Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)

1970-03-31 / nr. 221

Da pionul trimestrial îndeplinit După cum ne a informat tovarășul inginer Ion Munteanu, șeful serviciului plan din cadrul C.E.I.L. Focșani, Unitatea de exploatare și industrializare a lemnului Vidra a îndeplinit planul aferent primu­lui trimestru al acestui an inain­te de termen, uimind să realizeze suplimentar o producție de aproximativ 2 000 000 lei. Paralel cu realizarea sarcinilor curente o aten­ție deosebită s-a acordat de către colectivul acestei unități și pregătirii producției trimestrului următor, prin asigurarea stocurilor necesare în depozitele primare. A­ MUL III — Nr. 221 MARȚI 31 MARTIE 1970 4 pagini — 30 bani faguin a­ll­a Ce se ascunde dincolo de vorbe și hîrtii... Unde ne sunt gospodarii ? VALORIFICAREA FONDULUI FORESTIER Colectivul de muncă de la Ocolul silvic Soveja obține importante suc­cese în munca pentru refacerea pa­trimoniului forestier, pentru admi­nistrarea și valorificarea chibzuită a pădurilor din această zonă a jude­țului. În timpul regimului burghezo­­moșieresc au fost distruse, printr-o exploatare prădalnică, suprafețe în­semnate de pădure in bazinele de la Dracea Mică, Urar­ea Mare, Mini­­oara, Valea Babei, Giurgeu, Piriul Sărat și altele. începând din anul 1948, silvicultorii sovejeni au pornit ofensiva pentru refacerea acestui patrimoniu, impădurindu-se până in prezent o suprafață de aproape 2500 hectare. După cum ne informează inginerul Eftimie Pleșcaru, șeful Ocolului sil­vic, activitatea colectivului este concentrată, de mai mulți ani, spre valorificarea superioară a fondului forestier. în anul 1969, planul de producție — în unități valorice — a fost depășit cu peste 480 000 lei, realizîndu-se beneficii suplimentare în sumă de 461 000 lei. In acest an, planul Ocolu­lui silvic prevede sar­cini importante, dintre care consem­năm împădurirea unei suprafețe de ISO hectare, cu specii de o valoare economică și culturală ridicată, în­grijiri de arborete tinere și plan­tații pe o suprafață de 1700 hectare, valorificarea unor însemnate canti­tăți de produse accesorii etc. De a­­semenea, va continua acțiunea de refacere a pădurilor din folosință comunală, impădurindu-se în acest an o suprafață de 30 hectare. — Campania de împăduriri pentru această primăvară — ne spunea șe­ful Ocolului silvic Soveja —­ este bine organizată și ea va fi declan­șată in zilele următoare. In fața stofei, o clipă de gîndire creatoare RECOLTA '70 iși are „rădăcina“ in participarea masivă, cu toate forțele, acum, in cîmp­ credem ca nimeni nu se mai îndo­iește de sosirea primăverii. Am plecat în întîmpinarea ei acolo unde ea vine, sau ar trebui cel puțin, să vină, mai devreme decit în alte locuri, la Direcția agricolă. Aici, la acest „Stat major“ al agriculturii ju­dețului nostru, convorbirea cu tova­rășul Vasile Mădățan, aduce pe prim planul discuției o problemă deosebit de importantă: necesitatea partici­pării active a tuturor celor cuprinși în această sferă de activitate. Așa­dar, care ar fi urgența urgențelor în aceste prime zile ale primăverii pe meleagurile vrîncene ? —• Se știe, ne răspunde interlocu­torul, nostru,­că în unele județe din țară lucrările agricole de primăvară au, și început. Chiar și la noi în județ, se poate considera că lucrările actualei campanii, de primăvară au fost declanșate, în unele locuri, acolo unde timpul și terenul au permis, oa­menii harnici, au trecut deja la efec­­t luarea primelor lucrări, la arat și se­mănat sau la intensificarea lucrărilor în grădina de legume. Urgența urgențelor din aceste zile ? Personal, consider că, momentul ieși­rii masive, cu toate forțele în cîmp, trebuie să-i găsească pe toți oamenii din agricultura județului nostru, te­meinic pregătiți, deoarece se știe­ că în acest sezon, mai mult ca în altele din timpul­ anului, este nevoie ca lu­crările agricole să se execute într-un timp foarte scurt, pregătirea terenului și semănatul fiind lucrări care nu su­portă depășirea limitelor epocii opti­me. De obicei, executarea acestor lu­crări se măsoară în zile și chiar în ore, pierderea momentului optim a­­ducînd după sine și mari pierderi de recoltă. De aici și imperativul ca în fiecare unitate agricolă, să fie mobili­zate și folosite la maximum de ran­dament, toate forțele și toate mijloa­­­­cele mecanizate, lucrările ex­ecutân­­d­u-se în­tr-­un ritm rapid o dată cu­­ respectarea agrotehnicii specifice fie­­­cărei culturi. Ioan NOR (Conținu»!