Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)

1970-06-30 / nr. 297

J "S Proiectul de Lege privind organizarea producției și a muncii in agricultură Cadru prielnic pentru întărirea ordinii, disciplinei si răspunderii Zilele acestea, am luat­ cu totii cu­­noștin­ță, prin intermediul presei, radioului și televiziunii, de Proiec­tul de Lege cu privire la organiza­rea producției și a muncii în agri­cultură, document de o însemnătate excepțională pentru îmbunătățirea întregii activități în această impor­tantă ramură a economiei naționale, pentru progresul agriculturii româ­nești și a creșterii bunăstării oame­nilor muncii. Elaborat de Ministerul Agricul­turii și Silviculturii și Consiliul U.N.C.A.P. în spiritul democratis­mului caracteristic vieții politice și sociale a țării noastre, proiectul de lege cuprinde prevederi referitoare la folosirea deplină a pămîntului și a celorlalte mijloace de producție ale agriculturii, subliniind că „Org­­nizarea superioară a producției și a muncii, executarea la timp a tuturor lucrărilor agricole în respectarea ri­guroasă a regulilor agrotehnice, fito­­sanitare, zootehnice și sanitar-vete­rinare, Întărirea ordinii și discipli­nei constituie o obligație primor­dială a lucrătorilor din unitățile a­­gricole de stat, a membrilor coope­rativelor agricole și a producători­lor individuali, a organelor agricole centrale și locale, a tuturor celor ce muncesc în agricultură“. In abor­darea problemelor complexe pe care le­ ridică organizarea producției și a muncii în agricultură,­­se are în vedere că „membrilor cooperatori, tuturor oamenilor muncii din agri­cultură, în dubla lor calitate, de pro­prietari și de producători, le revine înalta responsabilitate de a-și înde­plini toate sarcinile de muncă per­sonale, de a-și aduce întreaga con­tribuție la realizarea planurilor de producție, la elaborarea și înfăptui­rea măsurilor privind perfecționa­rea activității generale a unităților agricole“. Avîndu-se în vedere atribuțiile (Continuare în pag. a Hl-a DE ZIUA SLUJI­TORILOR ȘCOLII Munca slujitorilor școlii, conști­enți de Înaltele răspunderi ce le re­vin, animați de profundă devoțiune și fierbinte patriotism, insistenți și pasionați, bine pregătiți profesional, mereu receptivi la nou și preocupați ei Înșiși de Înnoire, se Încadrează în mărețul tablou al inslor­iții patri­ei noastre pe drumul dezvoltării multilaterale a tuturor ramurilor e­­conomiei naționale. Și In județul nostru, dezvoltarea deosebită a învățămîntului reiese cu pregnanță. In cele 622 unități școla­re și preșcolare învață 11 084 elevi, ceea ce Înseamnă că din cinci lo­cuitori unul este elev. De educația acestor elevi se ocu­pă 3296 cadre didactice, cifră ce conferă corpului profesoral locul Intri printre intelectualii județului. Pentru a avea imaginea completă a eforturilor statului In domeniul Învățămîntului, trebuie să arătăm că județul nostru a avut alocată din fondurile bugetare. In anul școlar 1969—1970 suma de 104 410 000 lei. Din această sumă, numai pentru dotarea școlilor cu material didac­tic, s-au alocat 1 272 000 lei. La asigurarea unor condiții tot mai bune pentru desfășurarea ac­tivității de educație a tinerei gene­rații concură și extinderea spațiu­lui de școlarizare prin noi construc­ții. In anul școlar 1969-1970 au fost date în folosință 32 săli de clasă și 8 laboratoare, printre acestea a­­mintind moderna clădire a Liceu­lui economic din Focșani, Școala de de la Corbița ș.a. Pentru noul­ an școlar, 1970—1971, învățămîntului din județul nostru i se vor mai adăuga noi construcții ca Școală cu 16 săli de clasă și Școa­la profesională M.I.U. Focșani, Școala de la Mihălceni — Ciorăști, Complexul de internate din Foc­șani, Școala de­­ la