Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-08-04 / nr. 327

La Cosmești, în hala gaterelor IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Pe graficul întrecerii Noi succese Colectivul Complexului pentru prelucrarea lemnului din Gugești înscrie noi succese pe graficul în­trecerii socialiste. In aceste zile, tind au făcut bilanțul primei luni din cel de al doilea semestru, mun­citorii, inginerii și tehnicienii u­­nității aveau depășită producția globală și marfă cu aproape 100 000 lei, sporuri însemnate fiind con­semnate la cherestea de fag 274 mc, furnire circa 44 000 mp și pla­caj echivalent 40 mc. în luna au­gust, cînd sărbătorim 26 de ani de la eliberarea României de sub ju­gul fascist, colectivul de aici își sporește strădania în lupta pentru îndeplinirea și depășirea angaja­mentelor. Muncă însuflețită Noi vești primiri din sectoarele de exploatare și industrializare ale U.E.I.S. Focșani. Acolo unde s-a luptat din greu cu stihia naturii, care a fost necruțătoare, astăzi, totul decurge normal, oamenii fiind mobilizați mai mult ca oricînd să facă totul pentru a se înscrie nu numai în prevederile de plan, ci și în angajamente, întimpinind cu rezultate merituorii ziua eliberării patriei noastre. Dovada cea mai e­­locventă a entuziasmului cu care muncesc în aceste zile muncitorii, inginerii și tehnicienii Unității de exploatare și industrializare a lem­nului din Focșani o constituie rea­lizările obținute în luna iulie. In a­­ceastă perioadă, la producția globa­lă s-a înregistrat un spor de aproa­pe 2 400 000 lei, la producția marfă — 3 102 000 lei, iar productivitatea muncii a fost realizată în proporție de 101,3 la sută. S-au dat peste plan importante cantități de sorti­mente: 4507 mc bușteni de fag, 700 mc bușteni rășinoase, 500 mc buș­teni de stejar, 1692 mc lemn pen­tru celuloză și altele. Productivitate ridicată Desfășurînd larg întrecerea so­cialistă pentru Îndeplinirea planu­lui și a angajamentelor. Fabrica de confecții din Focșani a înche­iat prima lună din cel de ai doilea semestru cu rezultate deosebite: producția globală și marfă a fost depășită cu 670 000 lei și respec­tiv 312 000 lei, iar productivitatea muncii s-a realizat în proporție de 101,8 la sută. Aceste succese se a­­daugă la altele și mai valoroase obținute în semestrul I, cînd la producția globală și marfă s-au rea­lizat suplimentar aproape 10 000 000 lei și respectiv 13 000 000 lei, iar productivitatea muncii a fost în­deplinită in proporție de 104,7 la sută. Folosirea rațională a forței de muncă­­condiție a realizării ritmice a planului Creșterea însemnată a volumului de Investiții a impus îmbunătățirea con­tinuă a structurii forței de muncă de pe șantierele de construcții civile și industriale din județul nostru, precum și dotarea tehnică corespunzătoare cu utilaje și mecanisme de înaltă produc­tivitate a acestora. Faptul că de la începutul acestu an s-a realizat peste jumătate din vo­lumul lucrărilor de construcții-mon­­taj pe întregul județ, constituie o do­vadă concretă a preocupării intensi­ve care există din partea constructo­rilor pentru organizarea și executarea la timp a lucrărilor. De asemenea, de la începutul anu­lui, în raport cu realizarea unui vo­lum sporit de investiții, producti­vitatea muncii, la I.J.C M. Vrancea, a fost realizată in proporție de 104,5 la sută, înregistrindu-se o creștere de peste 20 la sută față de aceeași pe­rioadă a anului precedent, rezultate similare obținîndu-se și la I.S.C.M. Gh. Gheorghiu-Dej — loturile Foc­șani și Mărășești. Cu toate acestea, mai sunt încă unele neajunsuri, care se manifestă pe unele șantiere, în conducerea lucrărilor și care diminuează realizările mai bune ce s-ar putea