Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)

1970-01-29 / nr. 169

i MILCOVUL pag. 2 Ce ar trebui să fie Convorbire cu profesorul VASILE MIHU, directorul Școlii generale nr. 4 Focșani Rep.: Se discută, di­n ce In­ ce m­ai mult, stimate tovarășe pro­fesor, despre :,misterul" orei de dirigentie. S-ar putea ca între­barea să vă pară „tendențioasă“. Și totuși, ce­ ar trebui să fie o oră de dirigentie? — Mai întii, ce nu trebuie sa fie­ O oră de dirigentie nu trebuie să fie o oră în care să se predea „o lecție”, fiindco lecția necesita o planificare In prealabil. Structurarea orei de dirigentie după o asemenea optică, nu este in concordantă cu viata clasei, care într-un tri­­mestru, apoi într-un an școlar, dă naștere unor s­ituații ce nu pot fi prevăzute nici măcar de cel mai desăvîrșit pedagog. Rep.: Actuala formulă a orei de dirigentie ? — După opinia mea, bazată pe diverse experiențe personale sau ale colegilor de catedră, e­­fectuate sau sesizate in cei a­­proape 20 de ani de muncă la catedră, formula de desfășu­rare a actualei ore de dirigen­tie face ca ea să-și piardă mult din eficienta educativă. Ea este formală, seacă, plictisitoare și pentru elevi și pentru diriginte. Dacă in acea oră săptămînală de dirigentie s-ar pune în dis­cuție evenimentele trăite de co­lectivul de elevi In săptămâna respectivă (acțiunile cultural­­artistice, patriotice, obținerea de note foarte bune sau foarte rele, comportări demne ale unor elevi față de oamenii maturi sau colegi, discutarea cazurilor de indisciplină etc., etc....), pen­tru o singură problemă din cele arătate, ora ar deveni neincă­­pătoare, atractivă și cu in­fluențe actinei, hotărîtoare In formarea caracterului tinerelor vlăstare. De abia acum dirigin­tele ar deveni educatorul cel mai apropiat și cel mai intim al elevilor clasei respective... Rep.. Așadar?... — ...Nu găsesc necesară pla­nificarea temelor la orele de dirigenție. Ele sunt, prin natura lor, pline de neprevăzut. Ochiul dirigintelui trebuie să fie ca un reflector permanent deasupra clasei respective, pentru a fi la curent cu problemele care fră­­mîntă clasa, pentru a putea in­terveni și dirigui... Rep.: Cum vă argumentați propunerea? — Datorită discuțiilor cu co­legii, am ajuns la această con­cluzie. Dacă se ține seama de evenimentele clasei, o planifi­care nu este, deci, posibilă. Am Întrebat într-o zi pe un tovarăș diriginte: „Cu­ la sută ați res­pectat planificarea? — 50 la sută... — Care anume teme din planificare au creat acest pro­centaj?—Cele generate... In rest viata colectivului a infirmat planificarea...“ Să fim înțeleși. Eu nu exclud planificarea muncii dirigintelui ci a structurii tematice apriorice a orelor de dirigentie! Nu poți prevedea ceea ce va fi... decit cu coeficienți ipotetici. Iar ipo­teticul In educație poate da naștere la obținerea unor rezul­tate nedorite... Rep.. Ora de dirigentie este o ...„insulă”? — Din acest punct de vedere, dar este insula psihologică și intelectuală a unui colectiv care cuprinde caractere în formare. Diriginta nu pot face o expo­ziție de cazuri în ora de diri­genție, de față fiind „musafiri“. Consider, așadar, că asistentele și inter­asistentele la această oră trebuie să fie întrerupte. Musafirul (cel venit la asistentă sau interasistentă) este, totuși, „străin” de viața clasei, de fră­­mîntările ei. El diminuează mult curajul elevului de a-și dez­vălui inima, intimitățile, nesi­­guranțele sau chiar