Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)
1970-09-16 / nr. 363
k I MILCOVUL pag. 29 OCHIUL lllllllllllllllllil /MAGIC De ceea ce s-a temut... Sunt întîmplări, care vin să ilustreze condiția meschină din care derivă, între altele, neșansa amatorilor de chilipiruri. Iată, un caz. Recent, un tînăr cu apucături dubioase, Valeriu Apostol, vine la gestionara Viorica Ghindar, de la bufetul „Cerdac", căreia îi oferă în schimbul sumei de 270 lei, un aparat de radio portabil. Proveniența ? Furat, însă, gestionara în cauză, tentată de prețul derizoriu cu care ii fusese oferit „chilipirul" nu și-a făcut griji. „Nici măcar nu m-am gîndit", spune. Se poate. S-o fi temut să nu-i scape chilipirul printre degete. Dar de ceea ce s-a temut , de aceea nu a scăpat, căci pînă la urmă, ,,afacerea" a fost reglată după legile, uneori implacabile, ale echității sociale : autorul furtului va răspunde în fața justiției, iar gestionara amatoare de profit a pierdut și banii, și aparatul. Un scandal la hotel în noaptea de duminică spre luni, locatarii Hotelului nr.1 au fost treziți brusc de expresiile licențioase, pe care un individ, în stare de ebrietate, le profera la adresa unei femei. De fapt, ce se întîmplase ? Tănase Seciu din Focșani — așa se numește cel în cauză — după ce chefuise mai înainte cu o femeie, ce se lăsase acostată pe stradă, a ajuns la hotel unde, spre surprinderea lui l-a... înlocuit cu altul. Conduita femeii l-a scandalizat așa de tare, iicit, cuprins de indignare, vărsînd un torent de amenințări și sudălmi la adresa femeii, a ajuns să trezească locatarii hotelului, adică să „tranșeze" conflictul după optica minții sale îmbibate cu alcool, însă, acum, totul va fi tranșat după alte reguli. Asemenea fapte constituie provocare de scandal intr-un local public, pedepsite de instanță pe măsura gravității lor. Nu de altceva, dar după un așa scandal, cîteva luni de... meditație intr-un loc sigur, sînt indicate. Rubrică redactată de Mircea LAZAR PAȘI PE MAPAMOND (Urmare din pag. 1) gîndesc tot mai serios la mijloacele cu care m-aș putea apăra de ei. După multe șovăieli, am cedat și am ascultat sfaturile care mă îndemnau să fiu prevăzător. Spre mai multă siguranță am folosit o cușcă metalică, pe care am schițat-o eu și au construit-o muncitorii italieni, in cîteva zile. Este un cilindru din beton armat gros, lat de 1 m și lung de 2 m, avînd între gratit o distantă de cca 20 cm. In această cușcă puteam să stau complet culcat cu înotătoare la picioare și un aparat fotografic în mină. Se intra printr-o ușă de la unul din capete, într-o zi, am încărcat cușca în jeep și am pornit la drum împreună cu alpinistul Louis Thormes și băștinașul Molizele. Ne-am îndreptat spre satul M. de pe coasta de vest a lacului Tanganica. După cum îmi spusese oceanograful Capard, urma să găsesc o apă extrem de limpede și cei mai mulți crocodili. în apropiere de locul unde se varsă Ruzizi am ajuns în partea de nord a lacului Tanganica, apoi am trecut printr-o minunată corniză pe panta stîncoasă la numai cițiva pași de apa cristalină. După aceea, drumul se îndepărta de țărm, străbătînd cîteva mici șiruri de munți, intîlnindu-se din nou cu lacul, dar la 300 km mai spre sud, în apropiere de Alberville, centrul acestei regiuni. Aici, ca aproape în toate locurile unde s-au instalat albii, frumusețea peisajului a fost distrusă. (Va urma) ralității care va sublinia edificiul capitalist însuși. Aceste stări de lucruri au găsit în cei doi autori dramatici cei mai autentici interpreți și uneori cei mai aspri judecători. că observațiile sale sunt, în genere, mai juste și mai serioase ca la Dumas. Cea mai de seamă piesă a sa este „GINERELE DOMNULUI