Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-09-16 / nr. 363

A Miercuri 16 septembrie 1970 Pe teme de partid [insa? C. Grigoriu, membru al bi­roului unei organizații de bază din municipiul Focșani, ne re­latează că într-o recentă adu­nare generală de partid, a luat cuvîntul exprimîndu-și dezacor­dul cu multe aprecieri dintr-un raport al biroului. Cind un membru de partid l-a întrebat de ce nu și-a spus punctul de vedere în ședința de birou care a analizat materialul respectiv — ne scrie mai departe semna­tarul scrisorii — el a informat adunarea că aceleași observa­ții le-a făcut și cu prilejul șe­dinței de birou, dar ceilalți membri ai biroului nu i-au dat dreptate. Atunci, un alt mem­bru de partid a fost de părere că C. Grigoriu nu trebuia să mai ridice obiecții la un ra­port care a fost analizat înain­te în birou și pe care acesta l-a aprobat. Intr-adevăr, ce este bine, și ce nu, în această problemă ? Se știe prea bine că înainte de a fi prezentată adunării generale a organizației de bază, darea de seamă sau alt material mai deosebit se discută și se aprobă în birou. De fie­care dată au loc în ase­menea cazuri, dezbateri se confruntă diferite opinii, se examinează critic și autocritic aspecte ale muncii biroului, ale întregii organizații. Pe baza schimbului de păreri, darea de seamă ia, în ultimă instanță, forma definitivă. Nu o dată, ca și în cazul nostru concret, se poate întîmpla ca nu toți mem­brii biroului să fie de acord cu o apreciere sau alta din mate­rial. Și dacă un membru al bi­roului are în ședința de birou un punct de vedere deosebit de al celorlalți, el are nu numai dreptul dar și datoria de a-l susține în continuare în adu­narea generală a organizației de bază, în cazul cînd este con­vins că are dreptate. Este și fi­resc să fie așa : adunarea gene­rală este un for superior biro­ului. Faptul concret la care ne referim arată o dată în plus că așa este bine să se procedeze. La intervenția semnatarului în­trebării adresate redacției, adu­narea generală i-a dat dreptate și unele observații din materi­alul respectiv au fost reexami­nate. Mai mult: Nu numai în situ­ația cînd nu este de acord cu un material, un membru al bi­roului poate să ia cuvîntul în adunare. Este bine ca și atunci cînd unii membri ai organiza­ției prezenți la adunarea gene­rală nu înțeleg sensul unor mă­suri propuse de birou, membrii acestuia să fie cei dinții care să explice mai detailat, dacă este cazul, rațiunea propuneri­lor. Cum tot atît de normal este ca un membru al biroului, căruia nu i s-a dat dreptate nici în adunarea generală, să se a­­dreseze organului de partid su­perior, ca bunăoară, comitetu­lui de partid. Organul de par­tid imediat superior este obli­gat, conform statutului, să ana­lizeze în cel mai scurt timp obiecțiile exprimate, iar conclu­ziile sale să le aducă la cunoș­tința organului de partid în cauză. Firește, hotărirea adop­tată de adunarea generală, de birou sau de comitet, este obli­gatorie pentru toți membrii de partid, inclusiv și pentru cei care au votat împotriva ei, aceștia trebuind să o transpună în fapt, fără rezerve. B. TRAIAN Fabrica chimică Mărășești, exteriorul noii secții monobloc întreprinderii județene de construc­­tii-montaj Vranc­ea i s-a stabilit în a­­cest an, prin planul de stat, o dina­mică de creștere a productivității muncii de 12 la sută, față de anul 1969. Acest indicator a fost realizat în perioada scursă din acest an în procent de 101,2 la sută. Cunoscîm­du-se că nivelul tehnic în care se des­fășoară activitatea de construcții­­montaj, calitatea organizării acestei activități, eficiența ei economică, sînt oglindite sintetic în productivitatea muncii, este­ lesnă de înțeles că prin realizarea acestui indicator, prin core­larea cu numărul mediu scriptic care a fost realizat în procent de 110,1 la sută, s-a asigurat depășirea planului de producție globală cu 14,8 la sută și a planului de producție efectivă cu 11,4 la sută. Deși, pe ansamblul întreprinderii, cât și pe cele 3 șantiere ale unității, pro­ductivitatea muncii a fost realizată și depășită, se