certitudi­nile. Copilului îi rămîne o umbră de stînjeneală într-o astfel de situație, fiindu-i teamă că vor fi divulgate de către „musafiri“, gesturile sale sufle­tești. Și de ce să nu recu­noaștem că divulgarea anumi­tor secrete sufletești jenează? In felul acesta, procesul educa­tiv nu va decurge în cele mai optime condițiuni. Pe de altă parte, „musafirul” jenează și pe diriginte. Prin prezența sa, pro­fesorul propunător, reflectând în astfel de cazuri că „musafi­rul" vede altfel lucrurile, reacționează „oficial”. Profeso­rul devine, în fața clasei, atunci, mai puțin apropiat, tratează problemele mai rece, iară acea căldură sufletească, atît de ne­cesară pentru munca cu ceea ce este mai gingaș în copil. Situația la învățătură, frecvența, maturizarea gîndirii elevilor în raport cu virsta, sînt suficiente aspecte ce ne îndreptățesc să apreciem cu exactitate munca unui diriginte. Pentru aceasta și conștiința profesională a di­rigintelui trebuie să se mă­rească. Ce ar trebui să fie ora de dirigenție? „Templul“ educativ din școală. Nu un hibrid între „lecție”, „oră“ și... „alte activi­tăți“ ! Convorbire consemnată de Florin MUSCALU N.R. Considerînd opiniile pro­fesorului Vasile Mihu un bogat suport de dezbateri, invităm pe această cale pe specialiștii din școlile județului nostru să ia, în continuare, cuvîntul în co­loanele ziarului nostru. SPORT - SPORT o oră de dirigensie ? i i Această splendidă grupă „C“ In toiul marilor ,,bătălii" (vezi me­ciurile disputate în seria noastră) pen­tru calificarea în finala Campionatu­lui mondial, nimeni nu se gîndea de­sigur că va veni o anumită zi și o anumită oră cînd emoțiile cheltuite în șase meciuri grele, împrăștiate deci, se vor aduna iarăși, dar toate deodată. A trebuit să se înfăptuiască minunea așteptată mai bine de trei decenii (calificarea într-o finală C.M.) pentru ca într-o seară de iarnă, mili­oane de telespectatori să aștepte cu pulsul grăbit, decizia sorților. Imagi­nea de pe micul ecran venea de de­parte, din acel departe atît de aproape interesului nostru de „calificați", din Mexic, teatrul viitoarei ediții a Cam­pionatului mondial de fotbal. Și o fe­tiță cu nume gingaș. Monica, în cea­sul acela de suspense, efectua la ma­rea temperatură a unei emoții mon­diale, cea mai simplă operație aritme­tică din lume: 16 de împărțit la 4. Trebuiau să rezulte, evident, 4 grupe a 4 echipe, din care la vară se vor alege după o luptă simultană pe 4 fronturi, cele 8 îndreptățite să atace în continuare trofeul suprem. Plasarea echipei noastre într-o grupă infernal de grea și insuporta­bil de frumoasă (grupa C, alături de Brazilia, Anglia și Cehoslovacia) a stîrnit reacții puternice și neuniforme. In conștiința tuturor s-a amestecat deodată teama de adevăr și cople­­șeala dulce la gîndul îndrăzneț al e­­ventualului triumf. Duritatea alegerii a dezvelit pe alocuri și nemulțumiri. Unii n-au putut conveni ca echipa noastră națională aureolată de recente rezultate meritorii, să fie plasată (în virtutea mecanismului tragerii la sorți) într-o grupare valorică inferioară, a­­lături de Maroc, Israel și El Salvador. Condeie logice și principiale au pus însă lucrurile la punct, demonstrînd atu-ul de obiectivitate (s-a ținut cont de performanțele oficiale anterioare pe plan mondial) în această opera­țiune pîndită de relativism. Faptele sînt consumate și se cu­nosc. Le-au cunoscut și băieții noștri din echipa națională, în seara aceea de 10 