Milcovul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 92-147)

1969-11-08 / nr. 102

O IMPORTANTA SMlM ECONOMICA LA ORDINEA ZILEI: INTENSIFICAREA RITMULUI DE EXECUȚI­A LUCRĂRILOR DE INVESTIȚII Ritmul balcoanelor A fost oare o adunare care și-a atins scopul? Anul II­­ Nr. 102 Sîm­băta 8 noiembrie 1969 4 pagini 30 bani Mo­mentul-cheie ...­­­ și celelalte momente ale unui obiectiv industrial Pădurile reprezintă —­ nu spunem, o noutate — una­ dintre permanen­tele peisajului economic al județului Vrancea. Despre exploatarea lor ra­țională se poate vorbi, însă abia acum, în anii­ socialismului. Și­ aceas­­ta din două motive! In primul rînd, pentru că s-a p­us capăt, odată pen­tru totdeauna, sistemului practicat în perioada antebelică — sistem prădalnic promovat de societățile străine — care încuraja doar tăie­rile și neglija complet refacerea pa­trimoniului forestier. In al doilea rînd pentru că,­pentru prima oară, obiectivul­­ urmărit îl constituie nu doar obținerea de lemn brut sau semiprelucrat ci și valorificarea superioară a fiecărui metru cub de masă lemnoasă. Acestui din urmă scop­­ îi cores­punde‘crearea CIL • (Combinatul de industrializare a­­ lemnului) 1 .din Focșani, devenit recent CEIL prin încorporarea­­ operațiunilor de exploatare în­ una și aceeași între­prindere. Concepută inițial ca o mo­destă fabrică de mobilă, unitatea de care ne ocupăm și-a extins continuu atribuțiile, lărgindu-și gama sorti­mentelor abordate și mărindu-și vo­lumul global al producției. Un pro­gram de investiții, inteligent calculat, a permis ca cele două ac­țiuni, producție-extindere, să se desfășoare aproape, simultan, de fapt completîndu-se. In prezent,­­ este în­ plină desfășu­rare construcția fabricii­­ de plăci fibro-lemnoase. In­ ansamblul com­binatului, ea va­ deține o poziție dintre cele mai importante prin faptul­ că va asigura noi prelucrări și o utilizare rațională a lemnului, mărind cu peste 65 la sută potenția­lul productiv al combinatului, volu­mul, producției globale și marfă. Așadar, încă un indiciu al însemnă­tății pe care o­ comportă. > Cum , evoluează însă construcția acestei fabrici ? La­­ această între­bare, inginerul Lucian Olteanu, directorul general­­ al CEIL, ne-a­­răspuns oarecum ..ev­aziv . „S-ar pu­tea și mai bine“ — a conchis domnia sa. Apoi, cumpănind­u-și fiecare cuvînt și ordonîndu-și argumentele, directorul a lărgit puțin sensul obser­vației făcute. „Lucrările, atît cele, de construcție, cit și mai­ ales, cele de montaj au ajuns­­ într-un moment­­cheie. De­ ritmul și de­ modul în care se vor executa, acum depinde soarta întregii investiții.”, , Fără a absolutiza afirmațiile­­ in­terlocutorului nostru, vom conveni totuși că în mare măsură are drep­tate. Procesul de rea­lizare a obiectivu­lui de care ne ocupăm cunoaște în prezent intr-adevăr un moment de vîrf, începută în 1967, prin cîteva operații preliminare, munca va trebui să se încheie în trimestrul al IV-lea al anului viitor cînd pri­mele partizi de plăci cu emblema Focșanilor sînt așteptate pe piață. Acum ea traversează o perioadă de maximă tensiune. încordarea s-a creat ca urmare a faptului că de la debut și pînă în clipa de față gra­ficele privind construcțiile, și cele privind montajul au fost continuu în dezacord cu prevederile enunțate în­ contracte. Să facem o scurtă re­capitulare. In 1967 — restanțe de ordinul a 600 mii lei.; în 1968 — ne­­îndeplinim­ cifrate valoric la peste 13 milioane lei. Ci­ despre 1969 — numai primele 9 luni au consemnat o nerealizare de circa 16 milioane lei. Ce se întîmplă de fapt ? Fenomenele care dau