constată totuși că, în ca­drul șantierelor, sunt puncte de lucru unde acest indicator este mult sub nivelul corespunzător. Asemenea e­­xemple pot fi date de la școala cu 16 săli de clasă, unde indicatorul respec­tiv s-a realizat numai în procent de 82 la su­d, la locuințe particulare ■=: 89 la sută și Distileria Găgești — 90 la sută. Comparate cu alte puncte de lucru similare ca : internate Focșani, locuin­țe Bahne sau stația auto-moto Foc­șani, unde productivitatea muncii pe această perioadă a fost depășită cu peste 10 la sută, în aceleași condiții tehnice de execuție, ajungem la con­cluzia că întreprinderea dispune încă de rezerve suficiente în sporirea a­­cestui indicator. Una —­ și nu de ne­glijat — o constituie mecanizarea lu­crărilor. Creșterea dotării întreprin­derii cu utilaje de mare productivitate dă1*1 Tîîncâfn­e,turn, buldozere, excava­toare, autobasculante, cât și sporirea simțitoare a volumului lucrărilor exe­cutate mecanizat, au asigurat produc­tivități tot m­ai ridicate ca d de exem­plu la locuințe Focșani-Sud­, unde indi­catorul s-a îndeplinit în procent de 104 la sută și locuințe Bahne — 111 la sută. Cu toate acestea, pentru a mări e­­ficacitatea mecanizării în ridicarea productivității muncii, se impune in­troducerea unei mecanizări mai com­plexe a producției, extinzînd-o în afa­ra proceselor de bază, pînă la cele auxiliare și de transport. Dispropor­ția în mecanizarea diferitelor puncte de lucru a influențat, de asemenea, negativ­ creșterea nivelului productivi­tății muncii. La obiectivul Vi­dra — punctul izolat, fără ener­­gie electrică, din lipsa unei be­toniere termice, atît betoanele cit și mortarele, s-au preparat manual. O mare importanță în ușurarea mun­cii și în mărirea productivității o are alături de introducerea tehnicii îna­intate, mica mecanizare. Ea a constat în măsuri eficiente, de folosirea ben­zilor transportoare la înălțimi superi­oare, prin intermediul eșafodajelor, prin folosirea de scocuri la coborârea pe verticală etc. Pentru a se produce însă cu adevărat un reviriment în a­ceastă direcție, trebuie combătută a­titudinea celor ce consideră că atenția față de mica mecanizare trebuie să fie direct proporțională cu denumirea a­­cesteia. De asemenea, mulți maiștri de șantier nu creează condiții pentru folosirea utilajelor la întregul randa­ment, rezervă însemnată de creștere a productivității muncii, nevalorificată. în acest sens, coeficientul de 75 la sută, cit reprezintă gradul de exploa­tare a utilajelor, este elocvent. Bazați pe experiența cîștigată pînă acum la alte lucrări de același gen, proiectanții, tinînd seama de necesită­țile sporite ale producției, execută proiecte cu soluții mai îndrăznețe, prin care se obțin randamente ridicate și performante bune în domeniul pro­ductivității muncii. Bunăoară, în cvar­talul de locuințe Focșani-Sud, clasice­le cofraje din lemn sunt înlocuite cu cofraje plane metalice, a căror pro­ductivitate este dublă în comparație cu cele care sunt înlocuite. Așadar, în­treprinderea noastră a început să de­vină mai receptivă la nou, căpătînd deja o experiență în această direcție. Pentru ca rezultatele să fie și mai bune nu trebuie să așteptăm totul de la proiectanți ci să atragem în perfec­ționarea proceselor tehnologice , și in­troducerea metodelor avansate de exe­­cuție marea majoritate a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din între­prindere, mulți din ei cu o experiență bogată și care pot acționa pentru fo­losirea judicioasă a panourilor mari finisate și introducerea instalațiilor electrice și sanitare în poligoane, in­tensificarea folosirii elementelor pre­fabricate și a panourilor mari la con­strucțiile de locuințe și la clădirile social-culturale. • Rezerve de creștere a productivită­ții muncii sunt și în alte direcții- In a­­cest sens, o mare importantă o are buna amplasare a materialelor ce intră în operă, eliminîndu-se transporturile inutile și încrucișate. Iată de ce este imperios necesar ca la toate obiecti­vele — înainte de începerea lucrări­lor — să se întocmească schița de or­ganizare