Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)

1970-01-14 / nr. 156

MILCOVUL pag. 2 „Ploaia dansa împreună cu noi“ E multă vreme de cînd ploaia i-a-ndrăgit pe cei de la magazia de recepție a materiilor prime de la Fabrica de confecții din Focșani. E chiar foarte multă vreme — așa cum exagerează și Doina Badea în cîntecul ei — de cînd prin acope­rișul cu o sită al secției mai sus amintite, stropii grei de ploaie năvă­lesc nestingheriți iar valurile de stofă se fac tot una cu valurile de apă. Adică, o apă și­ un păm­înt. E de necrezut, dar în dimineața lui 5 ianuarie nu s-a putut intra în secție decît cu... bărci. Ploaia dansa împreună cu cei din servi­ciul mecanicului șef și cuiva i s-a părut că însuși șeful acestui ser­viciu și-a pus mîinile în cap, vă­­zînd dezastrul. Dar de ce atunci n-a aruncat nici pînă în prezent... un colac de salvare? Pentru că ori de cîte ori plouă, mai în glumă, mai în serios, ploaia murează cîteva mii de metri de material (o nimica toată) și din cîn­­tecul ei se înțelege că nimic nu-i prea mult, nici prea greu să se ba­zeze căile ploii. Se vede însă treaba că cei în cauză nu sînt receptivi la text, ci doar la ...melodie. * Micuța 1 publicitate Anunțurile de mai jos nu se ta­xează, dar trebuie luate în consi­derație. Lecții de dans Se fac înscrieri pentru cursul de dans organizat recent în piața gării din Focșani. E o gheață aici, ce n-a văzut... Parisul. Probele se dau zilnic la sîrbă, horă, chindia, tana­­nk­a și zdroboleanca, pe­ un picior, pe două și pe... brînci. Organizatorii nu răspund de pi­cioare rupte. Vînzări Ocolul silvic Gugești vinde di­verselor instituții lemne de foc. Vizați banii că lemnele nu le mai vedeți! Au mai pățit-o și alții. (Vezi Școala generală din comuna Dum­brăveni). Reclame de băuturi Consumați cu încredere coniacul pe care... nu vi-l oferă unitățile de alimentație publică din Focșani! Consumați romul. Romul este o bău­tură reconfortantă, aromată, întări­toare. Nu este? Ei bine, asta e o altă poveste. Farfurii pămîntene Au aflat ei, oamenii satelor vrin­­cene cite și mai eite despre far­furiile zburătoare. Și cu cit își a­­profundează mai mult cunoștințele despre ele, cu atît devin mai mis­terioase cele pămîntene. Că era într-o zi la magazinul uni­versal din Cîmpuri o îmbulzeală, că un suveran nu s-a putut abține să nu întrebe: — S-a întîmplat ceva? — Ei, lumea, să vadă farfuriile, i-a răspuns un localnic. Și nu era vorba de farfurii zbură­toare, ci sosiseră niște din astea­­ pămîntene, arhicunoscute dar ne­maivăzute farfurii din care omul se ospătează. Redăm pe scurt nedumerirea su­­veranului, iar „De ce-or fi apărînd lire, așa de farfuriile astea pămîntene? Trec cumva prin vama... vîrcola­­cilor ?" Mai știi!... Rubrică redactată de Emil STANCIU, cu sprijinul corespondenților Cineva a adus in urmă cu cîteva zile pe adresa ziarului, două foi de hîrtie a­­coperite în grabă cu un scris nervos, așa cum comunică cel care vrea să nu-i scape detaliile. Intre rindurile a­cestor pagini erau cu­prinse faptele moașe, săvîrșite fru­cte doi medici de la una din unitățile sanitare focșănene. Despre ce e vorba. In satul Răchitosu (comuna Garoafa) du­pă ce a adus pe lume cel de al 7-lea copil starea sănătății ma­mei — Păuna Pleșcan — s-a agravat în mod neașteptat. După ore de luptă, în care pacienta a fost scoasă de cîteva ori din comă, s-a re­ușit să se restabi­lească funcțiile vitale și Păuna Pleșca a putut fi transportată a la maternitate. Un fapt obișnuit, poate fi un amănunt ACEST ETERN