stradă sau în localuri, s-au înmulțit. Ti­neri scăpați de sub controlul pă­rinților, al școlii sau al celor­ care­ i­­ au în grijă, se dedau la fel de fel de acte care contravin norme­lor de conduită ale societății noas­tre. Pe doi dintre ei i-am depistat. E vorba de Victor Moșneagu din Focșani, str. Mare nr. 276, cunos­cut și sub numele de Moșu, Creion sau Moașa, elev la liceul „Unirea“. Cel de al doilea, este Mitică Argint, tot din Focșani, str. Turda nr. 10, fără ocupație. Amîndorura li s-au întocmit dosare de­ urmărire­ pe­nală. Opinia publică­­ va­­ lua la cunoștință cu satisfacție și de alte măsuri similare care să cu­rețe strada, localul, de asemenea indivizi refractari la­­ învățătură, muncă, civilizație. A la I. J. C. Vrancea Vrînd să servească o... lecție cetățenilor de la blocul M/2, care au reclamat că întreprinderea ju­dețeană de construcții nu și-a re­alizat unele sarcini care rezidau din disciplina de plan (vezi ru­brica din ziarul de marți, 4 noiem­brie a.c.) constructorul a întrerupt alimentarea cu energie electrică a blocului (Sic!). „Ce dacă ne-ați dat la ziar ?” au zis ei. Dacă așa se primește critica, prin „scurt-circuit“ la conduita profesională, atunci ne așteptăm ca mîine să rămînem iară... aco­periș la blocuri ! O fi și asta o „soluție” à la I. J. C. Vrancea... Vigilență Constantin Badea din Focșani nu s-a cumințit nici după ispășirea condamnării (furt de biciclete !). El își dădu din nou în petic. Vă­­zînd într-o seară o bicicletă ne­supravegheată, o înhăță. Din spa­­t­e însă ilfirmarea inu­ziHii. Sesizat de șoferul taxiului, Aurel Basucă, paznicul­ contractual Ion Ștefan îi­ reține pe C.B. Pînă la miliție au mers pe jos. De aici însă, dru­mul mai departe se face cu mași­na. E mai sigur pe patru roți. Rubrică­­ redactată de C. ALEXANDRU DECIZIA C. M. F. Orice s-ar spune, sunt un ins cu ta­bieturi. Adică, dacă unul face infarct pentru un gol al lui Dobrin, altul co­lecționează etichete sau dopuri de la sticlele de bere „Stela“, de ce n-aș avea și eu o pasiune ? Ros de această „am­biție“, am și găsit cu ce să mă laud. Dar se vede treaba Că mă paște amar­nic ghinionul, pentru că toată această poveste m­­i-a adus multă bătaie de cap. Totul a pornit de la faptul că îmi place să mă plimb prin fața Casei municipale de cultură. Cred că una din ursitoarele ce mi-au hărăzit viitorul nu m-a avut la inimă. Parc-o aud.. — Pe ăsta club îl fac. Nu-i nici mai bun și nici mai rău decit alții, așa că o să fie bine. Plui, ce mai club o să iasă din el la Focșani ! De ce tocmai la Focșani, nu m-am gîndit să o întreb pe cea care se ocupa cu repartiția sarcinilor culturale ? Pasă­­nt­-te, știa ea zîna ce știa. Se pare însă că eu n-am prea luat în serios horos­copul botezului și toate treburile mi-au mers destul de bine. Pînă într-o seară însă cînd, apropiindu-mă mai mult de această instituție de cultură, curiozita­tea m-a îndemnat să-i trec pragul. Fac cîțiva pași, mă învîrt pe un culoar, îmi dreg glasul, strig o dată tare, mai strig încă o dată în gamă majoră, dar nimic. Adică nimeni, am vrut să zic. Măi, să fie, se vede treaba că sunt singur. Ce-ar fi să intru la club și să fac puțin antre­nament la biliard ? Vreau să aprind lumina, să văd în ce parte e amplasat clubul, și numai ce aud, de undeva din­ spate: — Stai așa, nenișorule, că te-am ■prins.