Slobozia-Cio­­răști, Școala de la Tîmboiești ș.a. Mai trebuie amintit că în aceas­tă vacanță de vară, un număr de peste 3100 elevi din județul nos­tru Își vor petrece un timp in ta­berele școlare, sau In excursiile or­ganizate In țară. Sunt numeroase acele cadre didac­tice care Își fac din urmărirea a­­tentă, la zi, a specialității respec­tive, a problemelor învățămîntului In general, un crez de la care nu se abat niciodată. Prof. C. DUMITRIU, inspector general al Inspectoratului școlar județean Vrancea (Continuare în pag. a IlI-a) L ANUL III — Nr. 297 MARȚI 30 IUNIE 1970 4 pagini — 30 bani VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU prin centre de aprovizionare și desfacere ale Capitalei Este duminică, șapte și jumătate di­mineața, ora cînd gospodinele, harni­cele gospodine ale Bucureștiului, își fac tîrguielile. Este ora cînd, cu sacoșa sau cu plasa în mînă, femeia, aceea care se preocupă de gospodărie, de aprovizionarea familiei cu cele nece­sare unei mese îmbelșugate de dumi­nică și de toate zilele, se îndreaptă spre piață, spre acele centre de des­facere a mărfurilor, ce în limbaj cu­rent se cheamă „Obor“, „Traian", „Pantelimon", „Națiunii", „Rahovei" etc, toponimice devenite de multă vre­me sinonime cu loc de vînzare și cum­părare a produselor de sezon, a măr­furilor de consum curent alimentar. Este, așadar, duminică dimineața la ora șapte și jumătate... Mesele și tarabele sunt, încă de cu ziuă, pline, și camioane încărcate la Bragadiru, la Mogoșoaia sau în alte zone de producție legumicolă din cen­tura de aprovizionare a Capitalei aș­teaptă să re­vină rîndul la descărcat. Halele de carne sunt pline de tot ceea ce dorește omul într-o­­ zi de odihnă și în oricare altă zi, în cîr­­ligele măcelăriilor atîrnă porci despi­cați în lung, pulpe de vacă sîngerii, mușchi de mînzat, bazali, păsări fru­mos pregătite. La șapte și jumătate, oră de clocot în piețe, oră in care piața este în toi, la „Filantropiei“, printre vînzători și cumpărători apare tovarășul Nicolae Ceaușescu însoțit de primarul general al Capitalei, tovarășul Dumitru Popa. Este o nouă vizită, o investigație ino­pinată pe care secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, o întreprinde în acele sectoare de mare interes pentru populația Capita­lei, pentru București, care sînt piețele. Iar piața cum se spune în limbaj cu­rent, geme de produse. Mesele, ghere­tele sînt pline pînă la refuz de tot ceea ce dorește cumpărătorul să ob­țină. Cartofi varză de sezon, fasole verde și alte legume se răsfață în gră­mezi, oferindu-se la prețuri convena­bile cumpărătorului. Vestea că secretarul general al par­tidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se află printre cei veniți să vîndă și să cumpere se răspîndește cu iuțeală și, din toate colțurile pieței, mulțimea iese în întîmpinare, salută, aplaudă, își manifestă bucuria de a avea în mijlocul ei, la această oră, matinală, pe conducătorul partidului și statului, neobositul tovarăș Ceaușescu, omul care nu precupețește nici o clipă, care uită de odihnă pentru a fi neîncetat în mijlocul poporului, acolo unde poate fi întilnit omul cu preocupările lui, unde clocotește viata, unde se re­zolva problemele diurne. Lăsînd de o parte, pentru un moment, gîndul ațin*­tit la calitatea mărfii și la preț, cetă­țenii se angajează în dialog cu condu­­cătorul partidului și statului, își mani­festă satisfacția deplină pentru modul în care este aprovizionată piața, pen­tru calitatea superioară a produselor și în egală măsură, pentru nivelul ac­cesibil și în mereu scădere al prețuri­lor la roșii, la ceapă, fructe și la ce­lelalte produse ale grădinii și livezii." Următorul punct al itinerarului este piața „Ilie Pintilie". Amenajată