« în pag. a 11-a) Sărpinta culurilor din epoca I a pătruns sub brazdă, intrind în ciclul recoltei ’70 Cadran agrar MMNALCENI De la Mihălceni, inginerul șef al cooperativei agricole, Ilie Pă­­dineanu, ne transmite: „In 6 zile bune de lucru, coo­peratorii, împreună cu mecani­zatorii secției nr. 6 de la I.M.A Nănești, condusă de Aristide Marinică, au reușit să încheie în cursul zilei de 29 martie, în­sămînțările din prima epocă. Au fost însămînțate 803 hectare și diferite culturi, după cum ur­mează: mazăre 20 ha, măză­riche — 69 ha, ovăz — 25 ha borceag — 110 ha, sfeclă de zahăr — 220 ha, floarea-soare­lui — 300 ha, mac — 10 ha cartofi — 15 ha, usturoi — 13 ha, ceapă — 11 ha, arpagic — 10 ha. S-au evidențiat în această ac­țiune cooperatorii din brigăzile nr. 1, brigadier Petrache Tudo­­rancea, și nr. 4, brigadier Ni­colae Vrînceanu, precum și me­canizatorii Dumitru Olteanu, Dumitru Prundiș, Nicolae­ Stan, Enache Ion și alții. Paralel cu însâmînț­ ârile, a fost grăpată suprafața de 1­240 ha ogoare, iar, în prezent, cele 15 grape cu discuri lucrează la pregătirea terenului pentru cul­turile din epoca a II-a. SPATAREASA După ce în prealabil a fost pregătit terenul, ieri s-a înche­iat semănatul și la G.A.P. Spă­­tăreasa, a celor 35 ha cu mază­re, 10 ha cu ovăz, 40 ha cu bor­ceag, 25 ha cu cartofi, 6 ha cu morcov, 10 ha cu ceapă ceacla­­ma, plante care au făcut obiec­tul culturilor din prima epocă. Sfecla de zahăr a fost însă­mânțată în proporția de 80 la sută urmînd ca în două zile să se termine toate cele 110 ha planificate. Paralel cu încorporarea în sol a îngrășămintelor chimice se fa­ce și cultivarea celor 150 hec­tare cu floarea-soarelui. TATARANU In acest an, cooperatorii din Tătăranu au de­plantat cu arpa­gic suprafața de 8 hectare. Pen­tru a avea asigurată o prin­dere cit mai bună, care să con­ducă la o producție sporită, me­canizatorii din secția 9 a I.M.A. Mărtinești lucrează la pregăti­tul terenului. Concomitent cu această lucra­re, cooperatorii din brigada con­dusă de Ioniță Vlad execută re­­picatul răsadurilor. în plus, suprafața de 5 000 mp care urmează să fie cultivată cu tomate timpurii în solarii, este pregătită­ pentru plantare. vizita (in­n­form­­at PARTID al DE STAT I. I.­i­l „AVICOLA" DN­ UVEDMFOV Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășii Virgil Trofin, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, au făcut sîmbătă dimineața o vizită de lucru la întreprinderea agricolă de stat „Avicola“ - Crevedia din județul Il­fov, cea mai mare întreprindere din țara noastră specializată în creșterea păsărilor pentru­­ carne. Conducătorii de partid și de stat au fost însoțiți de Angelo Miculescu, ministrul­­ agri­culturii și silviculturii; în cursul anu­lui trecut, această unitate și-a înscris numele printre întreprinderile frun­tașe din­ țară, realizînd peste 14 mili­oane lei ,beneficii, din care 8 mili­oane numai din valorificarea puilor, întreprinderea este utilată cu insta­lații dintre cele mai moderne, mare parte din ele fabricate in țară. La sosire, conducătorii de partid și de stat au fost salutați de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii, șeful Departamentului I.A.S., Marin Argint, secretar al Co­mitetului­ județean Ilfov al P.Q.R. și de tehnologul șef al I.A.S. „Avicola"­­Crevedia, Mihai Canea. La sediul unității, în fața unor hărți machete și grafice, conducătorii de