- Ce vrei ■ să furi ? Half, îmi spun, și cand să reduc ceva din accelerația inimii, de-acum s-a ter­mina­t și cu privilegiul plimbării prin fața Casei de cultură. Mîine toată lumea o să știe că nu sunt decit un hoț. — Nu vă supărați, tovarășele, caut clubul, eu nu fur nimic. Știți, aș vrea să exersez la lei... — A, nu, al nostru ești, și aceeași voce satisfăcută îmi retează cuvîntul de explicație. De cînd ■ te-așteptam, nu se putea să nu vii odată și odată. Mă uit în jur, încep să întind mîinile, dar toate semnele și mișcările mele par pesemne tare caraghioase pentru că din partea cealaltă aud un rîs prelungit, care se vrea înfundat. — Nu te mai uita degeaba, îmi zice vocea ghicindu-mi frămîntările, că tot n-ai să mă vezi. Eu sînt o cutie de șah fictivă, ceva ce ar trebui să fie în inven­tarul clubului. — Și cu ce-ți pot fi de folos eu ? — Dumneata ai să fii club ! Cuvin­tele sună prelung, ca o cădere a ghilotinei, sau așa am avut eu im­presia în prima clipă. Asta a hotărît C.M.F.N.C.C.C.-ul (), al cărui preșe­dinte sunt. Și apoi urmă: Trebuie să fii mîndru că alegerea a căzut asupra per­soanei dumitale­­ ai fost ales în unani­mitate. Iți vorbesc în numele unor mese de șah, biliard și ping-pong, a unor cutii de table, remy, magnetofoane, televi­zoare, ra... — Destul, destul, am strigat îngrozit, dar nu pot primi. O, sînteți buni, că mulțumesc că v-ați gîndit la mine, în­­chipuiți-vă că mă simt foarte onorat, dar, fraților, nu pot primi. — ba o­m fii club / tună vocea și mai puternic și de data aceasta am cre­zut cărsi și sfîrșit totul. — Fraților, stimate domnule preșe­dinte al C.M.F.N.C.C.C., e foarte frumos că v-ați gîndit la mine, uite, sînt chiar emoționat, dar vă asigur că nu merit, și apoi de ce tocmai eu care n-am nici o calitate, nici un joc la Pronoexpres, nici nu sînt încă înscris în vreo aso­ciație de vînători și pescari sportivi, nici chiar ospătar nu sínt, nici... — Știm, mă întrerupse din nou, toc­mai de-aia te-am ales. Ne gîndim că nu­mai dumneata ai să ne înțelegi, trebuie să ne înțelegi, nu se poate — și deodată vocea își pierdu încrederea cu care mi se adresase pînă atunci, începu să se roage și o simțeam amestecată cu la­crimi — sîntem m­ateriale în bună stare, cu noi se mai poate utila un club, dar n-avem sediu, vrem să ne folosească lumea, să știm că asigurăm o clipă de plăcută destindere unor oameni care ar dori să vină la Casa de cultură după orele de serviciu... Spune, se poate să ne refuzi tocmai dumneata, aveam atîta speranță, ne pusesem atîtea mari nădejdi în dumneata... Vă mărturisesc sincer că mi s-au ume­zit ochii. Totdeauna am dovedit mare slăbiciune cînd am fost „amenințat“... cu inima. Aș mai fi putut refuza oare ? Dar încă ezitam să primesc, ce fac, mă în­trebam singur, dacă rămîn toată viața club al Casei de cultură ? Dacă mă mai solicită și o altă instituție ? Sau, poate am vreodată chef să mă fac echipă de fotbal in categoria B (în C nu am spe­ranțe, pentru că nu mă lasă băieții de la­ „Unirea“) sau restaurant cu bună deservire, curat, și uitule Mimezi­­ să vină cu plăcere sau mai știu cu ce, și dacă nu mai vine nimeni să m­a schimbe ? In sfîrșit, m-am decis, fie ce-o fi. — Uite ce este,"draga“cutie de șah, accept. Poate că-mi ești simpatică, sau poate că vreau să văd dacă și pe mine mă desființează. Accept deci, dar cu o condiție: stau în funcția amintită nu­mai o lună de zile. Intre timp, poate se găsește o soluție, oricare, sau poate vrea cineva să vină în locul meu, pe post de club. Ne-am