in stil modern, cu mese de piatră, ocrotite de ploaie prin co­pertine de aluminiu, piața aceasta, cunoscută generic sub numele de „Matache Măcelarul" sau și mai simplu „La Matache" oferă aceeași priveliște generoasă de abundență și ieftinătate.. Situată în preajma Gării de Nord, în calea producătorilor sosiți cu trenul, acest loc de desfacere a roadelor pă­mîntului oferă, în plus, în raport cu alte piețe ale Bucureștiului, sau mai mult decît altele, contactul cu țăranii cooperatori sau producători individu­ali, veniți să-și desfacă surplusul de le­gume, fructe, produse lactate. Sînt il­­­foveni, uscățivi și bruneți ca toți me­­­ridionalii, vînzînd­ verdețuri, roșii și caise, argeșeni cu căpșuni, oieri din părțile Sibiului și Brașovului desfă­­cînd excelenta brînză telemea și urdă mirosind a­minte. Dar dincolo de pro­ducătorul individual, și în primul rînd, se impun atenției, prin cantitatea măr­­furilor expuse spre vînzare, prin cali­tatea superioară a acestora, magazi­nele de desfacere ale comerțului de stat, ale cooperativelor agricole de producție. In hală, cumpărătorii găseau carne de­ porc, de vită, de pasăre. Și aici, tovarășului Nicolae Ceaușescu i se face spontan o căldu­roasă primire. Gospodinele îi ies în cale, se întrec în a-i strînge mina, în a-i ura bun sosit în mijlocul cetățeni­lor. Conducătorului partidului și sta­tului i se oferă cu generozitate, cu dragoste, florile cumpărate pentru a împodobi, în zi de duminică, locuința, flori luate pentru a fi puse în glastra de pe masă, ca să desfete cu frumuse­țea coloritului lor privirea, să înmi­resmeze, cu parfumul lor, interiorul. Sunt, acestea, gesturi de gratitudine. N. POPESCU-BOGDANIȘTI (Continuare în pag. a affl­ a) Cu prilejul „Zilei învățătorului*" Solemnitatea decernării unor titluri și ordine ale Republicii Socialiste România Cu prilejul „Zilei învățătorului", ia­r Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea decernării unor titluri și ordine ale Republicii Socia­liste România. înaltele distincții au fost înmînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretarul general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte tova­rășii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, János Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Rău­tu, Miron Constantinescu, precum și Miron Nicolescu, președin­tele Academiei Republicii Socialiste Româniia,­Mircea Malița, ministrul în­­vățămîntului, în semn de prețuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării ele­vilor și studenților și a contribuției aduse la dezvoltarea învățămîntului și culturii din patria noastră, au fost distinși cu titlul de „Om de știință emerit al Republicii Socialiste Româ­nia" tovarășii: Ștefan Bălan, Alexan­dru Climescu, Alexandru Codarcea, Miltiade Filipescu, Teodor Goîna, Mendel Haimovici, Caius Iacob, Va­­sile Radu, Remus Răduleț și Attila Szabó. Altor 100 de cadre didactice le-au fost acordate titlurile de „Profesor u­­niversitar emerit al Republicii Socia­liste România", „Profesor emerit al Republicii Socialiste România", „învă­țător emerit al Republicii Socialiste România" și „Educatoare emerită a Republicii Socialiste România". Cu același prilej, a fost conferit or­dinul „Steaua Republicii Socialiste România", clasa a II-a profesorului u­­niversitar Cristofor Simionescu și „Or­dinul Muncii", clasa a II-a, tovarăși­lor prof. univ. George Ciucu, prof. Francisc Izsák, prof. Sofia Pușcașu, învățătorului Arnold Rommer și prof. univ. Dimitrie Todoran. Din rindul celor decorați au luat cuvîntul acad. Remus Răduleț, pro­fesor la Institutul politehnic „Gh. Gheorghiu-Dej" din București, prof. Maria Fanache din Sibiu, prof. Fran­­cisc Izsák, inspector general al