Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)

1970-02-14 / nr. 183

MILCOVUL pag. 20 Conferința sindicatelor din județul Vrancea (Urmare-dim pag. I) $1 organele sindicale se ocupă cu răs­pundere de îmbunătățirea continua a calității produselor, că în anul 1969 Întreprinderile economice din județul nostru au înregistrat un număr de 535 refuzuri, în valoare de peste 4,4 milioane lei, cele mai multe fiind la U.E.I.S Focșani și Vrancea, C.P.L. Gugești, Fabrica de mobilă Focșani, întreprinderea pentru industrializarea vinului. Conferința a analizat activitatea complexă desfășurată de organiza­­nizațiile sindicale în domeniul con­trolului obștesc privind legislația de protecție a muncii, deservirea popu­lației de către unitățile comerciale, cooperatiste, sanitare, munca politi­­co-educativă și cultural-artistică pen­tru formarea și dezvoltarea conștiin­ței socialiste a salariaților. Darea de seamă și vorbitorii au Înfățișat sarcinile sporite ce stau în acest an în fața oamenilor muncii din județul nostru, necesitatea per­fecționării activității organelor și organizațiilor sindicale pentru mobi­lizarea întregului potențial material și uman la îndeplinirea exemplară a planului economic pe acest an — ultimul din actualul cincinal. Înfăptuirea obiectivelor stabilite Ia răspunsul organizației județene de partid Vrancea la chemările organizațiilor de partid ale ju­dețelor Brașov și Timiș, pune în fața organizațiilor sindicale sarcini de mare răspundere. Principalul conținut în activitatea acestora, în întrecerea socialistă, trebuie să-l constituie — așa cum a subliniat Conferința — realizarea importante­lor obiective economice trasate în documentele plenarei C.G. al P.C.R. din decembrie anul trecut, con­centrarea forțelor spre utilizarea cît mai rațională a fondărilor ma­teriale și bănești, organizarea știin­țifică a producției și a muncii, creșterea calitativă a întregii activi­tăți economice, sporirea eficienței sale, în acest context, comitetele sin­dicatelor să militeze pentru atrage­rea efectivă a oamenilor muncii la conducerea și organizarea produc­ției, pentru a pune larg în valoare rezervele existente în fiecare între­prindere, în fiecare unitate economică din județ. Sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, organele și organizațiile sindicale își vor per­fecționa neîncetat stilul și metodele de muncă, mobilizînd activ masa largă a salariaților la înfăptuirea exemplară a tuturor sarcinilor tra­sate de partid, la îndeplinirea și de­pășirea obiectivelor economice din acest an, pentru înflorirea multilate­rală a județului, a patriei socialiste. S­uind cuvîntul la lucrările confe­rinței tovarășul Simion Dobrovici, membru al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului județean de partid a spus : „Considerăm că în răstimpul care a trecut de la înființarea organizației județene sindicale, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, sindicatele au obținut rezultate mai bune pe linia îmbunătățirii stilului lor de muncă, în mobilizarea maselor de salariați la înfăptuirea an de an a sarcinilor planului economic, la întă­rirea disciplinei în muncă, la educa­rea muncitorilor, la ridicarea nivelu­lui lor de cunoștințe profesionale și de cultură generală. Se poate aprecia că se realizează o mai judicioasă co­laborare între organizațiile de sindi­cat, comitetele de direcție și celelalte organizații de masă, fapt care se re­flectă în activitatea de producție a întreprinderilor, în activitatea tuturor instituțiilor din cuprinsul acestui ju­deț. Ca urmare a eforturilor depuse de colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni, pentru aplicarea măsu­rilor stabilite de Biroul Comitetu­lui județean de partid în vederea îmbunătățirii organizării producției și a muncii, pentru mai buna folosire a capacităților de producție, a fonduri­lor materiale și bănești, s-a reușit ca planul producției globale în industrie să fie depășit cu peste 60 milioane lei, producția marfă cu­ 120 milioane, pro­ducția marfă vîndută și încasată cu 38 milioane, livrările