înțeles ?' N-am mai putut auzi răspunsul. Eram îmbrățișat, sărutat, mi se ofereau flori, iar benzile de magnetofon îmi reprodu­ceau cuvintele, televizorul era ocupat numai de prezența mea fizică în prim­­planuri și profiluri ingenios prinse ș.a.m.d. Și zilele au trecut, o lună, apoi alta și apoi... altele, ba chiar și ani. Adică nu chiar atît de mulți, dar unul și jumătate tot este. Acum ce să fac, sfătu­iți-mă și dumneavoastră. Vreau să mă reprofilez și eu, ca tot omul, ce, toată viața o să stau numai pe acest post ? Nu vrea ni­meni să schimbe ca mine ? Nu vrea ni­meni să se facă club ! Măcar... o lună. Nici tovarășii din Comitetul municipal pentru cultură și artă ? Vă rog, cine are... aplecare către fapte caritabile, îi stau fericit la dispoziție ! *)" Consiliul materialelor fictive și ne­înregistrate ale Clubului Casei de cul­tură. Cu toată stima, Ion PANAIT FOILETON (Urmare din pag. I)­ zul cînd refuză o astfel de cerere din partea unui pacient. Zarurile au fost aruncate pe me­dicul de la pediatrie dr. D. Lazaro­­vici. — La domiciliu, aoleu, se vaită dumnealui ca și cum i-aș fi scos măseaua de minte fără anestezie. Nu pot. Duceți-vă la circumscripție... II părăsesc frumușel și mă duc hotărît la directorul policlinicii ca să-mi facă dreptate. Intru în birou și dau cu ochii de... dr. Lazarovici. — Dumneavoastră sînteți directo­rul ? — Eu ! Se vede că aruncasem zarurile pe rele. Renunț la „dreptate“ și intru în treburile gospodărești. — Policlinica cîștigă bine cu gă­inile ? Dar cu purceii ? îi creșteți mai întîi în aer liber și pe urmă îi aduceți la adăpost, sau viceversa ? Se uită la mine curios, ca și cum aș fi greșit ușa și parcă o clipă ză­resc în privirea sa dorința de a-mi spune că „neurologia" este alături. Nu-i las și vin cu explicații supli­mentare : — Știți, am văzut pe sală mai multe soiuri de vietăți domestice care cresc pe lângă casa omului și... — Aa ! Sunt ale cetățenilor. Ce să le faci dacă vin cu cumpărăturile la policlinică ? Am considerat că nu era cazul să-i reamintesc că este vorba de o insti­tuție sanitară și că în alte orașe policlinicile sunt „oglinda“ activită­ții Direcției sanitare județene. Nu se poate să nu știe treaba asta și dumnealui. Adică trebuie neapărat să vină cineva de la Ministerul Să­nătății să îi spună unui director de policlinică că o astfel de instituție reclamă o igienă aparte ? Dacă ne-am apucat să vorbim despre igienă la policlinica din Focșani înseamnă că am început să vorbim­­ de furie în casa spînzura­­tului. Eu cred că dacă cineva de la Inspecția sanitară de stat ar inspec­ta instalațiile sanitare aferente po­liclinicii, ar închide-o fără a mai sta pe gînduri. Ca să nu mai vorbim de murdăria de pe săli și din cabi­nete chiar. Zugravul a uitat și el numărul anilor de cînd nu a mai trecut. Băncile parcă sînt de la re­formă, iar despre celelalte obiecte de mobilier, ce să mai vorbim... Il las pe director să-și spună oful, în fond are și el dreptul să-și des­carce sufletul. — La sfîrșitul anului viitor va în­cepe construcția unui spital modern și a unei policlinici cu mai multe nivele. Pînă atunci nimeni nu vrea să ne mai dea o mină de ajutor. Nu avem utilaje suficiente. De pildă, aș avea nevoie de 1—2 cardiovizoare. Am, e drept, 2 electrocardiografe, dar acestea sînt dificil de folosit și în schimb nu au... hîrtie. Pe ce să se înregistreze rezultatele ? Ce să vorbim însă de utilaje mai