In­spectoratului școlar al județului Co­­vasna și prof. Ion Ciulacu, directorul Liceului „Ion Slavici" din Panciu, care și-au exprimat sentimentele de adincă mulțumire pentru grija ce o poartă partidul și guvernul școlii și corpului didactic, pentru înaltele dis­tincții primite, în încheierea solemnității, primit cu entuziaste aplauze, a luat cuvîntul to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU. Stimați tovarăși. Doresc, în primul rând, să vă adre­sez dumneavoastră, tuturor acelora care au primit astăzi distincții și or­dine ale Republicii Socialiste Româ­nia, cele mai calde felicitări din par­tea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guvernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca, in numele conducerii de partid și de stat, să adresez felicitări, cu pri­lejul Zilei învățătorului, tuturor ca­drelor didactice din țara noastră. (A­­plauze­­ puternice). A devenit o tradiție să sărbătorim această zi în fiecare an și să facem, cu acest prilej, bilanțul activității des­fășurate, să scrutăm viitorul spre a vedea ce avem de făcut pentru a asi­gura educarea tinerei generații în spi­­ritul dragostei față de patrie, față de partid, față de cauza socialismului și comunismului. Putem, intr-adevăr, să fim mulțumiți de felul în care cadrele didactice muncesc pentru educarea tineretului patriei. Avem rezultate bu­ne în toate sectoarele învățămîntului, de altfel sîntem la încheierea anului școlar și se cunosc în linii generale rezultatele, care — a­șa cum am spus — sunt bune. Fără îndoială, aceste re­zultate sunt o expresie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didac­tice, ele sunt, totodată, expresia atitu­dinii serioase, a exigenței tineretului nostru față de el însuși, a strădaniilor sale de a învăța, de a folosi condițiile create de statul nostru pentru a-și în­suși cit mai temeinic comorile știin­ței și culturii înaintate. Am putut să constatăm această atitudine înaintată și în împrejurările grele din luna mai cînd, datorită inundațiilor catastrofale, în multe județe a trebuit să facem față unor serioase greutăți. In aceste con­diții, cadrele didactice, tineretul au fost alaturi de toți oamenii muncii, înțelegînd că mai presus de la fice era, in acele momente, datoria față de pa­trie, datoria de a acționa ferm, unii, sub conducerea partidului, pentru în­vingerea greutăților. Unanimitatea cu care tineretul, cadrele didactice — la fel ca întregul nostru popor — au răspuns chemării partidului și au ac­ționat în aceste împrejurări constituie o dovadă grăitoare a rezultatelor ac­tivității educative a școlii noastre. Iată de ce, cu atît mai mult, țin să adresez în această zi mulțumiri tutu­ror acelor care și-au îndeplinit și își îndeplinesc datoria față de țară, față de popor, față de tineretul patriei noastre. (Aplauze puternice). Cunoașteți perspectivele dezvoltă­rii României­ Socialiste in următorii ani: înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea privind făuri­rea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră va cere în continuare eforturi serioase, nu ne îndoim că poporul nostru va face a­­ceste eforturi, va realiza în bune con­­dițiuni acest vast program. Dar, pe lingă eforturi, se cer, totodată, cadre bine pregătite în toate domeniile de activitate. Construcția societății socia­liste și comuniste nu se poate face de­cit pe baza celor mai avansate tuce­­­riri ale științei și tehnicii, iar dum­neavoastră, slujitorilor școlii — ince­­pind de la educatoare pînă la pro­fesori universitari, — vă revine sar­cina de a asigura formarea și instrui­(Continuare in pagina a iiI-a) Solemnitatea conferirii de ordine și medalii unor cadre didactice și lucrători din cooperația de consum Cu prilejul