UMAN, al vieții de fiecare zi, dar indubitabil, un fapt care atestă înaltele valori morale ale o­­mului societății noas­tre ,ale omului care Își pune cunoștințele și întregul potențial al forțelor în slujba semenului său. Un fapt obișnuit, aidoma gestului de dăruire sub care citim oferta omului care dă singe tovarășului său aflat în pericol, sa­crificiul celui care cu prețul vieții salvează bunurile colectivității, un fapt obișnuit — cristal de înțelege­re — născut din par­curgerea dimensiuni­lor acestui timp. Ne facem o plăcută datorie acum celui mulțumind care a ținut să ne comunice această întîm­plare, și autorilor ei, medicii Natan Șulman și Lupu Samoil, precum și a­­sistenților medicali Năstac Elena și Comă­­nici Dumitru. T. O. Invățămîntul agrozootehnic (Urmare din pag.­e)­siunea de a se face cu­ mai înțeleși de către cursanții celor două cercuri de învățămînt amintite. Experiența lectoratului din anii anteriori ii im­pune cu siguranță ca cei mai indicați în a îmbina vasta capacitate de cu­noaștere a cooperatorilor din Cio­­răști cu dorința lor de însușire și aplicare a noutăților agrotehnice. In cadrul cercului condus de ingi­nera Elena Andrei aflăm că luna decembrie anul 1969, perioadă care marchează deschiderea acestor cursuri, consemnează în același timp și parcurgerea primelor două teme dintre cele mai de seamă. Este vorba de agrotehnica griului și agrotehnica porumbului pentru boabe. Meritul Elenei Andrei este că a reușit să numănuncheze atît de bine caracte­rul instructiv al tematicilor, propuse și susținute pină In prezent, cu setea de cunoaștere a cursanților săi. Un factor grăitor în acest sens îl con­stituie participarea la­ aceste cursuri încă de la început, a unui procent de peste 90 la sută dintre cei înscriși. De importanta temelor susținute ne convinge poate și amploarea discu­țiilor ce s-au legat la sfîrșitul orelor între sector și cursanți. Cu toate că producția medie obținută la cultura griului este destul de ridicată — 2570 kg — acest lucru n-a consti­tuit un motiv de tărăgănare a însuși­rii celor mai indicate metode pen­tru îmbunătățirea activității lor. De aceea și cooperatorii cursanți au pus nenumărate întrebări. In acest sens ei s-au interesat de posibilitatea in­troducerii irigațiilor pentru pers­pectiva imediată la cultura griului, problemă a cărei dificilă rezolvare constă în lipsa, prin apropiere, a unei surse de apă, atît de necesară în a­­tingerea acestui deziderat. Condițiile vitrege din toamna an­ului trecut, au stimulat curiozitatea elevilor ingi­nerei Andrei, cu privire la aplicarea unor metode prin intermediul cărora să se asigure griului o dezvoltare normală și obținerea, in toamna anu­lui curent, a unor rezultate tot atît de bune sau chiar superioare anului 1969. Nici parcurgerea celei de a doua teme, agrotehnica porumbului, nu a fost lipsită de atenția cuvenită din partea harnicilor cooperatori. In ca­drul acesteia s-au dezbătut, printre altele și unele fenomene legate de comportarea hibrizilor dubli. Deși aceste probleme nu constituie nou­tăți pentru cei de aici, totuși folosi­rea în cultura anului 1969 a unui nou hibrid — 405 — pe o suprafață de aproape 800 hectare, a determinat interesul deosebit manifestat de cursanți, cu privire la calitatea pro­ducției obținute. De cantitate este adevărat că s-au convins, cele 4870 kg realizate la fiecare hectar cultivat cu porumb hibrid — 405, sînt grăi­toare în acest sens, dar după cum se observă aspectul calitativ nu le este indiferent agricultorilor