POIRIER" (1854) — tradusă în românește la Du Dacă socotim realismul critic ca o metodă de creație nu-l putem limita strict, deoarece se continuă, cu unele nuanțe, pînă în timpul nostru. Dacă însă considerăm realismul critic ca un curent, credem că jumătatea a doua a secolului al XIX-lea este epoca în care el a constituit forma de artă cea mai caracteristică și dominantă. Epoca în care asistăm la o producție bogată a teatrului realist-critic în Franța este 1848— 1871. Aceste limite sînt departe de a se absolutiza, întrucît există opere realist-critice care nu se încadrează între aceste date. într-adevăr, înainte de 1848 apare în Franța marea operă realist-critică a lui Balzac. Piesa sa „Mercadet" cunoscută publicului datorită unui spectacol televizat, este o piesă realistă de mare adîncime. Sunt redate speculațiile fără scrupule care îmbogățesc pe un banchet prin mijloacele cele mai condamnabile. Adevăratul teatru realist-critic francez, acela care ne dă și măsura, și limitele lui, îl oferă opera celor doi mari dramaturgi din timpul Imperiului al II-lea : DUMAS-fiul și AUGIER. Acești autori își încep activitatea lor dramatică în mijlocul secolului al XIX-lea, cînd se manifestă primele efecte ale instaurării capitalismului. Aceste efecte se fac simțite și în viața de familie, și în concepția generală despre viață, printr-o febră de petreceri, care este rezultatul îmbogățirii rapide a oamenilor de afaceri și care antrenează apoi întreaga societate înstărită. Din acest complex de fapte va decurge o mare scindare a une însemnări culturale DRAMATURGUL EMILE AUGIER (150 DE ANI DE LA NAȘTERE) Teatrul lui EMILE AUGIER (născut la 17 septembrie 1820) are ca unică preocupare critica stărilor din societatea contemporană și se poate spune Mitru Stăncescu în 1896 — în care se pune problema raporturilor dintre burghezie și nobilime. Augier arată că în secolul al XIX-lea nobilimea a pierdut orice rol conducător în societate, că e o clasă parazitară, care se prevalează inutil de privilegii deloc justificate, demascîndu-i ridicolul, vanitatea. „GUERIN, NOTARUL“ (tradus în românește de Al. Brătescu- Voinești în 1909) este o piesă solid construită, care atacă tendința de acumulare excesivă a burgheziei. Parlamentarismul burghez a fost atacat într-o piesă celebră, „NERUȘINAȚII", iar presa burgheză, în „FIUL LUI GIBOYER“. In „LEII ȘI VULPILE" este redată lupta acerbă dintre marea finanța și înaltul cler pentru cucerirea pozițiilor economice și politice. Preocupat să întărească — prin scrisul său — ordinea burgheză, Augier nu a putut vedea grava problemă a societății — raporturile dintre capital și proletariat. Totuși, teatrul lui Augier este important mai ales în ce privește construcția romantică. El, alături de Dumas-fiul, îmbină în chipul cel mai natural comicul cu tragicul, fuziune care rămîne o bună realizare a dramei burgheze, pe care Diderot nu reușise s-o realizeze, deși elaborase atît de bine teoria ei. Din punct de vedere al construcției dramatice, piesa este bine făcută, adică fiecare moment este urmarea logică a celor precedente, iar deznodămintul, un rezultat firesc al acțiunii, iată citeva argumente care ne determină să-l evocăm pe dramaturgul francez EMILE AUGIER. George GENOIU Frumusețea aspră a Vrancei montane Foto , N. MOLDOVEANU Accidente ale tratamentului cu antibiotice Antibioticele sînt substanțe de origine biologică sau de natură chimică cu acțiune antimicrobiană. Antibioticele, extrem de numeroase, sunt folosite astăzi pe scară largă, atît la indicația medicului, cit și fără recomandarea acestuia. Pentru instituirea unui tratament rațional cu antibiotice este necesar să se parcurgă o serie de etape obligatorii ca: stabilirea