complicate cînd ne lipsesc uneori siringile și chiar acele de siringă, pentru ca să nu mai amintesc de faptul că o parte din medici îi am doar pe hîrtie, într-o astfel de situa­ție și asistența la domiciliu este deficitară, deși, subliniez, toți medicii de circumscripție sînt obligați două ore pe zi să facă teren. Aceasta este, de altfel, și rațiunea circumscripției. Că nu o fac — știu, sau, mai pre­cis, am auzit. Așa se explică și de ce registrele de teren sînt ținute in neregulă pentru ca evidența să fie greu de urmărit. Voi lua urgente , măsuri pentru ca o asemenea si­tuație să ia sfîrșit. Raidul nostru prin rețeaua medi­cală a orașului nu a fost lipsit de­­ partea lui comică. Astfel am aflat că pe schema pediatriei au fost ini­țial 6 medici, au rămas 5 și funcți­onează ... 1 ! Unul este la cursuri, iar 3 nu se știe dacă și cînd vor veni. Aceeași situație este și la obstretică-ginecologie unde din medici, pe schemă există doar 1 (2­4 la cursuri, unul în concediu medical pe lungă durată), în schimb rețeaua o duce bine cu ftiziologii. Și pentru că am început rîndurile de față cu chemările la domiciliu să sfîrșim tot cu ele. In ultimă in­stanță am reușit să aflăm că există o mașină atribuită în acest policlinicii, care se ocupă cu scop de toate, numai cu deplasarea medicilor la domiciliul pacienților nu. Zilele trecute a fost cu contabila spitalului la Odobești, săptămîna trecută cu dr. Tătaru Ion, medicul șef al Di­recției sanitare a județului, la Bucu­rești etc.; pe schimb, de la 1 octombrie pînă la 5 noiembrie a fost în medie doar la 2 zile la un bolnav. Cu o asemenea optică, în ceea ce privește acordarea asistenței medi­cale, treburile, se înțelege de la sine că nu merg ca pe roate și că sunt necesare măsuri urgente. Hazliu in­tr-adevăr, dar Policlinica și întregul ei angrenaj au nevoie de... trata­ment. Asistența medicală din Focșani Ansamblul de cîntece și dansuri populare ro­mânești „Ciocîrlia” se numără, la cei 22 de ani pe care îi are, printre cele mai îndrăgite for­mații de acest gen din țară. Zecile de turnee orga­nizate în țară și in afara granițelor, i-au consoli­dat de la an la an pres­tigiul, făcînd ca la capă­tul acestui aproape un sfert de veac de existen­tă, considerația de amba­sador al folclorului ro­mânesc să nu se pară fi­rească și expresivă. Locuitorii județului Vrancea, mari iubitori de cîntec și dans, vor putea să admire înalta măies­trie a formației în cele două spectacole pe care aceasta le va prezenta la Focșani și Adjud în zi­lele de 10 și respectiv 11 noiembrie. CERERI IN LIBRARII: La Km. 10, o problemă de conștiință Pentru locuitorii comunei Dumi­­trești, dimineața zilei de 29 octom­brie, va trăi ca o amintire dureroasă, zguduitoare. Organele de anchetă au reconsti­tuit întîmplarea care a căzut ca o lovitură de trăznet peste capul lo­cuitorilor din Dumitrești în acest început de zi, 29 octombrie,­­ora 7,45. Din fața CAP-ului demarează un autocamion (21—VNI—1604) care transportă 21 țărani cooperatori la culesul porum­bului. Destinația — Dumbrăveni. Drumul dintre cele două comune este accidentat, impropiu vitezelor peste 30 km. Ora 7,55. La kilometrul 10 — aco­lo unde drumul are o pantă, după care urmează imediat o curbă la stingă —­ mașina urca cu viteză. Sus, în vîrful pantei, cei din Dumi­trești întîlnesc un echipaj auto al miliției... Urma curba. — La punctul de întîlnire cu au­tocamionul, ne spune maiorul