ianuarie, cînd în marea sală de festivități a hotelului Maria Isabel, în­tr-un fast fără precedent (fotoliile in­vitaților erau îmbrăcate, după impor­tantă, în culori diferite) s-a efectuat tragerea la sorți. Pe scaune de lemn sau pur și simplu pe dușumea, „mon­dialii" noștri priveau televizorul din sala de club a complexului sportiv 23 August. Pe măsură ce operația se producea, probabilitățile se împu­ținau și ele. Totuși, cînd numele Ro­mâniei s-a înșirat după cele trei par­tenere celebre, o tăcere grea a inva­dat încăperea. Cineva s-a ridicat pre­cipitat și îndreptîndu-se spre televi­zor, a „potrivit" o imagine dureros de clară, altcineva a solicitat prin gesturi o țigară. Impasibil ca întotdeauna, Răducanu a spart primul linișteai „Lasă că o să le arăt eu la toți. Mi-e frică puțin doar de Pele și de ăla... ăla, cum îl cheamă, cu ochiul sărit (se gîndea la Tostao, cel recent operat la ochi). Dar o să fie bine". Semnalul deconectării îl dăduse acest Răducanu, acest uriaș cu suflet de copil. Au în­ceput discuții încinse, s-au comentat șanse. Nunweiller VI, gîndind tare și pentru alții și-a amintit de victoria a­­supra Portugaliei, de cele două me­ciuri egale cu Anglia, de succesul în fața R.F. a Germaniei. Imaginea unei performanțe răsunătoare încolțea în replicile jucătorilor. Cu sentimentul responsabilității, cu dorința de a forța la Guadalajara șansa ostilă, lotul nostru național și-a continuat pregătirile, ce se desfășoară astăzi pe meleagurile Americii de Sud, mai ales în patria lui Pele, în Brazilia cea înciudată și atîta timp nedumerită de titlul pierdut în Anglia Pierzînd în Anglia, Brazilia furniza marea surpriză a Campionatului mon­dial 1966. Cîștigînd dreptul de a par­ticipa în optimi, România ar furniza marea surpriză a Campionatului mon­dial 1970. Fiecare campionat mondial cu surpriza sa I Ion CUPEN, redactor la revista Tolbat Dumitrache, Dobrin și Dembrovschi se îndreaptă spre avionul care-i va transporta, împreună cu întregul lot al Naționalei, spre Brazilia. •i Foto: S. BRAȘOVEANU AȘTEPTAM RECLAM­AȚIAl Una dintre brutăriile de pe strada Republicii, in rafturi, plinea caldă face baie de aburi. Peri­metrul restrîns îi silește pe cumpărători să-și simtă umerii. — Două plini mai pră­jite... — $i mie una nepră­jită... Oamenii sunt serviți după dorință. Vînzătoa­­rea, o femeie voinică, are un suris bun, ce-i lu­minează fata. Și mîini foarte iuti. Se înaintează cu repeziciune. De-abia intrat în brutărie și uite, ti-a și venit rîndul. Totul decurge ca într-o întrecere contra-cronome­­tru. Dar... Ușa se deschi­de lăsînd cu greu să intre o femeie corpolen­tă, Intre două vîrste. Este iardată violent și are în mînă o geantă de voiaj. — Ai pline proaspătă? NOTĂ Nu așteaptă răspuns și se apropie de o navetă așezată la marginea tej­ghelei. Cu degetul mare începe să împungă o gră­madă de plini. Alege apoi trei, se îndeasă în sacoșă, scoate din gean­tă o hîrtie de 5 lei și spune impasibilă : I — Oprește-mi două plini . Vînzătoarea, absorbită de servirea cît mai exem­plară a clienților, n-a observat nimic. Este to­tuși surprinsă de această „comandă”, rostită pe un ton destul de ridicat. Exclamă descumpănită: — Dar, dumneavoastră nici n-ați fost la rînd. — Ce importanță are ? M-am servit singură. — Și — intervine un cetățean — din trei plini, plătiți două. — Ce­­ e bagi unde nu-ți fierbe oala ? Nu te-a scărmănat nimeni azi ? Vocea a căpătat vădit nuanță de agresivitate. Dar