cit mai precisă a diagnosticului, aprecierea oportunității antibioticoterapiei, alegerea antibioticului adecvat maladiei și, în sfîrșit, stabilirea schemei terapeutice. Folosirea irațională, în doze mari, a acestor medicamente, fără indicația medicului, periclitează sănătatea bolnavului, creind, în același timp, o agravare a bolii de care acesta suferă deja, în ce constă pericolul folosirii neraționale a antibioticelor? în primul rînd, folosirea fără discernămînt a acestor medicamente duce la selectarea de tulpini microbiene rezistente, fie numai față de antibioticele uzuale, fie față de toate antibioticele. Apoi, în urma administrării de antibiotice, pot surveni numeroase efecte secundare nefavorabile, de intensitate și gravitate variabile. Parte din aceste accidente sunt inevitabile, dar în cele mai multe situații, ele pot fi preîntîmpinate sau atenuate. Cele mai frecvente efecte secundare ale tratamentului cu antibiotice sunt următoarele : fenomene de intoleranță locală, adică intoleranța gastrică (la tetraciclină și sulfamide), dureri la locul de injecție (in cazul penicilinelor), flebite, în cazul administrării repetate pe cale intravenoasă, paralizii sau encefalopatie convulsivantă, după introducerea sulfamidelor sau a unor doze prea mari de penicilină în canalul rahidian etc. Efecte toxice acute sau cronice Medicul vă sfătuiește (în tratamente prelungite) foarte variate, dintre care amintim: efect ototoxic (surditate definitivă sau sindrom vestibular), efect nefrotoxic (insuficiență renală acută sau cronică); efect hepatotoxic (icter); efect neurotoxic (polinevrite, encefalopatii) etc. De asemenea, mai pot apărea perturbări biologice, constînd din dismicrobisme (stomatită postantibiotică sau enterocolită stafilococică), carențe vitaminice, sau agravarea inițială a unor infecții, printr-o eliminare brutală de endotoxine bacteriene. Sensibilizarea la antibiotice reprezintă cel mai grav pericol al tratamentului cu acest gen de medicamente. Apare de obicei după medicamente, care au sau au avut cea mai largă utilizare (penicilina, streptomicina și sulfamidele). Aspectele clinice ale sensibilizării la antibiotice sunt multiple (febră medicamentoasă, urticarie, dermatoze profesionale de contact, conjunctivite, rinite, astm bronșic). Cel mai dramatic accident rămîne însă șocul anafilactic. Șocul anafilactic survine brutal, de la 15 secunde pînă la cinci minute, după injectarea antibioticului, cu stare de rău general, agitație, spasm bronșic și laringian, uneori criză de asfixie, palpitații și instalarea rapidă a colapsului (cianoză, răcirea extremităților, prăbușirea tensională), în astfel de situații, trebuie luate măsuri cu maximă rapiditate, iar dacă tratamentul este aplicat imediat și energic, marea majoritate a bolnavilor pot fi salvați. Din această cauză, tratamentul cu antibiotice trebuie aplicat numai la indicația mediculului curant și respectîndu-se cu strictețe schema terapeutică prescrisă. Dr. Victor POTOP, medio specialist interne REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA: Focșani strada Mihail Kogălniceanu nr 7 temmane 1579; 30 35; 2174; 2098 „BANUIALA“ Anul 1900. Tramvaie cu cai, voalete, cavaleriști, turnul Eiffel, pompieri, o sală de tribunal, unde se judecă mai ales violurile și tentativele soțiilor înșelate, hotărîte a-și pedepsi bărbații. Gabrielle (Rosemary Harris), frumoasă și tînără încă, după cei 9 ani de căsnicie cu domnul Chandebisse (Rex Harrison) se simte — cel puțin — contrariată de faptul că soțul său o neglijează în ultimul timp. Și, cum în astfel de situații, cele mai nimerite sînt sfaturile celei mai apropiate prietene, tatăle, Gabrielle și Suzanne, complotînd într-o