N. Tudorancea, din cadrul serviciului circulației a Inspectoratului județean de miliție, am sesizat imediat con­travenția­­ viteza mare. Știam, de asemenea, că urma curba. Pasagerii erau în pericol. Am întors. Cînd am ajuns însă în curbă... E greu de vor­bit și pentru noi, care am văzut multe accidente... M-am uitat la ceas. Era 7,57. Accidentul se produsese. Autocamionul în loc să ia curbă spre stângă, din cauza vitezei, a mers drept înainte, spre o depresiune. S-a răsturnat. Pe loc au murit patru ce­tățeni, iar alți 16 au fost răniți. —. Accidentul putea fi evitat 7 — Categoric da, răspunde tov. ma­ior Tudorancea. Dacă bineînțeles, șoferul ar fi respectat acea regulă de circulație care prevede că pe ase­menea drumuri nu se depășesc 30 km. Și în cazul vitezei cu care circu­la el, 50—60 km pe oră, să fi folo­sit frîna cu 60 m înainte de curbă, mai ales că șoseaua are în acel mod, o lățime de peste 10 m. Procurorul Grigoraș Popa, de la­­ Procuratura județeană, emite o pă­­­rere similară. — Evident, viteza a fost fatală. Ca să nu mai spun că dacă ar fi avut destul sînge rece șoferul ar fi putut să manevreze autovehiculul și în depresiunea în care s-a răstur­­­nat... AI. CRIHANA !­i — Ce vă face să credeți că autove­­­­hiculul avea viteză mare ? — La plecarea din comună, tri cabină, se aflau șoferul Vasile S. Diaconu, Gh. Lăzăroiu, și Vasile Dia­conu, contabilul și respectiv preșe­dintele CAP-ului. Or, acesta din­ urmă, văzînd că șoferul gonește pe un drum de țară, accidentat, i s-a adresat : „Las-o mai încet, Vasile...“. La care șoferul a răspuns : „Fără teamă. Știu eu ce fac“. Mărturia a dat-o contabilul. (Președintele a dece­dat în accident.) Apoi, pe drum, pînă la accident, cei din caroserie au bătut cu pumnii în cabină să opreas­că strigîndu i șoferului „că ei pot merge și pe jos, numai să ajungă teferi“, dar n-au fost ascultați. Iată ce declară Niță Bucureșteanu : „Am bătut în cabină strigîndu-i lui Diaconu că transportă oameni nu buturugi... Dar el, a zis că de aia este mașină ca să fugă...“ O mărtu­rie similară a dat și Stavăr Lăzăro­iu. Am făcut și alte investigații. îna­inte de a se angaja la CAP (unde președintele îi era rudă) șoferul Vasile L. Diaconu încercase să se­ angajeze la sectorul de exploatare Dumitrești. După 15 zile de probă i se respinge cererea ca necorespunză­t­­or, avînd și mania vitezei. — E posibil ca accidentul să se fi­ produs datorită unei defecțiuni teh­­­nice...­­j — Exclus, ne răspunde tov, procu­r­sor Popa. După accident la locul­ faptei s-a verificat starea tehnică a mașinii. Era bună. De altfel, ea a­ fost adusă la CAP de propriul ei motor. Aici însă apare un nou ele­ment. Cineva, nu știm cine, sustrage o piuliță de la sistemul de direcție, cu intenția vădită de a-l disculpa pe șofer, astfel ca acesta să nu mai răspundă penal. Dar și fără această piuliță direcția tot ar fi funcționat.". Alte trei piulițe mențin funcționa­­­bilitatea direcției. Noi am remar­­­­cat imediat stratagema. Pe filet nu­­ era nici un fir de praf­, deși mașina străbătuse 10 km pe un drum de țară. în plus, șoferul (aflat și el în­ spital) a declarat că mașina n-avea­ nici o defecțiune la "sistemul " de di­­­recție, el revizuind în dimineața" accidentului starea mașinii. La această oră, mai sunt de luat o serie de declarații ale celor care se află încă în spital. O imagine de­ ș profunzime a accidentului e nece­sară pentru edificarea