din Ciorăști. Aceeași preocupare o manifestă și cooperatorii care activează în cadrul cercului de zootehnie. Cu toate că ve­chimea lucrătorilor din acest sector constituie unul din factorii care l-au condus la rezultatele bune obținute, totuși ei, pentru ca să-și perfecțio­neze și îmbunătățească metodele de lucru, participă cu regularitate la cursurile agrozootehnice. Intr-un fel succesele dobindite In producția ani­malieră este și efectul acestor cursuri desfășurate în anii anteriori și care au stîrnit același interes din partea participanților. Faptul că de fiecare dată inginerul Alexandru Haiducu, conducătorul cercului, îm­părtășește cursanților lucruri noi și interesante legate de aspectele esen­țiale ale muncii din sector, explică pe deplin prezența foarte bună la aces­te cursuri. Dorința de perfectare a cunoș­tințelor tehnico-organizatorice nu se limitează numai în prezentarea la datele fixate a unor materiale ce cu­prind o serie de indicații necesare unei bune activități de producție sau prin cîteva dialoguri purtate la finele fiecărui curs, între cooperatori și lectori. In atingerea scopului propus prin susținerea acestor teme a venit în sprijin, încheierea unui contract cu Întreprinderea cinematografică din Focșani. Pe baza acestui act s-a creat posibilitatea ca după fiecare temă susținută să se prezinte cîte un film documentar ale cărui imagini să fie legate direct de problemele tra­tate în ziua respectivă. Avantajul obținut în urma acestei măsuri este considerabil. O serie de indicații, care, expuse teoretic, apar uneori mai greu de înțeles sunt în acest fel su­puse unei asimilări sigure. Este de menționat însă și faptul că la prezentarea acestor documentare, cercul spectatorilor se lărgește cu­­prinzînd, pe lîngă participanții în­scriși, pe toți cei interesați în aflarea de­cî­t mai multe noutăți în vederea asigurării unei eficiente sporite a lu­crărilor ce le vor desfășura respec­tivii cooperatori pe diferitele perioa­de ale anului­ care de abia a început. Rezultate de valoare obținute de juniorii și copiii vrînceni în concursul interjudețean de la Brăila Focșăneanul Ștefan Iliescu a egalat recordul național la 50 m plat juniori II. Alte trei recorduri județene stabilite la înălțime și 50 m garduri. Profesorul Ion Moroiu, directorul concursului, apreciază comportarea remarcabilă a micilor atleți vrînceni. Astfel în proba așteptată cu multă nerăbdare — 50 m plat, juniori II, unde s-au aliniat sub ordinile ștarte­­rului peste 10 concurenți, printre care amintim pe Ion Sîrbu din Brăila și Nicolae Șerban din Buzău, marii favo­riți ai întrecerii, s-a produs o sur­priză. Sprintînd puternic pe ultimii metri, elevul Ștefan Iliescu din Foc­șani a reușit să treacă primul linia de sosire, făcînd acele cronometrelor să marcheze timpul de 6 secunde și o zecime. Acest rezultat obținut de tînărul atlet vrîncean egalează recordul na­țional al probei, constituind totodată un nou și valoros record județean. Clasamentul probei de 50 m plai arată astfel: 1. Ștefan Iliescu (Vrancea) — 6,1 sec. 2. Nicolae Șerban (Buzău) — 6,6 sec. 3. Ion Sîrbu (Brăila) — 6,8 sec. După cum se vede, concurentul Ște­fan Iliescu a cîștigat la o diferență de 5 zecimi de secundă. Desigur, dacă ar fi avut adversari de valoare apropiată, care l-ar fi si­lit să se întrebuințeze, am fi asistat poate, aici la Brăila, la doborîrea unui record național. Tot Ștefan Iliescu a fost acela care ne-a adus victoria în proba de lun­gime, cu rezultatul de 5,53 m și locul II la aruncarea