obține. Dintr-o analiză efectuată la șanti­erele de construcții civile și industri­ale din județ, a rezultat că pe lângă unele deficiențe de ordin organizato­ric (lipsa de documentații, lipsa de repartiții pentru unele materiale de construcții, de utilaje etc), un factor negativ l-a constituit neutilizarea ra­țională a timpului de lucru și a forței Ing. Șt. ILIESCU (Continuare in pag. a IlI-a) Curier sătesc URECHEȘTI .Ziua de duminică a fost dedi­cată activității grădinițelor de co­pii din comună. Pe scenele cămi­nelor culturale din satele Ter­­chești și Urechești, formațiile de dansuri, coruri, recitatori, timp de două ore, au delectat nu numai pe spectatorii de-o șchioapă ci și pe cei vîrstnici, care au ținut să fie prezenți la activitatea artistică a generației viitoare. în mod deosebit, publicul a a­­preciat frumusețea dansurilor po­pulare, prezentate de formațiile de dansuri, inspirate din folclorul lo­cal. C. NICOLAU SURAIA S-a încheiat prima lună a celui de al 111-lea trimestru. Consiliul popular comunal și-a organizat mai bine activitatea în toate sec­toarele, obținînd unele succese îmbucurătoare, ca urmare a spri­jinului deosebit primit din partea deputaților și a altor cetățeni din sat. în ceea ce privește însă înca­sările, privind contribuția pentru terminarea electrificării comunei, rezultatele sînt mai puțin bune. Și aceasta se datoresc numai unui număr restrîns de contribua­bili, așa cum ar fi Petrică Parte­­nie, Ion N. Lazăr, Sabina N. La­­zăr, Costică I. Popa și alții, cărora deși le trece rețeaua de curent e­­lectric prin fața casei, amînă pla­ta sumelor ce le revin. De menționat este faptul că pe întreaga comună mai sînt doar 8 kilometri de străzi de electrificat. Dacă s-ar termina și acești kilo­metri, am putea spune și noi că ne situăm în rîndul comunelor complet electrificate. GHEORGHE CRIHANA ANUL III — Nr. 327 MARȚI 4 AUGUST 1970 4 pagini — 30 bani MEMOriI PUIUNILOR VHÎHCEHE Monumentul de la Birsești înțelepciunea poporului are în în­crustații de vorbe, într-un categoric gest de stabilire a unei dovezi afec­­tive, și cîteva măsuri care sună așa: „Ștefan, Ștefan, Domn cel mare / Sea­măn pe lume nu are". Portretul ma­relui domnitor, fixat într-un context absolut, este covîrșitor tocmai dato­rită faptului că imaginea CONDUCĂ­TORULUI se realizează prin evitarea oricărei comparații, refuzarea unei măsuri, făcindu-se definitiv și din capul locului. In Vrancea, „cetatea de piatră a Moldovei“, oamenii l-au slăvit pe Ștefan cu vorba și cu fapta cea plină de căldură, recunoștință și dăruire, folclorul și istoria păstrând nenumă­rate dovezi. Dincolo de ele sau poate în mie­zul acelui suflet al faptelor pe care îl punem sub semnul incertitudinii, în legende, persistă, înconjurate de aer sacru, un șir întreg de fapte prin care numele domnitorului se leagă prin mii de fire de oamenii acestor locuri, bărbați puternici și mîndri ca anii de mare­­ împlinire. Am crescut cu toții, citind in pasul liniștei noastre și uimindu-ne stator­nic, despre faptele celor care aici, în Vrancea, s-au chemat Bîrsea, Spinea, Negrea, Nistor, Pavel, Spulber și Bo­­dea, dar care pretutindeni înseamnă Tr. OLTEANU (Continuare în pag. a II-a) ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA Bună ziua! Aici este clubul elevilor? Căutăm o destinație și o stradă, întrebăm trecătorii, vedem ridicări din umeri, foarte mulți într-adevăr nu știu. Ni se răspunde evaziv: „Ve­deți, pare-se că este ceva la Școala nr. 4", dar și acolo trebuie să între­băm de adresă. Am întîlnit, și am citit întîmplător un anunț pe strada Mare care „populariza" un dans de joi..., concerta formația O.Z.I., ne fa­cem că nu știm de ce i se­­ spune așa unei formații de