completului, de judecată, în fața căruia va sparea șoferul Vasile L. Diaconu. Oricît dă] dureroase sînt consecințele acestui­­ accident, oricît de tardive sînt con­­­­cluziile, ele sînt o realitate pestă care nu se poate trece cu ușurință.] Ceea ce a pus capăt carierei lui Di­­­aconu, la numai trei ani de profesat ] (șoferul are 23 ani !) este ușurință] cu care privea transportul oameni­’­lor. El avea ,,beția“ vitezei ! E nevoie oare să mai spunem că șofe­­­rii au dublă responsabilitate i­mo­­­rală și socială ? Accidentul de la­kna 10 soldat cu victime omenești și pagube materiale este o experiență dureroasă. Viețile omenești pierdute nu mai pot fi recuperate ! Aici numai legea își va spune cuvîntul. Revenind asupra acestui accident, n-am făcut-o cu intenția de-a reîn­via amintiri dureroase, de a aprinde patimi, ci ne-am gîndit că conducă­torii auto, toți cei de la volan, vor avea un bun prilej de meditație. j 5PORT FOTBAL «O-—00-—00--^0-— OO — Duminica trecută, toamna a fost generoa­să atît cu jucătorii din campionatul județean cit și cu suporterii lor. Pe mai toate stadioa­nele au domnit căldu­ra naturii și cea însu­­flețitoare a oamenilor. La Adjud, după 90 de minute de joc, Chi­mia Mărășești i-a fă­cut pe localnici (Auto­mobilul) să-și aducă aminte de zicala isto­rică „Bătaie ca la... Mărășești” ! 11—0. La pauză 7—0, Luceafărul Focșani a învins pe Victoria Odobești cu 6—2 (3—1), iar Fo­resta Gugești, jucînd la Ruginești cu Trotușul, a cîștigat cu 3—0. Cu 3—0 se consideră cîș­tigat și meciul dintre Flacăra Odobești și Și­retul Doaga, ultima (de parcă ar fi luat-o... Și­retul) nu s-a prezentat. Urmează Automobi­lul Focșani cu Victo­ria Focșani (1—0) și Foresta Cosmești cu Rapid Panciu (3—2). Clasamentul nu s-a modificat decit pe la mijlocul său ! Automo­bilul Focșani a cedat locul 5 Forestei Gu­gești și a trecut pe locul 7. Lanterna roșie a ce­lor 12 echipa o ține tot Siretul Doaga cu t tim­­eiuri pierdute din cele 9 posibile, cu 7? de go­luri primite și abia 9 introduse în plasa ad­versarului și cu... 0 puncte. Etapa a X-a de mîine programează următoa­rele partide : Foresta Gugești — Victoria Focșani ; Vic­toria Odobești­­­ Chi­mia Mărășești | Rapid Panciu — Automobilul Focșani ; Siretul Doa­ga — Luceafărul Foc­șani ; Flacăra Odo­bești — Foresta Cos­mești ; Automobilul Adjud — Trotușul Ru­ginești. P. S. Rezultatul final al partidei de duminica trecută dintre Electro­nica București—Unirea Focșani a fost de 4—0 și nu 2—1 cum greșit ni s-a comunicat. Drept pentru care fa­cem cuvenita modifi­care. Cronicar tv SIMBATA 8 NOIEMBRIE 18.00 Cheia orașului—emisiune-concurs. 19.00 Telejurnalul de seară. 19,30 Reflector. 19,45 Tele­ enciclopedia. 20,45 Film serial. Răzbunătorii. 21,40 Serenadă... pentru voce și chitare. 22,20 Telejurnalul de noapte. Telesport. 22,50 Un act și... cîteva tablouri. 23,10 închiderea emisiunii programu­lui 1. ___________ radio București Programul I SIMBATA 8 NOIEMBRIE 5,05-4­6,00 Program muzical de di­mineață. 5,20 Gimnastică. 6,05—9,30 Muzică și actualități. 9,30 Miorița. Dezbateri. Cartea de folclor literar : „Ținutul Vrancei" de prof. Ion Diaconu. Participă­­ prof. univ. I. G. Chițimia, Ovidiu Bîrlea, Dumitru Șandru și George Muntean. Ancheta emisiunii­­ „La ce lucrați în prezent 7” Răspund Ioan Taloș, Marin Buga, Constan­tin Catrina. Cronica înregistrării. Prezintă Iosif Herțea și Nicolae Jula. 10.30 Din țările socialiste. 