cochetă cafenea pariziană, și comandînd, după lungi dezbateri chelnerului înmărmurit, o mapă cu hîrtie mov și o sticluță cu parfum. în fine, pentru ca totul să se desfășoare conform regulilor clasice ale comediilor, în film mai există un sudamerican gelos, soțul Suzanei, un prieten — foarte bun ! — al domnului Chandelisse și îndrăgostit conform tradiției, de soția acestuia, o cameristă drăguță și sprințară, îndrăgostită — iremediabil! — de... dragoste, și un bețiv jovial, portar al unuia din nenumăratele hoteluri care există în Paris. Conflictul propriu-zis al filmului se declanșează în momentul în care Gabrielle, care deja bănuiește ceva, (fără să știe însă nici ea ce anume), primește intr-un pachet,expediat de la hotelul „Cocoșul de aur" — I) bretelele dăruite de dînsa soțului său . Urmează o intrigă, nu tot atît de originală pe cit de complicată, dar care se bucură de avantajele unor gag-uri reușite, și a unui comic de situații și de limbaj savuros. Și pentru ca încurcătura și spaima eroilor pe de o parte și amuzamentul spectatorilor, pe de altă parte, să fie complete, inimitabilul Rex Harrison apare intr-un rol dublu — cel al domnului Chandebisse, și cel al lui Poche, portarul de la „Cocoșul de aur", iar armata își demonstrează — pentru a câta oară în istorie ? — importantul rol pe care-l are în menținerea ordinei și a liniștei publice! Ca orice comedie care se respectă, filmul se termină cu un happy general, în urma căruia toată lumea, eroi, interpreți, spectatori, rămîn mulțumiți. Spectatorii se mai bucură însă, de un avantaj în plus, acela al unei bune dispoziții, care devine generală, după 90 de minute de rîs și amuzament. Căci, acesta este scopul comediei „Bănuiala" și el se realizează pe deplin. „Bănuiala" este un film clar, simplu, în care personajele spun ceea ce gîndesc, și nu ceea ce își închipuie că așteaptă ceilalți să gîndească, și acționează la fel, și simt la fel. în filmul „Bănuiala", eroii sînt oameni obișnuiți care suferă — atunci cînd o fac — fără a-și transforma situația într-o tragedie incomensurabilă, și se bucură — simplu și nesofisticat — de bucuria dragostei. Și mai știu să plîngă, deși n-o fac prea des, și mai știu să rîdă, cu plăcere, cu haz, ru de fiețe, de alții sau de ei, dar să rîdă, așa cum ar trebui să rîdă fiecare spectator care se duce să vadă filmul. Anca DONCILA MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO tv MIERCURI 16 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 16.00 Deschiderea emisiunii. Fotbal: Dinamo București — P.A.O.K. Salonic, în cadrul competiției „Cupa europeană a orașelor-tîrguri”. 17.50 Microavanpremieră. 18.00 Momente folclorice. 18.30 Cabinet economic Tv. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1001 de seri“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Baletul „Lacul lebedelor“. Actul I. 20.50 Cronica literară. 21.05 Balet, actul II. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Balet, actul III. 23.00 închiderea emisiunii. JOI 17 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 17.30 Emisiune în limba maghiară. 18.00 Recitalul flautistului Jean-Pierre Rampal. 18.45 Cadran internațional. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1001 de seri“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial : „Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn”. 20.30 Rapsodia română. Horă la Prislop. 20.50 Teatru scurt. „Faleza“. 21.20 Poșta Tv. 21.30 Film artistic. „De unul singur“. 22.55 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii programului I, radio MIERCURI 16 SEPTEMBRIE PROGRAMUL 15.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Viața cărților. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Vreau să știu. 11.05 Pentru prietenii muzicii corale. 11.30 De toate pentru toți... turiștii. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Toamna... în avanpremieră — muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Din creația lui Ion Vasilescu. 13.45 Orchestra de muzică populară a Ansamblului artistic al U.G.S.R., dirijor Paraschiv Oprea. 14.00 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători. „întîmplările neobișnuite ale lui Gruia Grozovanu” de Dumitru Almaș. 14.30 Dansuri din opere. 14.50 Formația de fluierași a Căminului cultural din Hîrtoape — Iași. 15.00 Concursul și Festivalul internațional „George Enescu“. 45.30 Muzică populară. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Muzică ușoară. 16.30 Consultație juridică. Răspunsuri la scrisorile ascultătorilor. 16.40 Arii din operete interpretate de Cleopatra Melidoneanu și Constantin Dumitrescu. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Diptece și jocuri populare. 18.03 Știință, tehnică, fantezie. 18.30 Șlagărele anului 1970. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Buchet de melodii populare. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Roberto Carlos. 20.20 Argheziană. „Stupul lor“. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Secolul XX în corespondența oamenilor de seamă. 21.20 Muzică ușoară interpretată la saxofon. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii : Doina Badea. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Prima iubire — muzică țigoqră, 23.00 Pentru magnetofonul dv. : cintă Timi Yuro și Claude François. 23.30 Discul în foileton — muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. A JL cinema MIERCURI 16 SEPTEMBRIE Cinema UNIREA Focșani — „Întoarcerea doctorului Mabuse“. Cinema FLAGARA Focșani — „Bănuiala". Cinema POPULAR Adjud — „Verificat : nu există mine“. Cinema LUMINA Mărășești peratiunea Belgrad“. Cinema POPULAR Pandu sări și ogari“. Cinema VICTORIA Odobești „Noaptea cu ceată“. N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în program. „Pă- Miercuri 16 septembrie 1970 ÎNSEMNĂRI T. V. Concursul și Festivalul internațional „George Enescu“ Acest eveniment remarcabil ajuns le cea de a V-a ediție, care atrage interpreți și ansambluri muzicale de pretutindeni a devenit un prilej foarte nimerit pentru televiziune de a face o largă popularitate operei enesciene și de a prezenta marelui public pe virtuoșii interpreți, invitați ai festivalului. încă din prima seară, televiziunea a transmis concertul inaugural în cadrul căruia Filarmonica bucureșteană, dirijată de Mihai Brediceanu, a prezentat Simfonia a 111-a. Corul și orchestra au redat caldul mesaj enescian, generozitatea vieții, eroismul luptei cu întunericul. După cum se știe, Simfonia a II-a a fost prezentată inițial ca un omagiu adus eroismului românesc din vremurile primului război mondial. (O fotografie ni-l prezintă pe Enescu printre ostașii de pe frontul Mărăști-Mărășești-Oituz). Concertul inaugural poartă și o semnificație actuală. Partitura enesciană o putem asimila ca un mesaj de prietenie și pace pe care România îl trimite prin muzică, lumii întregi: „Menirea sfintă a muzicii — spunea George Enescu — este s-apropie inimile într-o caldă înfrățire“, încă, din primele seri. Festivalul a debutat cu soliști de virtuozitate: Recitalul violonistului mexican HENRYK SZERYNG (la pian austriacul RUDOLF BUCHBINDER) — elev al marelui muzician român — desfășurat, intr-un climat de poezie sonoră extraordinară, a atins cele mai desăvîrșite nuanțe. După cum afirmă majoritatea muzicologilor, SZERYNG are geniul afinității pentru muzica de sorgintă folclorică. Executînd sonata In mi bemol, op. 