greutății unde a înre­gistrat 9,47 m. O altă probă, dîrz disputată, a fost cea de înălțime juniori I. Ștacheta a fost ridicată pe rînd de la 1,35 m la 1,55 m, înălțime la care nu au mai rămas în concurs decît 3 atleți, printre care și Marian Rădu­­lescu, elev la Liceul „Unirea" din Focșani. La 1,65 m rămîn în concurs doar reprezentantul nostru și cel din Buzău. Cu o „bătaie" puternică Marian trece și această înălțime, stabilind un nou record județean. La 1,70 m însă, datorită unui greșit calcul al pașilor, atletul nostru, do­boară ștacheta. Locul prim îi revine buzoianului L. Nedelcu cu valorosul rezultat de 1,81 m. O altă satisfacție am avut-o în proba de 50 m garduri junioare I, unde Mihăița Chiciorea reușește să depășească pe ultimul metru, pe R. Dragu din Brăila. Duminică dimineață s-a disputat în moderna Sală a sporturilor din orașul Brăila un interesant concurs atletic care a reunit la startul probelor re­prezentanți a trei județe: Brăila, Vran­­cea și Buzău. Deschis categoriilor juniori I, ju­niori II și copii, acest concurs a dus la stabilirea unor rezultate valoroase, la care a avut un cuvînt hotărîtor comportarea meritorie a reprezen­tanților județului nostru. Performanța de 9,3 secunde, în­seamnă totodată al treilea record ju­dețean doborît în această compe­tiție. Și proba de 50 m garduri junioare II a fost semnificativă pentru buna pregătire la care au ajuns reprezen­tanții noștri. Deși a obținut doar locul III, Ma­riana Basarab a reușit și ea să sta­bilească un record județean cu tim­pul de 9,4 secunde. în probele de lungime și greutate, la juniori 1 și copii, rezultatele au fost însă nesemnificative, atenția an­trenorului Ovidiu Gavrilă trebuind să fie îndreptată asupra ameliorării con­diției fizice și pregătirii tehnice, ale celor care ne-au reprezentat la aceste categorii. Trebuie să spunem că necesitatea unei săli, în care atleții să aibă toate condițiile pentru antrenamente metodice pline de eficacitate, joacă un rol important în obținerea unor rezultate de valoare. Cînd nu ai creat un obiectiv spor­tiv de o asemenea importanță, este un curaj să te prezinți în confruntări interjudețene și poate, în viitor, pe plan național, cu o echipă care se antrenează pe unde poate și este pă­cat deoarece componenții lotului nos­tru au dovedit mai ales cu prilejul acestui concurs că sunt capabili de performanțe atletice deosebite. Am citit pe figura lor surpriza și încîn­­tarea atunci cînd am intrat în mo­derna și bine utilata Sală a sportu­rilor din Brăila. Oare pe cînd una asemănătoare și la Focșani? După încheierea întrecerilor, l-am rugat pe profesorul Ion Moroiu — directorul concursului, să-mi spună ce părere are despre comportarea echipei noastre. Am primit următorul răspuns: „Aș putea spune că nu m-a sur­prins buna comportare pe care au a­­vut-o în concursul de astăzi, atleții din județul Vrancea. I-am văzut nu de mult în „Cupa de iarnă" unde, deși rezultatele nu au fost la înăl­țimea celor obținute­ în actuala con­fruntare, lăsau totuși să se întrevadă formarea unor talente autentice, cum este de exemplu Ștefan Iliescu, a cărui performanță ar putea-o numi o promisiune pentru viitoarele con­fruntări de acest gen. Avînd în pro­fesorul Gavrilă Ovidiu un antrenor destoinic, cu multă experiență, lotul dumneavoastră va avea posibilitatea și în întrecerile atletice de mare an­vergură să se claseze la aceste cate­gorii, în rîndul echipelor cu loc pe podiumul de onoare". Gheorghe POMPILIU Taste perspective de afirmare (Urmare din pag. 