naștere a­­cestui tablou cu un pronunțat ca­racter­ negativ țin de „stilul“ — dacă se poate folosi o asemenea no­țiune în cazul de față — în care în­țeleg, în genere, anumite întreprin­deri de construcții să-și onoreze obligațiile contractuale. Ca și în cazul șantierului de la „Vinexport“, Ion PAVELESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Montajul agregatelor interioare la C.E.I.E. Focșani Măsuri eficiente pentru suplinirea deficitului de apă - Convorbire cu ing. NICOLAE ALEXANDRESCU, director adjunct al Direcției agricole județene REP. Toamna aceas­ta a fost destul de se­cetoasă, iar plantele răsărite stagnează în creștere din cauza lip­sei de apă. Este nece­sară, deci, unor lucrări aplicarea care să anihileze acest lucru. Ce măsuri se impun în vederea combaterii secetei și asigurării cu apă a suprafețelor în­­sămințate ? ING. ALEXAN­DRESCU : Anotim­pul a fost caracterizat prin lipsa precipitații­lor determinînd un se­rios deficit în aprovi­zionarea cu apă a so­lului. Prelungirea fe­nomenului de secetă impune luarea unor măsuri operative în scopul asigurării pro­ducției prevăzute pen­tru primăvara anului viitor. Astfel, în coo­perativele agricole de producție Pădureni, Suraia, Vulturu, Mir­­cești, Hîngulești, Ciuș­­lea și altele, în care sunt condiții asigurate, se vor iriga toate la­ Convorbire consemnată de P. NICOLAE (Conf. în pag. a IlI-a) Noua majorare a salariilor în industria chimică : Stimulent puternic in munca de zi cu zi Hotărîrea Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majo­rarea salariilor în ramurile chimiei, metalurgiei neferoase, celulozei, și hirtiei — apărută în ziua de 5 noiem­brie — a fost primită de muncitorii, inginerii, tehnicienii și funcționarii Fabricii chimice din Mărășeș­ti cu deosebită­ satisfacție și profundă re­cunoștință. Comentînd prevederile acestei­ Ho­tărâri, laborantul Vasile Mitu, ne-a spus:: — Faptul că începînd de la­­ 1 de­cembrie salariile noastre urmează să sporească în medie­ cu 11,7 la sută constituie un nou­­ imbold în muncă priv^t din partea partidului și guver­­nanului. Pentru a răspunde așa cum se cuvine­ acestui puternic stimulent, co­lectivul în cadrul căruia­ muncesc se angajează să efectueze cu maximă exactitate, probele de­ laborator, și să urmărească fiec­ntegrază de producție pentru ca produsele fabricii noastre să "’răspundă ,integral­ cerințelor și e­xigențelor beneficiarilor, interni și eterni... .Totodată, vom­ căuta ca­ produsele fabricii­, să , aibă, pe lingă­ o calitate superioară-și un, aspect­ comercial- co­respunzător, ,pr­ezentîn­d­u-le în amba­laje ,citi­ mai atrăgătoare și explicite. Pe­ operatorul­ chimist Vasile« Ne­­goiță m-am găsit conducîndu-și echipa la, fabricarea .spumogenului praf.­­> — Prevederile moii’­Hotărîri ne-a spus interlocutorul — ne­­ obligă să acordăm c m­­ai mare atenție între­gului proces de producție. Obținînd^ produse mai multe și de calitate mai­­­ bună, noi avem posibilitatea să bene­ficiem pe lingă creșterea salariului și de însemnate sporuri pentru vechime neîntreruptă în același loc de muncă, de gratificații anuale pentru depă­șirea beneficiilor planificate, precum și de prime în timpul anului­ pentru rezultate deosebite în­­ muncă. Pentru a deveni beneficiarii aces­tor prevederi, ne angajăm, să intro­ducem noi metode, de­ fabricație în sistemul de uscare a spumogenului, în așa fel încît ,să ajungem la un procent­ de­ umiditate­­ de maximum 20 la sută. In atingerea acestui obiec­tiv am în vedere și instalarea noului vas de precipitare cu care să obți­nem și o a doua șarjă, precum și a