la export cu 38 milioane, iar beneficiile cu 33 mili­oane. Subliniem contribuția adusă de or­ganizațiile sindicale de la Fabrica de confecții, Vinexport, Platforma in­dustrială, Chimica Mărășești și altele la realizarea și depășirea planului de producție, întărirea disciplinei în muncă, folosirea fondului de timp. Rezultate bune s-au obținut și în cadrul întreprinderilor agricole de stat și de mecanizarea agriculturii în­cheind anul 1969 cu o depășire de 60 milioane lei a planului valoric, reali­­zînd un beneficiu de 1,7 milioane lei. Merită să subliniem contribuția a­­dusă de membrii de sindicat din sec­torul comercial, sanitar, al învățămîn­­tului de stat și edilitar gospodăresc care au reușit în perioada la care se referă darea de seamă să obțină re­zultate bune în deservirea populației, în îmbunătățirea indicilor de sănă­tate, în instruirea și educarea copii­lor, precum și în înfrumusețarea ora­șelor și comunelor din județ. Mențio­năm că în acest sens orașelet Odobești și Adjud au obținut premiul IV și respectiv mențiunea I pe­­ țară in­ ac­țiunea patriotică de gospodărire și înfrumusețare. Succesele obținute în industrie, în agricultură, în toate celelalte sectoa­re de activitate sunt rodul muncii în­suflețite, pline de abnegație a colec­tivelor de muncă din întreprinderi și de pe șantiere, din unitățile agricole și din Instituții care înfăptuiesc nea­bătut politica partidului de dezvoltare a forțelor de producție, de perfecțio­nare a relațiilor de producție, de spo­rire a avuției naționale. Se poate spune că organizațiile sin­dicale s-au preocupat mai mult pentru antrenarea salariaților în vederea fo­losirii rezervelor interne pentru ge­neralizarea inițiativelor în cadrul în­trecerilor socialiste și a experienței pozitive din activitatea evidențiaților și fruntașilor, pentru asigurarea con­dițiilor materiale necesare bunei des­fășurări a producției și a muncii.“ După ce a făcut o amplă analiză a cauzelor care au generat o serie de lipsuri în activitatea sindicatelor, vor­bitorul s-a referit la sarcinile ce stau fn fața acestora în acest an. „Anul 1970 este pentru noi un an greu în care avem de realizat mai multe obiective și sarcini sporite față de anul trecut. De aceea sindicatele vor trebui să pună în centrul activi­tății lor mobilizarea salariaților pen­tru îndeplinirea ritmică și de calitate a sarcinilor ce revin fiecărei unități. Trebuie să se acționeze cu mai multă hotărîre și operativitate pentru întărirea disciplinei în producție care de multe ori este deficitară, pentru folosirea completă a fondului de timp, pentru înlăturarea absențelor moti­vate și nemotivate, precum și la îm­bunătățirea calității produselor. Este necesar ca în viitor să se rea­lizeze o mai bună conlucrare între sindicate și comitetele de direcție în scopul organizării mai judicioase a producției și a muncii, asigurării con­dițiilor materiale pentru realizarea in­dicatorilor de plan. Trebuie să se urmărească în per­manență ridicarea nivelului de cunoș­tințe profesionale ale lucrătorilor, mai ales în unitățile care vor intra în funcțiune și pe șantierele de cons­trucții. Comitetele sindicatelor au sarcina importantă să ajute mai mult condu­cerile administrative ale întreprinde­rilor economice pentru organizarea și desfășurarea întrecerii socialiste, im­­punîndu-i-se acesteia un caracter con­cret și permanent, cu obiective pre­cise, ducînd la generalizarea expe­rienței pozitive a metodelor înaintate folosite de fruntașii în producție. Consiliul județean trebuie să asi­gure o instruire temeinică a activului său, pentru a se cunoaște conținutul hotărîrilor de partid și de stat, să se îmbunătățească conținutul adunărilor grupelor de sindicat, al consfătuirilor de producție, să se stimuleze iniția­tiva maselor prin urmărirea apli­cării propunerilor făcute de oa­menii muncii. Este necesar ca organizațiile sindi­cale să treacă imediat la populariza­rea tuturor sarcinilor în rîndul lucră­torilor, a angajamentelor luate de di­ferite colective de muncă, să urmă­rească și să analizeze periodic modul