vînzătoarea inter­vine calm . — Voi rog să puneți pîinile la locul lor. Intimidată de liniștea ce s-a așternut în jurul ei, femeia așează cele trei plini în navetă. — $1, acum vă rog să treceți la rînd, continuă pe același ton calm, vîn­zătoarea. Brusc, peste ob­rajii fardați violent, se râs­­pîndește o purpură ade­vărată. Ca o furtună, po­sesoarea lor se repede spre ușă. Din prag, voci­ferează : — Asta e atitudine ci­vilizată față de clienți ? Am să te reclam ! Amenințarea se fringe, prinsă undeva în deschi­zătura ușii. Cumpărătorii comentează plini de in­dignare faptul. Și pe chipul vînzâtoa­­rei se citește indignarea, dar pe care vocea calmă o desminte. Oamenii în­țeleg această comportare lăudabilă. Și totul rein­tră în normal: — Două plini mai pră­­jite... — Si mie una nepră­­jită... Emil GONCIU SCURTE ȘTIRI . ATLETISM. In zilele de 24—25 ianuarie s-a desfășurat la Cluj Concursul republican de sală pentru juniori mici. Tî­­nărul atlet Fănel Iliescu, de la Școala sportivă din Focșani, a cîștigat cursa de 50 m plat cu timpul de 6,3 secunde. a BASCHET. Duminică, în cadrul campionatului republican al juniorilor și școlarilor, e­­chipa de fete a Liceului „Al. I. Cuza" din Focșani a repurtat un frumos succes învingînd în de­plasare cu scorul de 57—49 e­­chipa Liceului nr. 4 din Galați. O comportare excelentă au avut C. Clima, C Nichifor, L. Ene și A. Podaru. Echipa de băieți a Liceului „Unirea" din Focșani, în de­clin de formă, a pierdut pe te­ren propriu cu 101—103 în fata echipei Școlii sportive Brăila. ■ GIMNASTICA. Faza pe municipiu a campionatului re­publican­­ școlar la gimnastică a fost cîștigată de Școala gene­rală nr. 10 la fete, iar la băieți de Școala generală nr. 6. ■ VOLEI. Echipa de fete a li­ceului din Vidra a fost învinsă cu 3—0 de echipa liceului „N. Bălcescu" Brăila. Cînd apa caldă „îngheață“ (Urmare din pag. 1) La numai trei luni de la darea în fo­losință însă, două din cazanele cen­tralei termice nr. 2 s-au defectat. După afirmațiile mecanicilor de ex­ploatare și ale tehnicienilor I.G.M.-ului cauza defecțiunilor ar consta în faptul că nu a fost montat un sepa­rator de nămol sau o instalație de dedurizare a apei. Avînd experiența cîtorva ani de exploatare și întreți­nere a centralei nr. 1, conducerea Întreprinderii de gospodărire orășe­nească ar fi putut prevedea aseme­nea posibile defecțiuni. Făcînd un bilanț al deficiențelor semnalate, ne dăm seama că la de­fecțiunile datorate proiectului cen­tralelor și montării utilajului, li se adaugă cele generate de lipsa de răspundere și de practica „bunului plac” de care s-au făcut vinovați atît administrația blocurilor, cît și mecanicii de întreținere ai centra­lelor termice. Amestecul președintelui asociației de locatari a cvartalului și a admi­nistratorului acesteia în sistemul de funcționare a centralelor termice nu poate sa stînjenească buna lor funcționare. Considerăm că este ne­cesar să se ia măsuri menite să pună capăt practicii bunului plac și haosului care domnește în centralele termice. Considerăm că este cazul să amintim tuturor celor angrenați, într-un fel sau altul, în sistemul de servire a cvartalului de locuințe cu căldură și apă caldă că funcția lor implică și răspunderi morale, nu numai pe cele profesionale. Un plus de răspundere față de în­datoririle de serviciu sau față de cele ce decurg din alegerea într-o funcție obștească ar reuși să aducă regimul de funcționare al centrale­lor termice la calificativul mulțu­mitor. MEMENTO 23.10 intîlnire cu compozitorul Radu Șerban. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. Programul returului campionatului diviziei B-seria I, ediția 1969-1970 ETAPA A XVI-A. 15 MARTIE 1970 Progresul Brăila—Metalul București Gloria Bîrlad—Politehnica Galati Metrom Brașov—Poiana Cîmpina Ceahlăul Piatra Neamț—Portul Const Dunărea Giurgiu —Flacăra Morom Sportul studențesc—Chimia Suceava Oțelul Galați—Metalul Târgoviște Progresul București—Știința Bacău ETAPA A XVII-A. 22 MARTIE Flacăra—Metrom Metalul București—Oțelul Metalul Târgoviște—Gloria Portul—Sportul studențesc Politehnica­ Ceahlăul Poiana — Progresul București Chimia—Dunărea Știința Bacău—Progresul Brăila ETAPA A XVIII-A. 29 MARTIE Oțelul—Dunărea Știința Bacău—Poiana Cîmpina Metrom—Metalul București Flacăra—Gloria Metalul Tîrgoviște—Chimia Sportul studențesc—Ceahlăul Progresul Brăila—Politehnica Progresul București—Portul ETAPA A XIX-A. 5 APRILIE Ceahlăul—Știința Gloria—Metrom Otelul—Progresul București Portul—Chimia Metalul București—Sportul stud. Progresul Brăila—Metalul Tîrgov. Poiana—Flacăra Dunărea—Politehnica ETAPA A XX-A. 12 APRILIE Politehnica—Sportul studențesc Metalul Tîrgoviște—Dunărea Poiana—Progresul Brăila Metalul București—Flacăra Știința—Portul Metrom—Ceahlăul Progresul București—Gloria Chimia—Oțelul ETAPA A XXI-A. 19 APRILIE Gloria—Poiana Sportul studențesc—Metrom Portul—Oțelul Progresul Brăila—Dunărea Chimia—Progresul București Politehnica—Știința Flacăra—Metalul Tîrgoviște Ceahlăul—Metalul București ETAPA A XXII-A. 26 APRILIE Progresul București—Progresul Brăila Oțelul—Gloria Știința—Sportul studențesc Poiana—Politehnica Ceahlăul—Flacăra Metalul București—Metalul Tîrgoviște Dunărea—Portul Metrom—Chimia ETAPA A XXXI-A. 8 MAI Metalul Tîrgoviște—Metrom Chimia—Poiana Portul—Gloria Sportul studențesc—Progresul Buc Progresul Brăila—Ceahlăul Politehnica “Oțelul Dunărea - Metalul București Flacăra — Știința ETAPA A XXIV-A. 10 MAI Flacăra —Portul Metrom —Progresul București Politehnica Chimia Metalul București Poiana Știința Oțelul Ceahlăul­­ Metalul Tîrgoviște Gloria—Progresul Brăila Sportul studențesc—Dunărea ETAPA A XXV-A 17 MAI Portul — Progresul Brăila Gloria —Metalul București Oțelul—Flacăra Progresul București- Ceahlăul Metalul Tîrgoviște— Politehnica Poiana —Sportul studențesc Chimia—Știința ETAPA A XXVI-A. 24 MAI Progresul Brăila—Chimia Sportul studențesc—Oțelul Ceahlăul — Poiana Metalul București—Știința Politehnica—Metrom Flacăra—Progresul București Portul—Metalul Târgoviște Dunărea—Gloria ETAPA A XXVII-A. 31 MAI Politehnica—Portul Chimia—Ceahlăul Progresul Buc.—Metalul Buc. Dunărea—Poiana Metalul Târgoviște—Sp. studențesc Metrom—Oțelul Știința—Gloria Progresul Brăila—Flacăra ETAPA A XXVIII-A. 7 IUNIE Ceahlăul—Dunărea Sportul studențesc—Flacăra Gloria—Chimia Oțelul—Progresul Brăila Poiana—Metalul București Știința—Metrom ETAPA A XXIX-A. 14 IUNIE Metalul București—Chimia Oțelul—Poiana Portul—Metrom Progresul Brăila—Sportul studențesc Metalul Tîrgoviște—Știința Flacăra—Politehnica Dunărea—Progresul București Gloria—Ceahlăul ETAPA A XXX-A. 21 IUNIE Ceahlăul—Otelul Sportul studențesc—Gloria Știința—Dunărea Progresul Buc.