11.05 Ciclul „Să înțelegem muzica“. 11.30 Orchestra de muzică populară a Filarmonicii din Arad. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Din creația compozitorului Radu Șerban. 12.15 Cîntă soprana Georgeta Dumitru. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Vreau să știu. 14.35>=Din­ pilaia gramofonului. * 6r«*­15.00 Radio-club turistic. 15.20 Muzică ușoară. 15.30 Compozitorul săptămînii — Anto­nio Vivaldi. 16.00 Radiojurnal. Buletin m­eteo-rutier. 16.20 Formația Ion Calistrache. 16.30 Ce e nou în județul nostru. Buzău — noiembrie 1969. 16.50 Cîntece. 17.05 Antena tineretului. Eveniment artis. 17.20 Călătorie muzicală. 18.05 Știință, tehnică, fantezie. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Paul Everac. 20.10 Cîntă Angela Moldovan. 20.20 Eminesciana. 20.25 Zece melodii preferate.. 21.00 Poșta radio de dr. N. Alb­ăescu.. 21.10 Revista șlagărelor. 21.30 Moment poetic. 21.35 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin-meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Ritmuri de ieri... ritmuri de azi. 23.00 Expres melodii. 0,03—6.00 Estrada nocturnă. Iași SIMBATA 8 NOIEMBRIE Program de prînz 12.00 Revista presei. 12.10 Soliști de frunte ai muzicii populare românești i Lucreția Cio­­banu, Ion Cristoreanu și Marcel Budală, la acordeon. 12.30 Prezențe românești peste ho­tare. 12.40 Raliul melodiilor. 13.00 Buletin de știri.­­ 13.10 Varietăți muzicale. 13.30 Scena. 13.45 Muzică ușoară orchestrală. Program de seară 16.00 Buletin de știri. 16.10 Dialog cu ascultătorii noștri. 4­6*30*Kfa*azia muzical. 17,00 Lecturi dramatizate. — Moara cu noroc, de I. Slavici. 17.30 Muzică de dans. 18,15 Amintiri, amintiri (program de romanțe). 18,30 Radiojurnal. Actualitatea în a­­gricultură. 18,45 Melodii de succes din muzica ușoară românească, spectacole . Teatrul de revistă „Fantasio" din Constanța prezintă diseară, în sala Ateneului din Focșani, spectacolul „Săracii- Gică !” . Aflată în turneu prin județul nostru, Filarmonica de stat din Ba­cău prezintă astăzi la Adjud opereta „Logodnicul din lună“. (£) Somptuoasele cămine culturale ale comunelor Urechești și Dumbră­veni găzduiesc, mîine după amiază, pe soliștii­ orchestei Filarmonicii de stat din Galați, cu un concert de mu­zică populară, cinema FOCȘANI Unirea — „Vîrsta ingrată”, Flacăra — „Corabia nebunilor” (I—II). ADJUD Popular — „Comisarul X și banda 3 cîini verzi. MĂRĂȘEȘTI Lumina — „Comisarul X și banda 3 cîini verzi”.­­ PANCIU Popular — „Neîmblînzita An­gelica”. ODOBEȘTI Victoria „Prin Kurdistanul săl­batic”. MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO Sîmb'ata 8 HoîemBrîe 1969 M ANUNȚ 9 MEMENTO • MEMENTO • Exploatarea Electroener­­getică Vrancea aduce la cu­noștință abonaților săi (consumatori casnici) care nu au contor montat, că pot să-și procure singuri conto­rul respectiv și să-l prezinte la întreprindere pentru montare împreună cu actul de cumpărare de la OCI., In baza art. 157 din regu­lamentul pentru furnizarea și utilizarea energiei elec­trice aprobat prin HCM nr. 2763/1968, întreprinde­rea noastră are dreptul să primească contra plată la prețul cu ridicata aceste contoare procurate de con­sumatori. Primirea contoarelor a­­chiziționate de către abo­nați se face la următoarele sedii : — Centrul municipal Focșani din str. M. Kogăl­­niceanu nr. 21. — Centrul rețele Odo­bești­ — Centrul rețele Panciu — Centrul rețele Adjud

Next