în care acestea se înfăptuiesc. Activitatea desfășurată de Consiliul județean de la constituirea județului și pînă acum a scos în evidență nece­sitatea întăririi colaborării între toate organizațiile de masă și obștești pe linia întăririi muncii de educație, pen­tru popularizarea politicii partidului și statului nostru. Consider că activitatea culturală ce trebuie desfășurată în întreprinderi și instituții să fie organizată la nivelul corespunzător, să reprezinte cu ade­vărat folclorul nostru românesc, să oglindească mai profund transformă­rile înnoitoare ce au loc în patria noastră. Trebuie să se desfășoare o mai largă activitate de educație, cu adine caracter partinic și care să ducă la ridicarea nivelului de conștiință al lucrătorilor. Organizația sindicală județeană tre­buie să pună accentul pe munca spor­tivă a asociațiilor din întreprinderi. Să se ia măsuri pentru dezvoltarea sportului de masă și de performanță. Rezultatele obținute pînă acum în diferite faze, de către sportivii vrîn­­ceni, nu sînt pe măsură să ne mul­țumească". In încheiere tovarășul Simion Do­brovici a spus: „îmi exprim toată convingerea că noul organ județean al sindicatelor va depune eforturi sporite în realizarea sarcinilor ce re­vin sindicatelor, să dea dovadă de mai multă perseverență în muncă pentru a contribui și pe această cale la ridicarea activității economice și culturale din județul nostru". în prima sa plenară, Consiliul ju­dețean al sindicatelor a ales biroul executiv. Ca președinte a fost ales Ion Tătaru iar ca secretar tovarășul Decebal Luca. Răspunsul I.M.A. Adjud (Urmare din pag. 1) La plantațiile de vii 1232 ha. arătură; 1691 ha. prășit ; 125 ha. lucrat cu freza ; 1029 ha. com­batere a dăunătorilor ; 140 ha. des­fundat pentru vii; 905 ha. îngropat și dezgropat; 1022 ha. discuit; 30.000 gropi săpate in vie. In legumicultură 180 ha. nivelat teren ; 155 ha. mode­lat teren; 15 ha. plantat legume; 47 ha. semănat legume ; 210 ha. prășit mecanic; 225 ha. lucrat cu freza; 320 ha. combătut dăunători; 21 ha. dislocat rădăcinoase ; 14 ha. dislocat ceapă. • Executarea întregului volum de lucrări agricole mecanizate, contrac­tate cu cooperativele agricole de pro­ducție în perioada optimă și de bună calitate astfel ca producția globală agricolă vegetală să sporească cel puțin cu 1 la sută față de plan. • Executarea unui volum de lu­crări, asistență tehnică și prestări de servicii către cooperativele agricole de producție și alți beneficiari, în va­loare de cel puțin 660 000 lei din care: — acordarea de asistență tehnică la cererea cooperativelor agricole de­servite, privind montajul, repararea și punerea în funcțiune a utilajelor de mică mecanizare în valoare de cel puțin 80 000 lei; — repararea, punerea în stare de funcționare și exploatare a tuturor instalațiilor și agregatelor de irigat din C.A.P. în valoare de cel puțin 90 000 lei. • Reducerea cheltuielilor la 1 000 lei venituri cu 0,5 la sută ceea ce re­prezintă 65 500 lei. — reducerea consumului de piese și materiale cu 55 500 lei; — reducerea consumului de carbu­ranți și lubrifianți cu 10 000 lei, res­pectiv cu 0,12 litri motorină pe hectar. • Vom obține un beneficiu în va­loare de 196 500 lei prin măsurile or­ganizatorice ce le vom lua în anul 1970 pentru realizarea și depășirea in­dicatorilor. • Realizarea unui volum total de investiții necentralizate în valoare de 302 000 lei în perioada optimă din care : — 3 case de cîmp în valoare de 132 000 lei la secțiile de mecanizare Păunești, Ruginești, Corbița care să fie date în folosință la 15 august 1970; — terminarea construirii a 3 ate­liere mecanice în valoare de 40 000 lei la secțiile Homocea, Ruginești, Pufești, care vor fi date în folosință pînă la 25 septembrie 1970 ; — construirea a 4 piste de beton în valoare de 60 000 lei la secțiile de mecanizare Păunești, Corbița, Tănă­­soaia, Ruginești, care să fie date în folosință la 1 octombrie 1970; — executarea a 5 împrejmuiri în valoare de 44 000 lei la secțiile de mecanizare Corbița, Tănăsoaia, Bo­­ghești, Păunești, Prisecani, ce vor fi date in folosință în trimestru IV/1970; • Realizarea unui volum total de investiții centralizate în valoare de 160 000 lei, din cărei — 3 ateliere mecanice in valoare de 150 000 lei la secțiile de mecani­zare Păunești, Corbița, Tănăsoaia ce vor fi terminate în trim. IV/1970. — o contribuție în valoare de 10 000 lei la electrificarea secției Ru­­ginești, cu termen de punere în func­țiune în trim. III/1970.