1) cooperatorilor noile norme de muncă îmbunătățite, care țin seama de com­plexitatea lucrărilor, de efortul soli­citat, astfel incit să­ c­orespundă unei activități de 10 ore pe zi, vom putea stabili tarifele de plată corespunză­toare pentru fiecare categorie de lu­crări, pe diferite sectoare de activi­tate. Pentru o cît mai exactă evidentă a muncii depuse, toti cooperatorii vor avea o fișă nominală în care va fi înscrisă seara, norma executată in cadrul unei zile calendaristice. Ca rezultatele muncii fiecărui coopera­tor să fie cunoscute, ele vor fi afi­șate din 15 în 15 zile. Confruntîndu-le cu cele pe care le are înscrise în carnetul său, fiecare participant la muncă va avea astfel posibilitatea să ceară rectificarea unor posibile erori ivite în calculul tarifelor de plată, diferențiate pe cele șase cate­gorii de încadrare a lucrărilor. Precizez că în cooperativa noastră, plata muncii pentru normele îndepli­nite se va face lunar, în proporție de pînă la 80 la sută din sumele prevă­zute a fi plătite în bani, urmînd ca diferența să se acorde la cunoaște­rea definitivă a rezultatelor, propor­țional cu îndeplinirea planului. Pro­dusele prevăzute a fi repartizate membrilor cooperatori pentru munca efectuată se vor da, în aceeași pro­porție, la recoltarea culturilor res­pective. — Și dirijarea tractoarelor de că­tre noi, e o măsură foarte bună... Intervenția președintelui este spon­tană. Probabil că auzind cuvintele „recoltarea culturilor" a făcut o aso­ciere rapidă cu recomandarea ca plnă la începutul campaniei de primăvară din acest an să se organizeze în fie­care cooperativă agricolă cîte o sec­ție de mecanizare, cu caracter per­manent. De altfel, îmi această supoziție și adaugă,confirmă • — Fiecare cultură are lucrările ei ce trebuie executate la timpul optim. In agricultură, orice zi de întîrziere cos­tă bani grei și de, se mai întîmpla ca atunci cînd aveam nevoie de un nu­măr mai mare de tractoare, I.M.A. să n­u poată să nu le dea. Una este să însămînțezi azi și alta peste 10 zile. La fel, în campania de recoltare, cînd ai nevoie de combine, nu le poți aș­tepta zile în șir. Le pierde recolta și e păcat. La fel la arăturile de toam­nă... Face o scurtă pauză, apoi reia firul: — Acum, inginerul șef al coopera­tivei noastre va coordona activitatea secției de mecanizare, răspunzînd atît de îndeplinirea sarcinilor de produc­ție ale cooperativei cit și de reali­zarea planului de producție al for­mației de tractoare folosite de coo­perativă. Da, hotărît, este o măsură foarte bună. — La fel ca și cea legată de lotu­rile date în folosință personală. Și tovarășul Marin Constantin conti­nuă : — Hotărîrea recomandă ca pen­tru respectarea prevederilor statu­tare și stimularea participării la muncă, începînd cu anul 1971, vor fi acordate loturi în folosință personală doar acelor membri care au efectuat cel puțin numărul minim obligatoriu de zile calendaristice stabilit de adunarea generală pentru anul 1970. In cazul cînd un membru cooperator nu realizează minimul de zile calen­daristice de participare la muncă sau nu participă de loc la muncă, i se va reduce proportional lotul in folosință, sau iși va pierde complet dreptul la lot, în acest fel va fi stimulată încă o dată munca depusă de către coope­ratori pentru creșterea producției ve­getale și animale, al cărei scop este îmbunătățirea continuă a vieții noas­tre, a creării drumului larg spre bel­șug și bunăstare. IIHI • MEMENTO TV MIERCURI 14 IANUARIE Programul I 18.00 Deschiderea­ emisiunii. 