în care să se prevadă locu­rile cele mai judicioase de amplasare a materialelor. Respectarea formațiilor de muncă, privite prin prisma frontu­lui de lucru, stabilirea punctelor fixe de încărcare, eliminîndu-se însoțirea transportului de către încărcători, ar fi numai o parte din rezervele organi­zatorice care trebuie puse în valoare. Iată și un alt exemplu : aplicarea a­­cordului global pe bază de contract­­angajament, formă specifică construc­țiilor și totodată care sigură în mări­rea productivității muncii, nu a putut fi aplicată pînă în momentul de față decît în procent de 7,2 la sută, față de numărul de ore efectiv lucrate. De eficiența acestuia vorbește urmă­torul exemplu : la două lucrări simi­lare, locuințe bloc 12 și bloc 14 Foc­șani, productivitatea pe oră înregis­trată la primul, unde s-a aplicat acor­dul global pentru lucrările de instala­ții, a fost de 60 lei, față de 49 lei, în­registrată la bloc 14, executat în acord simplu. De asemenea, nu trebuie neglijată nici disciplina în producție. Or, ce­le 19 836 ore absente nemotivate, cit și cele 24 200 ore învoiri, înre­gistrate la nivelul întreprinderii, ex­primă elocvent încotro trebuie să ne îndreptăm preocupările, mai ales că aceste ore irosite au influențat negativ asupra obținerii unei pro­ductivități ridicate. Avînd în vedere dinamica de creș­tere a productivității muncii în cin­cinalul următor, sarcina de realizat pe anul acesta, este important a ur­mări in eficiența muncii,­­manuală sau mecanică) ci eficiența perfor­manțelor și extinderea lor. O ase­menea problemă incumbă generali­zarea tuturor factorilor ce au concu­rat la realizarea ei, crearea condi­țiilor concrete de aplicare. Cu alte cuvinte reorganizarea majoră, pe principii avansate, se impune nu nu­mai in procesul efectiv de produc­ție al construcțiilor, ci însăși în structura personalului T.A. Ținerea la curent a întreprinderii cu noile metode organizatorice, respectiv specializarea personalului cu funcții de răspundere în sistemul informa­țional, mecanic, organizatoric, va a­­sigura și în viitor realizarea pro­ductivității muncii. Numai printr-o preocupare deosebită în introduce­rea tehnicii noi, a metodelor îna­intate de muncă, a acordului global pe bază de contract­ angajat, orga­nizare judicioasă a muncii, folosi­rea la întreaga capacitate a utila­jelor, extinderea mecanizării la toa­te procesele grele și cu volu­m mare de muncă, cît și prin disciplina la locul de muncă, se poate spune că s-a realizat generalizarea performan­ței în materie de productivitatea muncii. Paul DIACONESCU, șeful biroului organizare-salarizare la I.J.C.M. Vrancea Pe șantierele I. J. C. M. CUM SE ASIGURĂ DINAMICA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII? (Urmare din pag. 1) Dintr-o situație existentă la Direc­ția agricolă reiese că din cele 8 graj­duri planificate a se construi în anul 1969 și prevăzute a se termina în anul curent, numai 6 sunt pînă în prezent gata. Iar planul de investiții in construcții zootehnice pentru a­­cest an prevede executarea a 12 graj­duri ppi. De început, s-au început elec toate, dar pînă la sfîrșitul primei de­cade a acestei luni numai 7 au ajuns la invelitoare. Nici la construirea saiva­­nelor situația nu este mai bună. Au fost planificam în acest an 7 aseme­nea obiective, dar pînă în prezent doar 4 se pare că ar putea fi utili­za­te încă di­n această iarnă. Deși cooperatorii din Răstoaca nu au avut de executat nici o construc­ție nouă pentru acest an, ei nu s-au îngrijit ca lucrările de reparații sa­­ raidurile folosite în anii din urmă să fie efectuate, leslele, ușile și gea­murile sînt stricate încă din perioa­da de stabulație a anului trecut și vor îăm­ine în aceeași stare pînă cînd cineva din conducerea cooperativei agricole va aduce cheresteaua de care au atîta nevoie. Și la cooperativa agricolă din Vină­­tori, unitate care în acest an a obținut din sectorul zootehnic rezultate eco­nomice mulțumitoare, activitatea de pregătire a adăposturilor pentru iernat este rămasă în urmă. Practic, efectivele de ovine și păsări nu au în