­­ Vom acorda o mai mare atenție pregătirii și permanentizării mecani­zatorilor, creîndu-le condiții mai bune de muncă și viață în întreprindere și la secții. Conștienți fiind de contribuția pe care trebuie să o depunem, la crește­rea în mai mare măsură a producțiilor agricole, vegetale și animale, asigu­răm Comitetul județean de partid că ne vom mobiliza toate eforturile, pentru realizarea exemplară a sarci­nilor de plan și a angajamentelor asumate pe anul 1970. Sub acoperișul bunelor rezultate (Urmare din pag. 1) După cum rezultă din analiza în­deplinirii planului la producția glo­bală și marfă — indicatorii de pro­ducție care sînt nu numai realizați dar și depășiți — situația nesatisfă­cătoare determinată de minusurile înregistrate­ la producția marfă vîndută și încasată și livrări la ex­port, nu se datorează unor de­ficiențe din angrenajul produc­ție, ci unor greutăți în realiza­rea lor în circuitul economic. Care au fost acestea ? Ele fac refe­rire la lipsa unor fructe necesare expediției produselor, pentru export lucru de care se fac vinovați Teh­­noforesexport și Exportlemn Pia­tra Neamț din care cauză Comple­xul de prelucrare a lemnului Gu­­gești nu reușește să-și îndeplinească planul decit în proporție de 85,5 la sută, iar U.E.I.S. Focșani de 89,5 la sută. Dat fiind faptul că de realiza­rea indicatorilor amintiți e strîns legată activitatea financiară a uni­tăților, forul tutelar al acestora, C.E.I.L. Focșani, să intervină cu maximă operativitate pentru redre­sarea acestei stări de lucruri, știut fiind faptul că asigurarea unei bune ritmicități în livrări, dă garanție înde­plinirii în mod exemplar a planului. Dat fiind sarcinile sporite ce stau în fața tuturor unităților economice în acest an, ultimul din actualul cincinal, comitetele de direcție, consiliile de administrație, prin în­făptuirea măsurilor luate în cadrul adunărilor generale ale salariaților, prin îmbunătățirea continuă a stilu­lui și metodelor de muncă, trebuie să soluționeze cît mai operativ nea­junsurile ce apar în mecanismul pro­ducției, astfel încît, rezultatele fina­le ale activității să atingă străluci­rea valorică maximă. Analizînd fiecare unitate în parte privind participarea la îndeplinirea indicatorilor, punînd în balanță a­­portul adus de către acestea, se con­stată că sunt încă suficiente rezerve in sporirea volumului producției, că unele întreprinderi datorită nerea­­lizărilor înregistrate au diminuat procentul de îndeplinire pe ansam­blul industriei județului. Astfel, Complexul de prelucrare a lemnului Gugești, Unitatea de industrializare a laptelui, întreprinderea de indus­trie locală au un nivel de realizare ce oscilează 89,7 la sută și 92,1 la sută. Investigațiile făcute ne-au dat posibilitatea să constatăm cauzele din vina cărora, în graficul realiză­rilor s-au înscris cifre a căror­ sem­­nficație dovedește existența unor greutăți. Astfel a C.P.I. Gugești, dato­rită unor defecțiuni la mașina de decupat furnire, atît în luna ianu­arie cît și în prima decadă a lunii februarie realizările au fost cu mult sub capacitate. Cu toate interven­țiile făcute și în momentul de față situația a rămas neschimbată. Ne punem fireasca întrebare­a produc­ția pierdută datorită nefuncționării acestei mașini cum va fi recuperată ? Evident că aceasta se va recupera, dar cu prețul unor eforturi deose­bite, a suprasolicitării forței de mun­că. Or, în aceste condiții nu se mai poate vorbi de o bună ritmicitate iar efectul realizării în salturi a pro­ducției se răsfrînge asupra calită­ții produselor și implicit asupra si­tuației economico-financiare. Din analiza îndeplinirii planului pe decada întîi a lunii