18.30 Datini românești. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Felicitări. 19.40 Ancheta TV. 20.15 Tele­cinemateca. „Nibelungii". 21.40 Anunțuri — Publicitate. 21.45 Muzică ușoară cu formația Ion Cristinoiu. 21.55 Intîlnire cu muzica. 22.40 Salonul literar al televiziunii. 23.45 Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. JOI 15 IANUARIE Programul I 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.09 Film serial „Aventură in munți“ — Prizonierul din pă­ @ MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO 18.35 Mult e dulce și frumoasă... 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Muzică populară la xilofon și în primbafon. 19.30 Prim plan. 10.20 Reflector. 20.10 Anunțuri — Publicitate. 20.15 Seară de operă — „Michelan­gelo“ de Alfred Mendelsohn. 21.35 Avanpremieră. 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.05 Varietăți. 23.15 închiderea emisiunii progra­mului 1, radio București MIERCURI 14 IANUARI! Programul 1 9.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Viața cărților. 16.20 Cîntă Ion Dolănescu. 10.05 De pe plaiurile bănățene — 16.30 Consultație juridică, muzică populară. 17.05 Antena tineretului. 11.05 Formația de muzică beat. 17.30 Muzică populară. 11.20 Recital de operă — Teodora­nu- 18.03 Știință, tehnică, fantezie, cad­u. 18.30 O melodie pe adresa dumnea­ 11.45 Sfatul medicului, voastră. 11.50 Cotele apelor Dunării. 19.00 Gazeta radio. 12.00 Am îndrăgit o melodie — mu- 19.30 Săptămîna unui meloman, zică ușoară. 20.05 Tableta de seară de Ion Dodu 12.25 Știința la zi. Bălan. 12.30 Întîlnire cu melodia populară 20.10 —„365 de cîntece“, și interpretul preferat. 20.20 Argheziană. „Descîntec". 13.00 Radiojurnal. 20.25 Zece melodii preferate. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 21.00 Istoria ideilor. Emisiune de 13.22 Muzică ușoară de Sile Dinicu Virgil Cîndea­ și Sergiu Malagamba. 21.20 Melodii interpretate la vioară 13.45 Cintă Gheorghița Ristea și Sa­­de Ion Calistrache. La Bîrgu. 21.30 Moment poetic. 14.00 Caleidoscop muzical. 21.30 Solistul serii — Anca Age-14.40 Radio publicitate. mdlu. 14.50 Suită românească de Alexan- 22.00 Radiojurnal. Buletin meteo­dru Pașcanu. rologic. 15.00 Radio-școala. 22.20 Sport. 15.20 Compozitorul săptăminii — 22.30 Pentru magnetofonul dumnea-Beethoven­­voastră, 16.00 Radiojurnal, Buletin meteo­rit- 23.00 Concert de muzică ușoară, fier. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. MODERNIZĂRI ALE REȚELEI TELEFONICE PE VALEA MILCOVULUI De puțin timp, echi­pele de liniști ai Di­recției de poștă și tele­comunicații Vrancea, au început lucrările de modernizare și reorien­­tare a rețelei telefonice de pe Valea Milcovu­­lui. Este vorba despre orientarea abonaților din raza comunelor Re­­ghiu și Andreiașu — care stabileau pină acum o legătură tele­fonică cu Odobeștiul prin intermediul a două centrale. In acest fel, timpul de aș­teptare se reduce con­siderabil, scad comen­zile anulate, se imbu­nătățește, intr-un cu­­vint, deservirea abona­ților. Sintem­ informați că aceste lucrări vor fi terminate la sfîrșitul trimestrului 1 a.c. N -aveți un bilet în... minus? (Urmare din pag. 1) care taxatoarea S.C. le-a dat unor pa­sageri promisiunile că și ceilalți vor primi legitimațiile de călătorie până la punctul terminus, atestă cu priso­sință adevăratele intenții ale acestei salariate. „Metoda" pe care o practică șofe­rul Constantin Meca, de pe autobuzul 31-VN-736, se deosebește de cea a taxatoarei S.C. Acesta — deservea cursa de Mircești