partid și de stat au avut o amplă dis­cuție cu specialiști și cadre de condu­cere din Ministerul Agriculturii și Sil­viculturii asupra dezvoltării actuale și de perspectivă a sectorului avicol din întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole de producție din întreaga țară. S-a subliniat, cu acest prilej, importanța cooperării între unitățile specializate din secto­rul avicol de stat și cel cooperatist în vedera creșterii producției, produc­tivității muncii și eficienței economice. S-au relevat totodată rezervele care mai există în acest domeniu, necesi­tatea folosirii lor la maximum pentru a se asigura în viitorul apropiat o pro­ducție sporită de carne de pasăre, in vederea unei mai bune aprovizionări a populației. A fost evidențiată, de asemenea, însemnătatea asociațiilor cooperatiste care reunesc eforturile mai multor cooperative agricole de producție în scopul dezvoltării cu efi­­ciență ridicată a sectorului avicol. Secretarul general al partidului a cerut specialiștilor și conducătorilor Ministerului Agriculturii și Silvicul­turii explicații în legătură cu stadiul realizării unor investiții care se fac în prezent în acest sector și îndeosebi cu marile combinate avicole pentru creș­terea puilor, ce se vor construi la Titu și Galati. (Agerpres) UN CADRU PROPICE PENTRU VALORIFICAREA POTENȚIALULUI CREATOR AL MUNCITORILOR, TEHNICIENILOR ȘI INGINERILOR . Mișcarea de inovații și raționalizări Sub conducerea organelor și orga­nizațiilor de partid, sindicatele din județul Vrancea au desfășurat­­ o sus­ținută activitate organizatorică și cul­­tural-educativă în rîndul colectivelor de muncitori, tehnicieni și ingineri și, ca urmare, în cadrul unităților indus­triale și agricole din județ, pe anul 1969 s-au înregistrat peste 150 pro­puneri de inovații și raționalizări, din Ion TATARU, președinte al Consiliului județean Vrancea al sindicatelor care peste 120 au fost aplicate în pro­cesul de producție, în urma cărora s-au obținut economii postcalculate de aproape 2 milioane lei. O analiză succintă a mișcării de ino­vații și raționalizări relevă un drum mereu ascendent. Astfel, în anul 1969, numărul propunătorilor din rîndul in­ginerilor și tehnicienilor a crescut față de anul 1968 cu 32, iar cel al muncitorilor cu 26. în același timp, numărul inovațiilor și raționalizărilor a sporit de la 97 în 1968 la peste 150 în 1969. Concomitent, numărul inova­țiilor și raționalizărilor cu eficiență economică a sporit de la 26 la sută în 1968 la peste 70 la sută în 1969, iar economiile postcalculate de la circa (Continuare în pag. a 11-a) în iureșul dansului vrîncean Foto, N. MOLDOVEANU I­ INTERVIU • INTERVIU • INTERVIU • INTERVIU Dorim să facem din cartea pentru copii un obiect de artă Oaspetele rubricii noastre de „con­vorbiri culturale“ este, de această dată, scriitorul și editorul de litera­tură pentru copii, V. Gafița. Discuția noastră a fost canalizată, cum era și firesc, spre aceste două sectoare in­telectuale paralele. Așadar: Rep. Vă propun stimate V. Gafița, pentru început, să discutăm despre Editura „Ion Creangă", „școala elementară“ a literaturii române. — Editura „Ion Creangă“ este prima editură din România, destinată să pu­­blice numai literatură pentru copii, fara insa a deține exclusivitatea în această privință. Adresîndu-se copi­lului preșcolar, cit și celui din școala generală, editura „Ion Creangă“ își propune să trezească pasiunea pentru lectură la micul cititor, să ajute la formarea gustului sau estetic și la îm­bogățirea cunoștințelor sale despre natură și societate. Vrem ca cititorii copii să caute cu interes cărțile publi­cate de editura „Ion Creangă“, să re­nunța chiar la unele emisiuni la radio și televiziune, la unele filme care nu sunt special „preparate“ pentru ei, pentru a citi o carte, pentru a o co­menta, bineînțeles, totul la nivelul vîrstei cititorilor noștri. Rep. Care este relația edi­­tor-profesor-elev în noul cadru al