filtruluirpres , la sistemul de uscare. Operatorul chimist, Ion Turbinschi, șef de echipă la atelierul de concen­trare a cleiului obținut din piele, ne-a declarat: — Oamenii cu care lucrez au pri­mit cu deosebit interes noua Hotărâre a partidului­ și gu­vernulu­i, prin care se prevede majorarea salariilor în în­treprinderile chimice. Este un sprijin concret in­­ mun­ca pe care o desfășurăm pentru rega­lizarea la toți indicatorii a sarcinilor ce ne revin din planul cincinal și din Directivele celui de-al X-lea Congres ,­­ „ AI. ȘTEFAN IESCU (Continuare in pag. a' IlI-a) Sub acoperișul neglijenței, temperatura din adăposturile pentru animale va rămâne sub zero tirade Cu fiecare zi care trece, ne apro­piem tot mai mult de anotimpul fri­guros, cind animalele vor intra in pe­rioada de stabulație. Acest fapt implică un lucru des­tul de cunoscut de către lucrătorii din sectorul zootehnic : pregătirea cu grijă a adăposturilor in vederea ier­­nării animalelor. Deși au rămas mai puțin de două luni pînă la finele acestui an, cînd la toate obiectivele zootehnice prevă­zute a se construi trebuie să li se facă recepția, iar cele deja existente să fie revizuite și reparate, mai pot fi întîlnite încă suficiente aspecte ne­gative. Multe dintre noile construcții au rămas in faza de proiect, iar al­tele, deși aflate într-un stadiu mai avansat, nu vor putea fi terminate pînă la 31 decembrie din cauza lipsei de materiale sau a forței de muncă. Și dacă la toate acestea mai adăugăm și faptul că nu peste tot s-au efectuat reparațiile necesare, putem avea o primă privire asupra felului cum s-au îngrijit gospodarii satelor să asi­gure cazarea animalelor în anotim­pul rece. O astfel de preocupare se poate în­­tilni la cooperativa agricolă din Gu­­gești (președinte Gheorghe Rîmni­­ceanu). Aici, s-a prevăzut construirea unui grajd pentru 100 de capete, animale mari. Stadiul lucrărilor nu depășește însă 70 la sută. Deoarece o parte din materiale au fost întrebuințate la terminarea unei magazii — începută din 1968 — acest obiectiv nu va pu­tea fi dat acum în folosință. După cum se observă, la această unitate se obișnuiește să se meargă din res­tanță în restanță. Atunci ce rost mai au planificările ? Nerealizarea acestei­­ investiții atrage după sine o altă „complicație" : nu vor putea fi cum­părate cele 34 de vaci pentru com­pletarea efectivului, deoarece nu există spațiu suficient pentru cazarea animalelor. Nu s-a făcut nimic nici pentru repararea ușilor, podelelor, completarea geamurilor de la cele­lalte adăposturi. O situație asemănătoare există și la CAP Pădureni. Grajdul de 150 de capete trebuia să fie gata de la 1 sep­tembrie a.c. în așa fel ca unitatea să-și poată procura în trimestrul al III-lea și cele 51 de vaci planificate. Animalele nu vor putea sta totuși sub cerul liber. Se impune din partea consiliului de conducere să analizeze cu discernămînt toate posibilitățile existente acum cînd timpul e încă bun. Nu trebuie neglijate nici cele­lalte amenajări interioare ca și ali­mentarea cu apă etc. La grajdul cooperativei agricole din Milcovul, aflat încă în construc­ție, lucrează doar 4 oameni. Briga­dierul zootehnic Costache Voicu era optimist: „In maximum o lupă ter­minăm grajdul și apoi ne apucăm și Nicolae POPOVICI (Continuare în pag. a IlI-a) Toamnă la I.A.S. Pufești Foto : N. MOLDOVEAN V In întimpinarea sezonului rece Pentru sezonul rece, magazinele de confecții, galanterie și de încălță­minte din municipiul Focșani, au pregătit o garderobă bogată pentru toate virstele, astfel ca cerințele populației să fie satisfăcute prompt. Astfel, în