din aceeași zi, orele 17 — reținuse cîteva bilete, ale cu­noștințelor pe care le transporta, ți­­nîndu-le gata pregătite pentru perfo­rare la primul semn al apariției pe traseu a controlului. O alarmă falsă era cît pe ce să-l ducă la pierde­rea... ciubucului de 17,50 lei pe ca­­re-l făcuse la dus. „Noroc" că privi­rea atentă a cetățeanului Toader P. din Mircești, a descoperit că ceea ce vedea șoferul nu era mașina de con­trol... La înapoiere a „ciupit" doar 10,50 lei. Constantin B., din Budești ne-a îm­părtășit pe drum că între Cotești și capătul traseului (Budești) nu se dau bilete de călătorie. — Nu sunt bilete pentru asemenea distanțe... Cel puțin așa zic șoferii. 8 De la Focșani au urcat în autobuz călători, pentru Budești, dar cinci n-au primit bilet. Dintre aceștia trei pe segmentul de traseu ferma Cotești-Budești. Am asistat, la un mo­ment dat, la o scenă penibilă. Șoferul Nicolae Grădinaru s-a adresat unui călător (Petra­che B.) : — Dumneata nu plătești...? — Ba da, i-a răspuns acesta, și-i întinde 5 lei.­­ Ai urcat la Focșani... Mai dă 1,50 lei. Ceea ce ne-a lăsat și mai nedume­riți este faptul că dincolo de sustra­gerile din avutul întreprinderii, care, mai devreme sau mai tîrziu sînt des­coperite, unii oameni își pătează cinstea, obrazul pentru cîțiva lei, se tîrguiesc ca la tarabă ! Autobuzul pentru Jorăști (din zi­ua de 9 ianuarie, orele 16,30) s-a um­plut treptat cu navetiști, muncitori constructori. La ora fixată pentru ple­care s-a arătat și șoferul Constantin Chiriac. Mai avea el timp de dat bile­te ? Nu. Iată o scuză pentru eventu­alul control imediat pe traseu și, în același timp o modalitate de a înca­sa ceva pe deasupra. Că de, atunci cînd ai mașină încărcată poți să-i „uiți" pe cîțiva fără bilete... Dar să ne oprim aici. Ceea ce am relatat merită a fi analizat mai atent. Este știut că pentru preluarea sarci­nilor de taxator, conducătorii auto primesc 225 lei lunar (spor de taxare). Să privim lucrurile și din alt unghi. Șoferului C. Chiriac, i-a revenit în luna octombrie un salariu de 2191 lei fără spor de taxare, fără prime de e­­conomii etc. Să nu se creadă că ei că­utăm o eventuală scuză de ordin ma­terial pentru ceea ce face. Nu! Salariul pe care-l încasează reflectă un anumit efort, o anumită muncă pentru că ea există, fără nici o dis­cuție. în aceeași lună, Constantin Meca a primit de asemenea, un sala­riu de peste 1600 lei. A plătit însă 300 lei amendă pentru că fusese găsit de organele de control cu 7 călători fără bilete pe ruta Andreiașu (18 lei biletul) Pentru actul de indisciplină menționat a mai fost sancționat și cu mustrare cu avertisment. Cu toate a­­c­estea, ambii nu ezită a băga mina in buzunarul cetățeanului, în dauna sta­tului. Or și ei șoferi harnici, dar frustra­rea statului se pedepsește și credem că, măsurile pe care le va iniția con­ducerea Autobazei Focșani vor ser­vi drept exemplu pentru amatorii de ciubuc. ci­ tr. C( cinema MIERCURI 14 IANUARIE Cinema UNIREA Focșani: „Vă place Brahms?" Cinema FLACĂRA Focșani: „Blow-up" Cinema POPULAR Adjud: „Să trăim pînă luni". Cinema POPULAR Panciu: pentru Măriuca". Cinema VICTORIA Odobești: „Ultima lună de toamna". Cinema LUMINA Mărășești: „Cava­lerii aerului* „Baladă Miercuri 14 ianuarie 1970 jhisr­a je­ ÎNTINSUL era Noi obiective industriale Fabrica de electronică indus­trială, Fabrica de frigidere Gă­iești, secția mașini de rectificat de pe lingă Fabrica de mașini­­unelte și agregate — București, turnătoria de fontă a Uzinei metalurgice Bacău — sunt cîteva