Zilei Învățătorului ieri a avut loc la Consiliul popular al județului Vrancea solemnitatea conferirii de ordine și medalii unui număr de 7 cadre didactice. De ase­menea, cu prilejul celui de al V-lea Congres al cooperației de consum­, 9 lucrători din acest sector de acti­vitate au fost decorați cu ordine și medalii. în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al to­varășului Nicolae Ceaușescu perso­nal, cei decorați au fost felicitați de către tovarășul Simion Dobrovici, președintele Consiliului popular ju­dețean, urîndu-le în continuare ce­lor care au primit aceste distincții noi succese tn munca de construire a societății noastre socialiste. în numele celor decorați au luat cuvîntul tovarășa Alexandrina V. Păuș, directoarea liceului din Adjud și tovarășul Enache Anghelache, di­rector coordonator din cadrul U.J.C.C. Vrancea, care au mulțumit pentru înaltele distincții primite, asigurînd conducerea de partid și de stat că nu vor precupeți nici un efort pentru dezvoltarea și înflori­rea județului Vrancea. La solemnitate au mai participat secretari ai Comitetului județean d­e partid, vicepreședinți ai Consiliului popular ai județului Vrancea. *P Noul magazin cu autoservire din cartierul de blocuri Focșani Foto , N. MODLOVEANU PENTRU DESFĂȘURAREA CAMPANIEI DE RECOLTARE IN CONDIȚII OPTIME Pentru buna desfășurare a lucrări­lor agricole din campania de recol­tare a cerealelor păioase, duminică a avut loc în incinta Ateneului din orașul Focșani o ședință de lucru la care au participat președinții, ingine­rii șefi și contabilii șefi din coopera­tivele agricole de producție, preșe­dinții consiliilor populare comunale, directorii și inginerii șefi din I.M.A. și I.A.S., reprezentanți ai organelor contractante — I.V.C., I.L.F., I.I.A., Agrosem. Fabrica de conserve — re­prezentanți ai direcției muncii și ai pazei contra incendiilor. Au fost dezbătute probleme curen­te ale lucrărilor agricole ce trebuie executate în această perioadă: apro­vizionarea cu materiale, utilaje și mijloacele de transport necesare cam­paniei, instruirea inginerilor șefi pri­vind normele de protecție a muncii și pază contra incendiilor, instruirea contabililor șefi privind evaluarea culturilor, prelucrarea planului de măsuri pentru buna desfășurare a campaniei agricole de recoltare. Tot în acest cadru au fost înmu­răți și sin­­­­dicatorii de plan pe 1971. ÍN­­ Pag. 2-a SPORT Memento Curier sătesc REPORTAJ • REPORTAJ • REPORTAJ REPORTAJ INTII, A SUNA­T IN „ ARGINT“ UN CLOPOȚEL Era aceeași bucurie In aer ca In anii de școală de demult, o visare poate trecea ușor și adolescența reînvia printre copacii de peste drum ai bătrînei școli. Și acum abia știam, definitiv că Intîlnirile de peste timp ale unei promoții de elevi pot închide In ele ,atît farmec și alt­a frumusețe, că oamenii maturi se redistribuie parcă la dimensiuni de viață și tainele de literă ale cărților vin cu­ splendori și doruri deosebite. Ilntîi a sunat un clopoțel și argintul lui a tremurat, răsucindu-se candid intre și peste frunzele castanilor, învoalat sublim de cîrstec. Eleva de serviciu, Mioara Balan, fosta elevă Hirizan, a primit clopoțelul cu același gest de școlăriță de acum 75 ani și a invitat foștii elevi in clasă. Promoția 1955 a Școlii medii tehnice de coope­rație din Focșani, ultima promoție de fapt, a acestei școli, s-a reîintîlnit duminică într-un gest de sărbătoare și deplină emoție pentru a-și serba dascălii și bucuria de carte ce au deprins-o aici. Căci din această școală a Început devenirea, ca oameni și personalități distincte pe fiecare itinerar al vieții, de aici zborul a crescut în intensitate și aripile au prins curajul aerului tare. Ma­turitatea tuturor a pornit și s-a scris între raidurile de bănci și printre sălile acestei școli, iar împlinirile și-au început cristalizările aici. Se intră cu emoție intr-o singură sală de clasă. Pașii trădează acum o ușoară nesiguranță, dar o altfel de nesiguranță, dragă mai ales, și fiecare apropiere de lucruri trezește inedite și minunate amintiri. „Aici am­­ învățat noi...