totalitate asigurată cazarea. Sai­vanul prevăzut a se da în folosință în anul curent nu este terminat, iar la hala de păsări reparațiile planificate nu s-au executat încă. în această sit­tuație, păsările sunt ținute în spații mult prea mici față de numărul lor (densitate necorespunzătoare), lucru ce poate duce ușor la îmbolnăvirea lor și înregistrarea unu­i procent­ ridicat de pierderi. O slabă preocupare pentru preo­­ții și adăposturile­ de animale s-a constatat și la cooperativa agricolă din Măicăneșt­i. Deși în comparație cu anul trecut unitatea a înregistrat «nete rezultate în activitatea de creș­tere a animalelor, în ceea ce priveș­­te asigurarea spațiilor de cazare pentru anotimpul rece sunt înregis­trate numeroase lipsuri. Grajdul în­ceput a fost construit doar pînă la centură, iar efectivul de taurine se găsește în situația de a nu avea în întregime adăposturi. Nici pentru o­­vin­e nu sunt spații suficiente, dar nu s-au construit altele. Construcțiile pentru adăposturile porcilor sînt com­plet necorespunzătoare, în pereți e­­xistînd găuri prin care porcii pot ieși oricînd afară. Sperăm că cei din con­ducerea unității și cooperatorii nu au uitat pierderile ridicate înregistrate la această specie în iarna care a tre­cut. în județul nostru există un singur nucleu de oi din rasa tigaie —rasă lu­ată de altfel în controlul producției pe țară. Cinstea de a crește acest efectiv de oi a revenit cooperatorilor de la C.A.P. Spătăreasa. Cum privesc însă cooperatorii respectivi această sarci­nă de încredere? Pentru acest an s-a prevăzut în planul de activitate con­struirea unui nou saivan, construct de­­tip, care avea să asigure acestui nu­cleu microclimatul necesar. Dar, după cum se constată, această acțiune a ră­mas consemnată doar în activitatea de planificare... Sunt unități ca Paltin și Tulnici un­de activitatea zootehnică de perspec­tivă este profilată pe creșterea oilor. Dar tocmai acestora le lipsesc condi­țiile obișnuite de cazare. La Paltin, din cele 3 saivane care vor trebui să adă­postească 2 000 de ovine, nici măcar unul nu este reparat la ora actuală. Peste o treime din totalul de 1 400 ca­pete, cu­ deține cooperativa din Tul­nici, au șansa să ierneze pe sub șo­­proane sau construcții improvizate, pentru că nici aici nu a existat spirit gospodăresc. De ce nu s-a executat saivanul ? „Lipsește materialul nece­sar“, au răspuns în repetate rînduri factorii de răspundere ai unității. Dar unitatea, aflată în plină zonă foresti­eră, găsește cu multă ușurință motive, de parcă acestea ar putea ține loc de adăpost pilor. Și pentru că mai multe cooperative agricole au arătat că lipsa unor mate­riale de construcție absolut necesare (plăci de azbociment, ventilatoare, fier beton, cherestea) a îngreuiat desfă­șurarea normală a ridicării noilor con­strucții zootehnice și chiar a reparării celor existente, credem că nici baza de aprovizionare a coperativelor din județul nostru nu este absolvită de răspunderea ce o poartă pentru aceas­­tă situație. „Stadiul actual în care se află pre­­gătirile spațiilor de cazare a animale­lor pentru anotimpul de iarnă — ne spunea tovarășul inginer Gheorghe Ciobotaru, director adjunct la Direcția agricolă județeană — este necores­punzător. Multe unități agricole, sunt rămase în urmă în această importantă acțiune. Specialiștilor din aceste uni­tăți și în mod deosebit fermierilor zoo­tehnici ca și consiliilor de conducere, în general, le revine datoria ca în pe­rioada, destul de scurtă, care ne mai desparte de anotimpul friguros, să grăbească atît terminarea construcții­lor noi prevăzute a fi date în folosin­ță în acest an cît și efectuarea urgen­tă a reparațiilor curente la obiective­le deja existente. Amintesc, cu acest prilej, factorilor de răspundere din cooperativele agricole că alături de fu­raje, asigurarea microclimatului cores­punzător pentru perioada de iarnă constituie un factor de influență de bază, in obținerea unor producții ani­maliere superioare". Adăposturi de iarn îl PRACTICA AGRICOLA A­­ AVILOR Aproape 2 500 de elevi și ele­ve ai liceelor teoretice