februarie s-a desprins cu claritate că deși în gene­ral rezultatele sînt bune, că ritmici­tatea a cunoscut o continuă îmbu­nătățire, au existat însă și unele gre­utăți, în marea majoritate obiective din cauza cărora activitatea produc­tivă a fost stînjenită. Considerăm însă că, așa cum a reieșit din cadrul dezbaterilor adunărilor salariaților, printr-o participare mai activă la îndeplinirea sarcinilor, printr-o maximă operativitate în eliminarea neajunsurilor și aceste unități se vor înscrie cu rezultate corespun­­ătoare posibilităților de care dispun. (Urmare din pag. 1) ca o gheară de beregat a omului și era gata să declanșeze cine știe ce resort s­ufletesc. Am­ mai deslușit, în acel gest poate puțin brutal, un sens, un sentiment — acela al utilității. „Mi-am făcut da­toria!" Cit de frumos, cit de simplu sună. Mi-am amintit de întimplarea aceea cu medicul, pierdută undeva tn negura vremurilor, cind am inter­ceptat, fără voia mea, o discuție pur­tată de câțiva lucrători de la C.E.I.L. Focșani: „Ascultă ce-ți spun eu! Pentru bani și pentru glorie a fă­cut-o ! Ce, n-au să se simtă să-i dea o primă ? Asta e. Și se mai bate cu pumnul în piept că și-a făcut­ dato­ria ? Ce, eu nu mi-o fac pe a mea ? Nu lucrez opt ore ?" L-am reintîlnit, nu de mult, pe omul acela care sus­ținea că un coleg de muncă a făcut o anume faptă pentru bani și pentru glorie și am aflat și care era pricina „supărării“ sale. La sfîrșitul lunii tre­cute, la platforma industrială a Com­binatului pentru exploatarea și indus­trializarea lemnului, s-au ivit unele greutăți care lezau desfășurarea pro­cesului de producție. Lacurile polies­­terice erau de slabă calitate și nu se puteau turna. Singura soluție părea a fi o intervenție telefonică la furni­zor și așteptarea sosirii unui nou transport. Se pierdea însă mult timp, cel puțin o săptămână — se iveau stagnări în procesul de producție, și, binențeles, pierderi materiale. S-a găsit un inginer chimist. Iulian Ar­­sene, care, zăvorit în laboratorul uzi­nal, a lucrat necontenit 24 ore, a în­cercat în tei și chip, și-a frămîntat mintea și, pînă la urmă, a reușit. Co­recturile aplicate lacurilor polieste­­rice le-au făcut utilizabile, procesul de producție a putut fi reluat. A fost oare numai un gest de paradă ? Noi credem că nu. Muncitorii din sectoa­rele finisaj 1 și finisaj 11 montaj au crezut, la fel ca și noi, că au de-a face cu ceea ce numim, de obicei, vibrație autentică a muncii, datorie morală împlinită. Că așa au stat lu­crurile au confirmat-o faptele. Mun­citorii celor două sectoare n-au ple­cat nici unul acasă după terminarea schimbului doi, în ultima zi a lui ia­nuarie. Planul trebuia îndeplinit. Go­lul de producție cauzat de între­rupe­rea aceea de 24 de ore, cît a durat corectarea lacurilor, trebuia recupe­rat. Și a fost. Recent, în ultima duminică ingi­nerul iulian Arsene vroia să plece să-și vadă părinții, undeva prin por­țile Buzăului. Sîmbătă a fost chemat de inginerul Gheorghe Stan, direc­torul tehnic al Combinatului care i-a comunicat că la centrala termică a Complexului de prelucrare a lemnului de la Gugești s-a ivit o defecțiune. „Este neapărată nevoie de tine aco­lo!" — i-a spus directorul. „N-am fost acasă de mai bine.,a sunat șoptit răspunsul. „Nu știu ce anume m-a determinat să-i spun să meargă acasă, să se odihnească o zi, să-și vadă părinții? — ne mărturisește di­rectorul tehnic al combinatului. Era obosit, avea ochii roșii de nesomn, știam că muncise mult în ultima vre­me. Probabil de asta am amînat in­tervenția pentru luni. In fond nici n-aveam dreptul ? Inginerul Arsene a înțeles însă că are datoria. A descifrat un sens ma­jor al vieții noastre sociale. A pri­ceput că în contextul organizării so­cialiste a producției, în care oamenii muncii, stăpîni pe mijloacele de pro­ducție, sunt și organizatorii și con­ducătorii producției, este necesară o nouă atitudine față de muncă și față de bunurile obștești. îndatoririle fie­căruia cresc, devin îndatoriri morale de tip Superior care potențează ini­țiativele în muncă. Și inginerul Arse­ne