magazinele de confecții au sosit, pentru acest anotimp friguros, paltoane din stofa, haine P.V.C.,­­’éeux-pièces de damă, pardisie îmblănite etc. S-au pus în vînzare, de asemenea, noi sorti­mente de încălțăminte de iarnă — ghete îmblă­nite, pantofi, cu carîmbul ridicat — articole de ga­lanterie, fulare groase ,de lină, mănuși, căciuli, pălării sport de piele și multe altele. Semnificativ, pentru­­ ridicarea numărului­ și variației sortimentelor, este faptul că anul acesta s-a ajuns la peste 120 de noi produse de galanterie, confecții, încălțăminte. Citiți în • La Km. 10, o problemă de conștiință 'Ochiul magic •Sport ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA ASISTENTA MEDICALA DIN FOCȘANI - un pacient care are nevoie Cînd mi-am exprimat,­ pentru prima oară, dorința de a chema un medic la domiciliu, funcționara de la biroul de informații al Policli­nicii teritoriale s-a uitat la mine ca și cum nu aș fi fost de pe Terra. — !!! Medicii?!! nu vin acasă. —­ Chiar dacă bolnavul nu se poa­te deplasa ? merg eu cu insistența mai departe. — Chiar, urgență de îngrijiri • Un regat pentru o... vizită la domiciliu. • A dispărut ,o mașină ! • Specialitățile medicale scoase din... căciulă. Și pentru ca să-mi arate că în a­­ceastă direcție nu mai este nimic de discutat strigă profesional : „urmă­torul Dar următorul, vroia exact același lucru ca și mine, astfel că vrînd nevrînd repetă banda. Fără rezultat, firește, pentru că nu trebu­ia să fii mare specialist ca să îți dai seama că , mai ușor ar fi să ob­ții de­ la policlinică Un tren de mar­fă debit o vizită la domiciliu. No­roc însă că s-a inventat telefonul și că toate cele 5 circumscripții me­dicale ale policlinicii au cste un a­­semenea aparat așa că mi-am zis să-mi încerc norocul. Formez rapid 1­3­5­1 și cînd aud că la telefon este asistenta­­ medicală de serviciu încep să cred din nou în zodia mea norocoasă. Reîncep discuția : — O chemare la domiciliu, se poate ? — Dar de ce numai la domiciliu și riu la circumscripție ? — Pentru că sunt bolnav, încerc eți. — Dacă sînteți bolnav grav duce­ți-vă la... spital. Medicii noștri sînt ocupați. — Poate că mîine sînt mai liberi... — V-am spus ce trebuie să faceți și... ci vic ! telefonul. Prea clare sînt lucrurile pentru ca să mai fie nevoie de comentarii, totuși eu vreau să văd cu ochii mei un medic care refuză să vină la domiciliu. Nu de alta dar să-l văd dacă nu ii roșește măcar nițel obra- Dinu lAZARESCU (Continuare in pag. a II-a) BILETE DE­­ PAPAGAL in zile de salariu, in fata impozantei Fabrici de confecții din Focșani, se așează omul cu bilete de papagal. L-a rugat­ omul pe Coco să-mi scoată un bi­let. Scria în el că o să trăiesc mai­­ mult de o sută de ani. Așa să tră­iască el cum mi-a spus adevărul Dacă aș fi eu cineva, aș pune toți papagalii, îngrădiți pe­ un­­ pătrat de scîndurele mîncate de carii, să adune bilete de autobuz și cele­ de loz în plic (necîștigătoare) pe care se scapă unii dina­dins și din greșeală pe străzi. L-aș pune­ pe­ omul cu bilete de ‘papagal la treabă serioasă și cin­stită; să mai adune și el cite-o hîrtie, cîte-un am­balaj de țigări „Mără­șești”, „Carpați”, „Sna­­gov“, care colorează bor­dura, să mai atragă in­­tenția taxatoarelor să n­u mai măture gunoiul din autobuz in «Mijlocul cen­trului,­ pe asfalt.­­Apoi, tot omul cu bilete de pa­pagal să arate celor cu orbul găinilor că la tot pasul s-au plantat coșuri pentru hîrtii. Că e toamnă și-s des­­tule frunze uscate pe tro­tuarele municipiului. De ce să mai fie și hîrtii ? Și de ce să mai oft.M bi­lete de papagal? Emil STAN­CI­U

Next