încep astăzi practica de două săptă­­mîni, cu suspendarea cursurilor, practică ce se va desfășura în cadrul întreprinderilor agricole de stat Cotești, Focșani, Pufești, Măicănești și Panciu, la recolta­rea porumbului și strugurilor. După prima săptămână de cursuri, ori în funcție de calen­darul muncilor agricole, con­form articolului nr. 24 din Re­gulamentul școlilor generale, își vor începe practica, în cadrul cooperativelor agricole, elevii claselor V—X, ea fiind continu­ată, în luna octombrie, de că­tre elevii școlilor profesionale de mecanizatori. Pe tot timpul practicii, elevii vor fi transportați la locul de muncă cu mașini, iar acolo un­de sunt condiții li se va asigura cazare. Prin grija Comitetului jude­țean U.T.C. și a organizațiilor U.T.C. din școli s-au creat bri­găzi ale muncii patriotice pe clase. ia a KDftMOBfei I MILCOVUL pag. 3 §> UE PE MU PATRIEI ’ utilaje pentru Porțile de Fier Luni , Uzina „Electroputere" din Craiova a expediat șantie­rului de la Porțile de Fier trans­formatorul electric de 190 Mva, cu care va fi dotat agregatul nr. 2 al Centralei hidroelectrice românești de pe Dunăre. în a­­ceeași zi, cunoscuta întreprin­dere craioveană, al cărui colec­tiv își aduce o importantă con­tribuție la realizarea centralei electrice de la Porțile de Fier, a finalizat lucrările la cel de-al 3-lea transformator de putere similară. Noilor transformatoa­re li s-au adus unele îmbunătă­țiri constructive, astfel ca ran­damentul lor în exploatare să fie mai ridicat. De altfel, pri­mul transformator aflat în func­țiune la marea centrală hidro­electrică, de unde pînă acum s-au pulsat în sistemul electric național mai mult de 30 milioa­ne kWh — funcționează ire­proșabil. Laborator de agrochimie Ța Oradea a luat ființă un laborator de agrochimie cu im­portante atribuții pentru car­tarea ped­ologică și agrochimică a solurilor, întocmirea planuri­lor de chimizare. Noua unitate va recomanda unităților agrico­le și cele mai bune soluții de a­plicare a îngrâ­nilelor și a­­mendamentelor calcaroase. La­boratorul din Oradea este înca­drat cu specialiști, avînd o boga­tă experiență în munca practică și a fost dotat cu utilaje și arm =­e mori ă. Important zăcămint de dacit Specialiștii Centralei minelor de fier și metalifere Cluj au in­­dentificat în zona localității Bo­­loga un important zăcămint de dacit. Deși e asemănat cu mar­mura neagră, dacitul prezintă totuși cîteva caracteristici su­­perioa de. In primul rînd­, se poa­te disloca din carieră în forme perfect geometrice, iar r­---"" -r­c­hile și sleb’ire își păstrează definitiv luciul. Dacitele sînt căutate pentru lucrări de artă manu a sentn și expuse intemperiilor, deoarece structura lor nu suferă modifi­cări în timp. La zăcămîntul de dacit de la Bologa a și început exploatarea Modernizarea barajului Sadu 2 S-au încheiat lucrările de modernizare a barajului hidro­centralei Sadu 2, construit cu 65 de ani în urmă. Un colectiv al Grupului de șantiere de la Voineasa care înalță uzina hi­droelectrică de pe Lotru a exe­cutat timp de 2 ani lucrări de excavate a aluviunilor din lac, mărind volumul acestuia la 200 000 mc. Paralel, s-a consolidat barajul al cărui coronament a fost su­­praînălțat cu 60 cm pe toată lungimea sa. Totodată, barajul a fost prevăzut cu o instalație de deversare automată, realiza­tă după un proiect elaborat de Un colectiv al Institutului de studii și proiectări hidroenerge­tice. Debitul de evacuare a apei a sporit astfel de la 60 la 270 mc pe secundă, ceea ce a­­sigură protecția deplină a bara­jului împotriva viiturilor. Ca urmare a acestor îmbunătățiri, capacitatea hidrocentralei sporit cu circa 3 000 kW oră pe a­ni, De la 7 la 100 sortimente Uzina ieșeană de prelucrare a maselor plastice, răspunzînd cerințelor actuale ale economi­ei, și-a diversificat în mod sing­titor producția. Dacă în 1963 se produceau aici numai șapte sortimente, în prezent numărul lor a ajuns la 100. Numai în acest an, au fost a­­simnUate încă 18 noi sortimente, urmînd ca pînă la sfîrșitul tri­mestrului IV să intre în pro­ducție încă șapte. Dintre noile sortimente intrate recent în pro­ducție, menționăm un nou tub Bergman cu pereți subțiri, și tu­buri ondulate, profile de colț și de margine, jaluzele din P.V.C. pentru șantierele de construcții, grisiere, profile de îmbinare, sertare pentru fabricile de mo­bilă etc. Nu au fost neglijate nici cerințele comerțului, căruia i-au fost puse la dispoziție noi * tipuri de ambalaje din polieti­lenă, butoaie de 100 și 200 litri “ pentru transportul uleiurilor și produselor alimentare.