și-a făcut datoria în acea zi mer­­gînd la Gugești și nu acasă. El a de­pășit faza obligației profesionale. Ges­tul său nu poate fi socotit un gest de paradă, pentru că oamenii deosebesc întotdeauna sclipirea ciobului de sti­clă colorată de strălucirea diamantu­lui. Ciobul se poate sparge, și, de obi­cei, așa se întîmplă. Acel om care contesta meritele in­ginerului Arsene, într-o discuție pe care am surprins-o fără voie în curtea Combinatului, s-ar putea să fie inven­tat de închipuirea unui reporter. Dar asemenea lui există, totuși, oameni. Chiar și la C.E.I.S. S-ar putea ca ei să nu conteste meritele inginerului Arsene. Nici pe ale maistrului Mi­­halcea Antonescu, autorul unei ino­vații a cărei aplicare în producție va aduce economii anuale, după cum s-a antecalculat, în valoare de 158 333 lei. S-ar putea ca ei să nu spună : „E sim­plu, a modificat doar sistemul de ta­pițerie la o canapea !“ Dar existen­ța lor este oricum nocivă. Am subli­niat în mod intenționat cuvîntul exis­tență, deoarece prezența unor aseme­nea oameni care înțeleg prin „mi-am făcut datoria" îndeplinirea la limi­ta minimă a obligației profesionale este atestată de niște fapte. Numai la platforma industriala a Combina­tului, s-au înregistrat, în anul care a trecut, 800 zile-am absențe nemoti­vate și 54 000 ore-am concedii fără plată și învoiri. Dintr-un sumar cal­cul pe care l-am făcut împreună cu tovarășii Augustin Flonta, secretarul comitetului de partid, Ionel Arghi­­roiu, președintele comitetului de sin­dicat și Vasile Dascălu, inginerul șef al platformei industriale, a reieșit că indicele de utilizare a fondului de timp, în 1969, este doar de 96,52 la sută. Există, așadar, și asemenea oa­meni­i opuși, în ceea ce privește ati­tudinea față de muncă, inginerului Arsene, maiștrilor Antonescu Mihal­­cea, Gheorghe Ioniță, Jugănaru Cos­­tel și marii majorități a lucrătorilor combinatului. Este evident că ritmu­rile înalte de dezvoltare economică prevăzute de Congresul al X-lea al partidului vor solicita din partea tu­turor oamenilor muncii nu numai cu­noștințe bogate în profesiunea lor — calități pe care s-ar putea să le aibă și acest procentaj redus de muncitori care încearcă să tragă chiulul — ci și calități organizatorice, trăsături morale înaintate. In această direcție trebuie de acționat, astfel Incit „Mi-am făcut datoria" să fie rostit la unison ca o reală normă morală. MI-AM FĂCUT DATORIA MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO DUMINICA 15 FEBRUARIE 22.15 Telejurnalul de noapte. 11.50 Cotele apelor Dunării. 1v SÎMBĂTĂ 14 FEBRUARIE PROGRAMUL I 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.05 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Desene animate. „La pescuit“. 19.30 Emisiune muzical-coregrafică pe teme folclorice. 19.55 Microavanpr­emieră. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial „Răzbunătorii“. 21.50 Varietăți cu public. 22.30 Telejurnalul de noapte. 23.00 Seară de romanțe. ■23.20 închiderea emisiunii programu­lui 1. 22.25 Campionatul mondial de schi. 12.15 Muzică ușoară de Aurel Giro- Inchiderea emisiunii programului I­­veanu. PROGRAMUL I 12.30 Intîlnire cu melodia populară și 8.15 Deschiderea emisiunii. Consulta­­t • 13.00 Radiojurnal. ț­i pentru elevi. ¥*S~b îl 1 O 14.00 Radioexpediție pionierească. 8.45 Matineu duminical pentru copii și * *8 * * “­­ r 15.00 De la 3 la 7 — emisiune de diver­tineretul școlar. __ tisment muzical. 10.15 Ora satului. masimi xzBma MSKzam BBrmsmmix 19.00 Gazeta radio. 11.35 Concert simfonic. 1­­t 19.30 Săptămîna unui meloman. 12.00 De strajă patriei. DI­ C­u­ 1*0$ 1 * 20.05 Tableta de seară. 12.35 Emisiune în limba maghiară. 20.10 — „365 de cîntece“. 13.35 închiderea emisiunii de dimineață. SIMBATĂ 14 FEERUR . 20.20 Argheziană. „Creion“. 16.30 Deschiderea emisiunii de după 20.25 Zece melodii preferate, amiază. Film serial „Aiul în tine- PROGRAMUL I 21.00 In jurul globului. cat“(V). 21.20 Melodii de Noru Demetriad. 17.15 Realitatea ilustrată. 5.05—6.00 Muzica dimineții. 21.30 Moment poetic. 19.00 Telejurnalul de seară. 