“, aici am crescut și fiecare loc printre aceste culoare ne-a ascultat șilugurala șoaptă a repe­tițiilor de dinaintea tezelor, a examenelor. Așa spune fiecare privire, ochii ce se caută, cu zîmbetul cald mai ales, cu un ușor voal de tinerețe și poezie. Alături sînt profesorii, directorii acestei școli, Du­­mitriu<Shmnea și­ Viorel­-Mazilut Auriți au prins străluciri de floare la Umple, dar această revedere dragă a­­transfigurat și i-a întinerit deodată pe toți. Băncile se ocupă repede, se caută vechile prietenii, se amintesc micile rivalități însă scîrțîitul de bănci nu mai este obo­sitor și șocant ca altădată iar catalogul (pentru unii, în ocazii întîmplătoare, ușoară spaimă), devine acum o re­licvă a acelei stări de adolescență prin care cei de față au trecut. Și sunt Hori, buchete și glastre de Hori, și afara soarele aruncă petale de lumină în ferestre și neștiut, undeva, se împlinește un eiiteo. Apoi, directorul Dumitru I<Ghinea adesch­ide o emoționanta festivitate. .Cu­vintele­­ vin de foarte aproape, de undeva din sultet și inimă, totul este învăluit de căldură și numai senti­mentul de bucurie al dascălului care are imaginea de­plină și firească a împlinirii muncii lui, se face simțit. Urmează momentul cel mai emoționant. Fostul diri­ginte, profesorul­ de limba română Zamfir Constantinescu, strigă catalogul. Sub liniște, peste ochii de elev atenți, pulsează un accent tulburător al fiecărei mișcări, al fie­­cărui gest. Foștii elevi, oamenii maturi de astăzi, se ridică din bănci, rostesc „Prezent", dar pentru ei această formulă subliniind participarea, a căpătat in contextul orelor de față o dimensiune ce le cuprinde și caracte­rizează deosebit întreaga ființă. Și fiecare povestește, dă raportul de viață profesorilor și colegilor săi pentru acești 15 ani de Înfruntare, cu sine mai ales. Nu este uitat nimic, biografiile sunt completate numai in împli­nire. Ce ai facut dumneata in această perioadă, Gheorghe Chivu? Am muncit și am învățat, se răspunde, am absol­vit Facultatea de litere și artă a Universității din Ha­vana... Inliebrile vin din partea tuturor, răspunsurile Ion PANAIT (Continuare în pag. a IiI-a) Sfinta literă a alfabetului:*■ Ne e dat să ne bucurăm de cuvinte, să le așteptăm frumuse­­țile care sunt adesea comori ce ne completează nu numai cu­noștințele. Uneori însă, acel „cuvînt ce exprimă adevărul“, trece sub strălucirea schimbu­lui cu uriciune, „transformat“ prin defom­ație ad-hoc, și ne scrijelează deprinderea de co­recție cel mai ades, din vina nu știu cui. Din nefericire, strada mai des­coperă astfel de formulări. Astfel, pe strada Mare a Unirii, într-unul­ din punctele cele mai centrale ale orașului, se gă­sește așa-zisul „PUNCT FAR­­MCEUTIC Nr. 14­, unde absența literei A rămîne nu numai semnul de întrebare al celor ce își acceptă asemenea firmă. Tot pe aceeași stradă, și aproape vizavi, la Agenția Loto. Pronosport, un afiș (de altfel, frumos dactilografiat), sublini­ază importantul cîștig al unuil cetățean din URECEȘTI (! ?), la o recentă tragere... Lista... lipsei de literă continuă la ma­gazinul „Moldova“ cu autoser­vire (din piață) unde reclama pentru dulciuri „sună“ astfel : „ULCIURI“, iar cea de la ca­fea, are transformată litera F într-un veritabil G slav. Și exemplele pot continua. Oare nu putem avea totuși puțină con­siderație pentru această sfîntă literă a alfabetului ? I. P,

Next