reorganizării editurilor î — In continuarea celor arătate mai întinți, editura „Ion Gioanga“ își pro­pune să colaboreze strins cu școala. Astfel, a fost precizat profilul colec­țiilor Biblioteca școlarului și Prima mea bibliotecă, au fost prevăzute­ în planul de perspectivă pe 1971 aproa­pe 40 titluri de literatură de infor­mare în strinsă legătură cu programa de învățămînt, s-a trecut la o seriali­­zare mai precisă a producției noastre de carte, pe tematici și vîrstă, ajun­­gînd ca, circa 2/3 din totalul de 200 titluri programate în anul viitor, să facă parte din colecții și serii. O aten­ție deosebită vom da „cititorului“ preșcolar prin cârti bogat ilustrate, atractive, folositoare și în grădinițe sau pentru educația în familie. Multe din lucrările publicate vor înfățișa viața de școală, aspecte din activită­țile pionierești sau vor fi destinate cercurilor pionierești. Rep i Aț­ cunoscut, ca editor, diverse personalități ale scrisu­lui românesc... — In activitatea de editor și ca slujitor al condeiului, am cunoscut mulți scriitori, printre care pe acel „Ceahlău" al literaturii noastre, M. Sadoveanu, îmi amintesc cu altă emoție vorbea de Ștefan cel Mare, a cărei viață o cunoștea în cele mai mici amănunte și despre care vorbea ca despre o rudă apropiată. Am cu­noscut pe povestitorul și poetul Eu­­sebiu Camb­ar, om de o delicatețe su­fletească deosebită, care, însă, punea o pavăză de politețe exagerată între­­ 4 și convorbitori. Am cunoscut pe Florin MUSCALU (Continuare în pag. a II-a) Extinderea rețelei de apă Orașul Adjud, centru feroviar în plină dezvoltare, cunoaște de la o zi la alta tot mai multe Înnoiri. In acest an, Consiliul popular orășenesc a luat măsuri pentru extinderea a­­li­ment­arii cu apă a populației. Deo­camdată, pe strada Republicii, pe o distanță de 1 km, se așează țevile de cducțiune. Lucrările, care vor cos­ta în jur de 000 000 de lei, se execută cu fonduri de la buget. Da la această rețea se vor trage conductele secun­dare și racorduri pentru gospodăriile cetățenilor din această parte a ora­șului, „Teatrul începe din școală“ (VICTOR ION POPA) Duminică, sala Ateneului focșă­­nean a găzduit prima etapă din „Festivalul municipal al teatrului școlar“. Inițiat și organizat de Con­siliul municipal Focșani al Organi­zației pionierilor, actualul festival are drept scop nu numai alegerea celor două formații ce vor repre­zenta județul în faza republicană, ci și de a-i obișnui pe actorii­ școlari cu atmosfera de concurs în care vor trebui să se integreze în aprilie la București, Brașov sau Piatra Neamț. Se prezintă în actualul festival un număr de 15 formații școlare de tea­tru. Șapte dintre ele au și apărut în fața juriului : Școala generală nr. 2, cu „Conu Leonida față cu reacți­­unea" și sceneta „Problema“ prezen­minimi­zată de elevii claselor I—IV; Școa­la generală nr. 6 cu „Fapt deosebit”, Școala generală nr. 3 cu „Albă ca Zăpada“, Școala generală nr. 5 cu „Băiatul și inima lui", Școala gene­rală nr. 1 cu „Un prieten adevărat", Școala generală nr. 4 cu „Cine a pierdut un stilou" și Școala gene­rală Nr. 9 cu „Oglinda mincinoasă”. Duminica viitoare vor apare pe scena Ateneului, în prima lor con­fruntare cu publicul și — mai ales — cu juriul (format din profesori de limbă română și membri ai Comi­tetului municipal al Organizației pi­onierilor), celelalte opt formații par­ticipante în concurs. Repertoriul cu care aceste forma­ții de teatru școlar se prezintă in festival a fost liber ales, orientin­­du-se cu precădere pe tematici din viața școlară. Urmărindu-se realizarea artistică a spectacolului, interpretarea și ți­nuta de ansamblu, colectivele tea­trale clasate pe primele locuri în acest festival vor primi premii și­ diplome. Scene din festival, imortalizate pe pelicula fotografică, vor constitui fi­lele unui pliant, pe care Consiliul municipal Focșani al Organizației pionierilor și-a propus să-l editeze în luna mai. J. G.

Next