12, nr. 3 de Beethoven, violonistul mexican, prin severitatea viziunii în execuție, realizează o autentică emoție puternic tensionată. Un interpret greu de egalat s-a dovedit și în Brahms (Scherzo). Filarmonica bucureșteană, dirijată de Mircea Basarab, a susținut un riguros acompaniament „Concertului în la major“ de Grieg, susținut la pian de GYÖRGY CZIFFRA, muzician care se bucură de maxime elogii din partea criticilor muzicali. Cronicarul ziarului londonez „Sunday Times" scria că se îndoiește de faptul că „Bussoni sau chiar Liszt însuși au cîntat vreodată mai impresionant“. în interpretarea sa Concertul lui Grieg nu a fost o epopee eroică — cum îl definea Dinu Lipatti — cia căpătat accente de poezie. Printr-o transmisiune de la Opera română din București, am avut prilejul să urmărim „Preludiu simfonia“ de Ion Dumitrescu (Regia și coregrafia Vasile Marcu. Soliști: Magdalena Popa, Amata Checiulescu) și „La Piață“ de Mihail Jora (Regia și coregrafia Tilde Urseanu). Ne-a fost sugerată o atmosferă de tonuri calde, luminoase, intr-o seară de dans cult românesc. Prezentînd un repertoriu vast, în care anumite formule instrumentale se alternează, pe diferite grupări timbrale „Soliștii Filarmonicii din Varșovia“ au reținut atenția printr-o interpretare stilistică originală, intuiție și bun gust. Televiziunea a transmis „Cvartetul cu pian în re minor, op. 30“ de George Enescu. Sărbătoare a muzicii românești și eveniment de seamă în viața artistică internațională, Concursul și Festivalul „George Enescu" reunește pentru a cincea oară personalități și ansambluri muzicale remarcabile, interpreți de renume internațional, cărora li se adaugă în cadrul concursului numeroși tineri soliști din multe țări ale lumii, dornici să-și pună la încercare forțele artistice intr-o competiție de înaltă consacrare. Săptămîna aceasta, televiziunea ne-a propus trei seri care, cred că vor rămîne memorabile pentru telespectatori. Este vorba de spectacolul „AIDA" de Giuseppe Verdi, prezentat de Opera română luni seara, de „LACUL LEBEDELOR" de P.I. Ceaikovski (Teatrul academic de operă și balet S.M. Kirov — Leningrad), care va fi televizat astă seară (miercuri 16 septembrie), precum și despre „Simfonia a IX-a" de Franz Schubert, interpretată de „EON. CON SYMPHONY ORCHESTRA", dirijor ANDRE PREVIN (vineri 18 septembrie a.c., ora 22), G. G. întreprinderea de construcții și montaje siderurgice Galați ANGAJEAZĂ pînă la data de 18 septembrie 1970 muncitori calificați, prin școala profesională, în meseria de zidar, dulgher, constructor și betonist, încadrați în ultima sau penultima categorie tarifară, care vor avea posibilitatea să urmeze și școala tehnică de maiștri —■ cursuri serale. Cei interesați se vor prezenta la angajare, făcînd dovada condițiilor de mai sus. Orchestra populară „DOINA VRANCEI“ cu sediul în Focșani, strada Cezar Bolliae nr. 12, telefon 17 63. ANI II III , în ziua de 21 septembrie 1970, între orele 9-20, concursul pentru ocuparea următoarelor posturi vacante: — dirijor; — maestru dans; — vioară; — clarinet; — Violă; — solist instrumentist (fluier, cimpoi, nai). înscrierile se fac pînă la data de 20 septembrie 1970, la sediul Consiliului județean al sindicatelor Vrancea — sectorul cultural — strada Kari Mare nr. 6, Focșani. ANUNJ In ziua de 28 septembrie 1970, ora 10, la sediul O.C.L. Produse industriale din Focșani, județul Vrancea. SE VA VINDE PRIN LICITAȚIE PUBLICA un număr de 12 autoturisme. Caracteristicile și prețurile de începere a licitației, precum și adresele la care pot fi văzute autoturismele sunt afișate la O.C.L. Produse industriale din Focșani, str. Marea Unirii nr. 151. TIPARUL, mirmorinrierea polio’’»fîcâ BacăUt < A