—Metalul Tîrgoviște Poiana—Portul Metrom—Progresul Brăila Politehnica—Metalul București Chimia—Flacăra O.C.L. ALIMENTARA MIXTA FOCȘANI ANGAJEAZĂ Gestionari pentru unitățile ali­mentare și de alimentație publică din municipiul Focșani, cu respectarea indicatorului tarifar de calificare. Informații se pot obține la serviciul personal. MEMENTO 9 MEMENTO 9 MEMENTO MEMENTO Tv JOI 29 IANUARIE Programul I 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.05 Film serial. „Aventură în munți“. 18.35 Mult e dulce și frumoasă... 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Hochei pe gheață. Repriza a III-a din finala competiției „Cupa ora­șului București.“ 20.00 Reflector. 20.10 Anunțuri — publicitate. 20.15 Prim plan. Meteorologul. 20.45 Stagiune lirică T.V. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Actualități literare. 22.30 Avanpremieră. 22145 Varietăți pe peliculă — Sammy Davies jr. 20 09?rechuderea emisiunii programu­lui T. VINERI 30 IANUARIE Programul­­ 17.00 Deschiderea emisiunii. Consultații pentru elevi. Matematică (cl. a VIII-a). 18.00 Lumea copiilor. 18.30 Actualitatea în economie. 18.50 Miniaturi coregrafice. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Reflector. 19.30 Mai aveți o Întrebare? 20.40 Film artistic. „Un om teribil“. 22.05 Telejurnalul de noapte. 22.20 Cadran. Emisiune de actualitate internațională. 23.00 închiderea emisiunii. radio București JOI 29 IANUARIE Programul 1­5.05—6.00­ Muzica dimineții. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 9.30 Odă limbii române. 10.05 De prin sate adunate — muzică populară. 10.30 Paletă multicoloră — muzică ușoară. 11.05 Tangouri celebre. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Din veacul lui Stradivarius. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Arii din opere interpretate de Viorica Cortez-Guguianu. 12.15 Cîntă Dorin Anastasiu. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii de H. Mălineanu. 13.45 Cîntece populare. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Radio publicitate. 14.50 Nestemate folclorice. 15.00 Ateneu. 15.15 Compozitorul săptămânii — Robert Schumann. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Orchestra de muzică populară din Arad, dirijor Ion Zahu. 16.30 Ce e nou în județul nostru. Sibiu — ianuarie 1970. 16.50 Cîntece de Mircea Neagu. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Album folcloric. 18.03 Muzică ușoară. 18.10 Orizont științific. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămina unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — „365 de cîntece“ 20.20 Argheziană. „Creion“. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Convorbirile de joi. 21.20 Compozitor și interpret — Adriano Celentano. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Fory Eterle. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe interpretate de Alia Baianova, Alice Șandru și Nicu Stoenescu. 22.50 Piese de estradă. cinema JOI 29 IANUARIE Cinema UNIREA Focșani: „Winetou în valea morții“ Cinema FLACARA Focșani: „Prințul negru" Cinema POPULAR ADJUD: „Noaptea generalilor“ (I—II) Cinema LUMINA Mărășești: „Baltagul“ Cinema POPULAR Panciu : „La dolce vita“ (I—II) Cinema VICTORIA Odobești: „Omul, orgoliul, vendetta" Jo îH25 H iam iarie 1970 FABRICA DE P.F.L. din cadrul C.E.J.L. Focșani ANGAJEAZĂ Cu data de 1 februarie 1970 Lăcătuși mecanici și electricieni calificați, cu vechime de cel puțin 3 ani in muncă, in vederea spe­cializării în meseria de operatori fabricație plăci din fibre de lemn. Cei interesați se vor adresa la serviciul personal-înva­­țămînt al C.E.IX. Focșani, B-dul București, nr. 66, tele­fon nr. 1860. <

Next