­ ­Agerpress Exigentă, spirit de răspundere .Urmare din pag­ I­­ tul că lemnul dat în producție în pe­rioada analizată reprezintă peste 70 la sută. Rezultate remarcabile s-au obținut și în alte direcții, cum ar fi: expor­tul, planul sortimental, folosirea în­tregii capacități a mecanismelor. De­parte, însă de a se mulțumi cu aceste realizări, atît referatul cît și vorbito­rii au adus în discuție, din unghiuri noi, o serie de aspecte concrete le­gate de posibilitățile existente pentru a spori ceea ce s-a obținut pînă a­­cum. S-a insistat asupra mai multor probleme. Una a constituit­ o realiza­rea productivității utilajelor, direcție în care, deși s-au obținut rezultate superioare, unele deficiențe au conti­nuat să persiste totuși, lucru demon­strat de faptul că funicularele semi­­permanente nu­-și realizează planul. Cauzele, scoase pregnant în evidență de vorbitori, constau în neasigurarea condițiilor optime de funcționare a a­­cestora și îndeosebi a stocurilor nece­sare, în aceeași măsură s-a insistat și a­­supra refuzurilor de calitate, care la nivel de opt luni au ajuns la 884 000 lei. Apariția lor are drept sursă super­ficialitatea de care dau dovadă o parte din conducătorii procesului de pro­ducție, exigența scăzută a acestora în producerea și livrarea sortimentelor planificate. De aceea, au arătat vorbi­torii, sunt necesare o asistență tehni­că permanentă, exigentă sporită la re­cepția sortimentelor produse, cunoaș­terea condițiilor calitative și dimen­sionale ale tuturor produselor. Ace­eași preocupare susținută trebuie să existe in continuare, au arătat printre alții Gheorghe Cristea, șeful sectoru­lui de exploatare Focșani inginerul Toma Mangu, Nicolae Ciufu, șeful sectorului de exploatare Panciu, Gheorghe Bănică, maistru la sectorul de industrializare a lemnului — Cos­­mești, pentru valorificarea superioară a masei lemnoase, ridicarea pregătirii profesionale a oamenilor, întreținerea zestrei tehnice. La o analiză a sarcinilor ce revin colectivului de la U.E.I.S. Focșani în viitorul cincinal, constatăm că nu în­tâmplător s-a insistat asupra acestor probleme Astfel, la unitatea focșănea­­nă, realizarea integrală a indicatori­lor în fiecare etapă de plan în perioa­da 1971 — 1975­­­ cînd, di­n fiecare me­tru cub de masă lemnoasă ce se va exploata trebuie să se obțină 75—80 la sută lemn apt pentru prelucrări, cînd productivitatea muncii trebuie sa crească cu 24,9 la sută, iar cheltuieli­le la o mie lei producție marfă și sa reducă, fată de 1970. In 10,24 lei — nu s­ int posibile fără lichidarea defi­nitivă a unor neajunsuri care stăruie încg fn activitatea economică. Pornind de la asemenea puncte de reper, vorbitorii, printre care ingi­nerul Mircea Diaconu, directorul în­treprinderii, D­­îrnea ,șeful serviciu­lui plan, Vasile Jitea, șef de parchet la sectorul de exploatare­­ Focșani, Consttantin Mihalcea, șeful atelieru­lui mecanic de la sectorul de indus­trializare Cosmești, au dovedit o adîn­­că înțelegere a sarcinilor noului cin­cinal. Din intervențiile fiecăruia nu a lipsit precizarea : „Trebuie să organi­zăm mai bine producția, munca noas­tră să fie mai de calitate"­In încheierea dezbaterilor a fost în­tocmit un plan de măsuri concrete pri­vind creșterea producției, a produc­tivității mun­cii, sporirea eficienței e­­conomice. Profundul caracter analitic care a dominat dezbaterea cifrelor de plan, spiritul critic și autocritic, ho­­tă­rîrea colectivului de a îndeplini în­tocmai noile prevederi, dau certitudi­nea unor noi și importante succese în noul cincinal. Desene și text de V. Crăiță-MÎÎSDRJI 1

Next