din noile obiective industriale care vor completa anul acesta sectorul construcțiilor de ma­șini din țara noastră. Investițiile acordate pentru dezvoltarea în continuare a acestei ramuri în 1970 sunt aproape egale cu în­tregul volum de investiții con­sumat în perioada 1960—1965. Cea mai mare parte a aces­tora este destinată dezvoltării producției electrotehnice și electronice — ramură hotărî­­toare în promovarea progresu­lui tehnic în economie — ale cărei sarcini de plan pe anul în curs sunt cu 23,3 la sută mai mari decît în 1969. Noi capa­cități de producție vor fi date, de asemenea, în funcțiune și pentru producerea mijloacelor de transport auto, mașinilor­­unelte, agregatelor energetice etc. în total, conform planului Ministerul Industriei Con­strucțiilor de Mașini, în anul 1970 urmează a fi date în func­țiune circa 140 capacități de producție și obiective indus­triale pentru această ramură. Macarale de 16 tone-forță La Șantierul naval din Tr. Severin a început execuția pri­melor două macarale de 16 to­ne-forță, concepute de specia­liști din Timișoara in colabo­rare cu Institutul de proiectări și cercetări pentru mașini de ri­dicat și transportat. Macaralele sunt destinate autoutilării între­prinderii severinene. Ele au deschiderea de 35 m și pot ridica piese și su­­bansamble cu greutate până la 16 t și înălțimi de 30 m. Cu ajutorul lor se va ușura mane­vrarea părților componente ale navelor, aflate pe cala de ar­mare. Două macarale similare se află îa execuție și la Șantierul naval din Oltenița.­­.....$ O nouă metodă de prelucrare a pieselor turnate Un grup de specialiști de la întreprinderea mecanică „Ceah­lăul" din Piatra Neamț a sta­bilit o nouă metodă de prelu­crare a pieselor turnate, baza­tă pe folosirea unui sistem special de b­ere-disc, prin care se înlocuiesc operațiunile de polizare cu pietre. Aplicarea acestei metode in procesele teh­nologice a dus la creșterea pro­ductivității muncii cu aproape 50 la sută și la obținerea unui volum de economii de circa 60 000 lei. In plus se reduc eforturile fizice ale muncitori­lor și se elimină complet praful rezultat în procesul polizării. Calificative: bun și foarte bun La întreprinderea de repa­rat material aeronautic din Capitală a început fabricarea celui de-al doilea lot de avi­oane de tipul BN-2A Islan­der, produs pe baza unei cola­borări româno-britanice. Intr-o scurtă convorbire avută cu un redactor al Agenției „Ager­­pres”, directorul întreprinderii respective, inginerul Constan­tin Oprișan, a declarat că mun­citorii, tehnicienii și inginerii acestui sector al industriei aeronautice române au obținut rezultate de seamă, printre care proiectarea tuturor sub­­ansamblurilor, executarea în fabrică a peste 50 la sută din piesele necesare, calificarea și specializarea în țară a 95 la sută din personalul tehnico-e­­conomic necesar. Referindu-se la calitatea execuției, inginerul Oprișan a arătat că toate or­ganele aeronautice de avizare din țară și străinătate au acor­dat numai calificative bune și foarte bune. Acest tip de avion este deja cunoscut și apreciat în numeroase țări din lume, printre care Australia, Tahiti, Noua Zeelandă, Statele Unite, R.F. a Germaniei, Ghana și Sudan. BN-2A este un avion cla­sic, care are o viteză de croa­zieră de 268 km pe oră și poate transporta 10 persoane sau o încărcătură între 580 și 720 kg, în funcție de distanță. Utili­zarea sa prezintă o eficiență deosebită în misiuni agricole, silvice și poștale, în transportul călătorilor și mărfurilor. /

Next