6.05—9.30 Muzică și actualități 21.35 Solista serii­­— Caterina Caselii. 19.15 „Cîte flori pe Ira-n sus". 9.30 Miorița. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 19.30 Treapta a treia. 10.05 Muzică de balet. 22.20 Sport. 19.45 Anunțuri — publicitate. 10.30 Din țările socialiste. Emisiune de 22 gQ Muzică de dans 19.50 Film artistic. „Un strugure în la Moscova.­­ O soare“. 11.15 Simfonii londoneze de Haydn. ‘­3­00 Expres melodii. 22.00 Varietăți pe peliculă. 11.45 Sfatul medicului. 0.03—6.00 Estrada nocturnă, interpretul preferat. cinema sîmbătă w februarie Cinema UNIREA Focșani — „Bătă­lia pentru Roma" (ambele serii). Cinema FLACĂRA Focșani — „In­tr-o seară un tren". Cinema POPULAR Adjud — „La nord prin nord-vest“. Cinema LUMINA Mărășești — „ Co­rabia nebunilor“. Cinema POPULAR Panciu — „Lupii albi“. Cinema VICTORIA Odobești — Bal­tagul“. Sîmbătă 14 februarie 1970 Răspunsul G.A.P. Păunești (Urmare din pag. I) • Să depășim producția globală planificată cu 541000 lei. în acest scop producția de struguri de pe cele 714 hectare vie pe rod va crește cu 100 tone struguri, din care pentru export 50 tone .Vom acorda o atenție deosebită lucrărilor de recoltare, sortare și cizelare a strugurilor pen­tru export, înlăturînd orice refuz de calitate. • Vom livra Centrului de vinifi­­cație Păunești cantitatea de 600 tone struguri soiuri pure, realizînd pe a­­ceastă cale un surplus de venituri pentru cooperativa noastră. • Pentru realizarea indicatorilor de mai sus, ne propunem să fertili­zăm întreaga suprafață de vie pe rod cu îngrășăminte chimice, azotoase și fosfatice. » Măsuri eficiente vom lua și pen­tru creșterea producției la celelalte culturi, prin efectuarea lucrărilor agrotehnice la timp și de calitate. • în sectorul zootehnic, prin buna furajare a animalelor, vom depăși producția de carne cu 2 tone, iar efectivul de porcine cu 52 capete. • Din depășirile de producție pe care le vom realiza, ne angajăm să livrăm la fondul central al statului următoarele cantități: peste sarcini­le stabilite : floarea-soarelui—20 to­ne, sfeclă de zahăr—200 tone, legu­me—200 tone, struguri—100 tone, carne cu 2 tone. • Prin măsurile de organizare a producției prin aplicarea celor mai exigente reguli agrotehnice ,vom face să crească valoarea fiecărei norme convenționale cu 1 leu. Convinși fiind că vom contribui la înfăptuirea sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.C.R., de hotărîrea Consiliului U.N.C.A.P., a angajamen­telor luate de organizația județeană de partid Vrancea, ne vom mobiliza în jurul consiliului de conducere pentru realizarea acestor obiective. Ce doriți să vedeți (Urmare din pag. I) la realizarea piesei „Năpasta", cu care se vor prezenta în Festivalul de tea­tru de amatori „I. L. Caragiale". Acesta afirmă: „Din cine știu, am observat că la spectacolele de teatru oamenii participă cu mai multă plă­cere. De o deosebit de bună apreciere se bucură și spectacolele realizate pe scena căminului cultural cu elevii șco­lii. Și, ar mai fi un lucru­ important după părerea mea: consătenii noștri se arată foarte interesați de formațiile din alte localități care vin să se pre­zinte pe scena căminului." Poate că ar trebui inițiate niște schimburi cultural-artistice. Ar nu numai instructiv dar și mobi­li­lizator, în sensul atragerii a cît mai mulți oameni în sala că­minului. în discuție a intervenit și tovarășul Ion Corobeană, se­cretarul școlii, care se arată nemul­țumit de abandonarea unor „genuri" folosite pînă acum în munca culturală a comunei. „Pînă anul trecut exista în comună un cor. Era format din sa­lariații existenți în comună. Se ocupa de pregătirea lui un cadru didactic foarte pasionat și priceput — învă­țătorul Ilarion Carciuc. Cu timpul n-a mai avut sprijinul nimănui și... de u­­nul singur n-a mai putut răzbate. Mai era și o formație de dansuri populare, care a apărut pe scenă numai de cî­­teva ori ; acum... nu mai este nici a­­ceasta. Singurul gen care s-a păstrat e teatrul. Sînt două formații puter­nice de teatru de la care așteptăm re­zultate frumoase, cu atît mai mult cu cît teatrul este cel mai gustat aici." Am stat de vorbă cu un grup de cooperatori. Aceștia îmi spuneau că la căminul cultural, chiar dacă s-ar planifica în fiecare zi cîte un spec­tacol bun, rezultatul ar fi același. Pentru că „faptul că dintre noi Gheor­ghe Chitoiu, Alexandru Nedelcu, Vlad Darie, Untu Constantin sau încă cîți­­va alții sînt văzuți destul de des la spectacolele căminului, se explică prin aceea că, ei nu au atitea obligații de familie ca noi. Au mai mult timp li­ber. Noi am merge la cămin, dar de multe ori spectacolele sînt programate în zilele de lucru și nu mai avem timp și de distracții. Dacă acum, iarna, avem mai mult timp liber, vara nu avem decît sîmbetele și duminicile și atunci avem și noi pretenția să ve­dem un spectacol bun, altfel e mai co­mod să stăm la televizor". Se poate vedea că dacă s-ar ține seama de părerile spectatorilor, s-ar putea organiza spectacole care să le trezească interesul, să-i atragă deci. Am căutat apoi să confruntăm cele aflate, cu situația scriptică a planuri­lor de muncă ale căminului cultural și cu cea faptică, oferită de către di­rectorul căminului, tovarășul Gheor­ghe Brumaru. Am aflat de la acesta că se organi­zează la căminul cultural conferințe trimise de la Comitetul județean pen­tru cultură și artă, proiecții de filme și diapozitive, vizionări ale specta­colelor de televiziune, jocuri de club, spectacole de teatru, concursuri, spec­tacole muzicale și altele. S-ar putea trage concluzia că — luată în ansam­blul ei — activitatea căminului cultu­ral e variată, corespunde unor pre­ferințe diverse. Dar, dacă vom adăuga la nemulțumirile locuitorilor comunei (a se observa: de profesiuni și pregă­tiri diverse) și cele ale directorului, se va putea observa că pentru a asi­gura această varietate de activități nu este suficientă numai dorința de a le realiza și preocuparea de a afla ce doresc aceștia să vadă pe scena căminului cultural. Am aflat de la directorul că­minului cultural că elevii își aduc contribuția cea mai importantă în munca culturală a căminului. Formația de dansuri pregătită de profesoara Constanța Pricop, „deși a dat cîteva spectacole pînă acum, nu atrage pentru că dansurile nu aduc nimic din specificul local ci, sînt „îm­prumutate" iar costumele sînt cît se poate de nepotrivite, deoarece noi nu avem costume naționale specifice și într-un dans sînt și costume oltenești, muntenești, bănățene, ardelene și asta supără. Altele nu avem", ne spune tovarășul director, în ceea ce privește desființarea co­rului, tovarășul director ne semnala o lipsă de unitate în hotărîrile foru­rilor conductoare :„ Corul fiind for­mat din salariații prezenți în comună, se vehicula ideea că prin mobilizarea și participarea la cor s-ar pierde un volum de muncă mare"... Tot din spusele tovarășului Gh. Brumaru am primit și o altă explicație pentru a motiva într-un fel lipsa a­­tractivității acțiunilor întreprinse. Ne semnala faptul că C.A.P.-ul nu are o activitate culturală proprie, că ar tre­bui să participe la activitățile că­minului, nu numai prin cei cîțiva in­gineri care țin conferințe sau tinerii țărani cooperatori care activează în formația de teatru. Și lîngă toate aceste „capete de acuzare" se naște firesc întrebarea „ce ar trebui făcut pentru revitaliza­­rea activității cultural-artistice din co­mună ?" Ne răspunde tot directorul căminului cultural : „Se așteaptă to­tul de la directorul căminului. Sunt 22 de membri numai în comisia de propagandă. Oare aceștia nu pot con­tribui în niciun fel la acțiunile noas­tre ? Sunt unii oameni supraaglome­rați cu munca de teren și de birou, iar alții nu fac nimic". Se observă deci, că baza materială există, dar nu e folosită cum ar trebui, că activitatea culturală nu se înca­drează în indicii de calitate așteptați... întrebările — atît de numeroase — pe care interlocutorii le-au pus cre­dem că vor constitui tot atîtea puncte de discuții pentru cei care, aici la Ja­­riștea, sînt răspunzători de acest capi­tol. Constantin Grozdev, cîștigător la tragerea LOTO din 23 ianuarie

Next