elevi cu tracul încă evident pe vîrful degetelor cu care mîngîie sau zgîrîie corzile chitarelor, și apoi ne dăm seama că deși au tre­­­­cut mai multe zile de la data anunța­tă, afișul este singurul indiciu că în oraș ființează și un club al elevilor. Adresa am găsit-o, după mai multă trudă și întrebări. E drept, nicăieri nici o inscripție, nici o firmă. Și a­­tunci, am înțeles mai bine ceea ce ne spunea elevul­­ Aurel Moroșeanu, de la Liceul „Unirea": „Cum­ să vină ele­vii aici, dacă nici nu știu că există un­­ astfel de club în oraș ? Eu am a­­flat întîmplător. Nu ne-a anunțat ni­meni, nici­ măcar la școală, afișele nu vestesc decit dansul, și asta dacă se întîmplă să treci pe Strada Mare. Altfel...9 Și i-am dat toată dreptatea. Nu numai pentru că clubul se­ afla în... pană de firmă, ci pentru că, chiar de la intrare ne-a izbit neplăcut atmosfera ce se desena în interior. Să încercăm însă să vedem pe ce baze și cum funcționează clubul ele­vilor. Organizat de către Comitetul muni­cipal­ al U.T.C., clubul „are activitate" trei zile pe săptămînă. De aici, pri­mul semn de întrebare, de ce nu în fiecare zi, dat fiind faptul că și așa penuria de instituții culturale care să patroneze cluburi în Focșani, este o problemă. Qr. Casa municipală de Ion PANAIT (Continuare in pag.­a­n­a) (Continuare în pag. a III-a) O DATORIE: îndeplinirea față de stat An de an, unitățile agricole primesc un sprijin substanțial din partea statului prin mașini și utilaje agricole, substanțe chi­mice, credite, totul numai pen­tru ca procesul de producție să se desfășoare la un înalt nivel agrotehnic, care să asigure în final recolte bogate. Față de această situație, cei care beneficiază din plin de toa­te avantajele, au datoria și obli­gația să se achite exemplar de sarcinile care le au, livrind pro­dusele pentru muncile execu­tate de stat precum și achitarea contractelor încheiate. N. P. Cu fiecare oră bună de lucru, ne apropiem de încheierea uneia dintre cele mai importante lucrări agricole din campania de vară­: recoltatul gri­ului. Pînă în seara zilei de 2 august a.c., fuseseră recoltate în cooperative­le agricole de producție circa 22 000 de hectare, adică 97 la sută din în­treaga suprafață. Dintre întreprinderi­le pentru mecanizarea agriculturii din județul nostru o mențiune specială merită I.M.A. Nănești — director Tudor Teodor — care a reușit să strîngă în totalitate recolta de grîu de pe cele 3 206 hectare, aflate în ra­za sa de activitate. Ea este urmata în ordine de I.M.A Sihlea, Mărtinești, Adjud, încheietoarele de pluton fiind I.M.A. Florești și Mărășești. Dar, o dată cu terminarea recoltă­rii griului atenția secțiilor de meca­nizare, a specialiștilor și­ consiliilor de conducere din cadrul unităților agricole, trebu­nd" Th"dierîtată spre eli­berarea grabnică a terenurilor, execu­tarea arăturilor și insămînțarea cul­turilor duble, a căror importanță în acest an, cînd întinse suprafețe au fost calamitate de năvala apelor, este deosebit de mare. Analizînd stadiul acestor lucrări se observă decalaje importante care trebuie să constituie adevărate sem­nale de alarmă pentru conducerile unor întreprinderi pentru mecani­zarea agriculturii din județ. Refe­rindu-ne la eliberarea terenului, con­statăm că în timp ce la I.M.A. Măr­tinești și Nănești procentul îndepli­nirii acestei lucrări indica, pînă la data de 2 august a.c., 69,8 la sută și respectiv 61 la sută la I.M.A. Mără­­șești, Florești și Adjud, el era destul de coborît: 31,7 la sută, 38,7 și 42,5 la sută. Față de forța mecanică pe care o posedă secțiile ce deservesc cooperativele din raza­ ultimelor trei I.M.A- citate, rezultatele obținute pâ­nă în prezent sunt nemulțumitoare. f­aptul­ că în lin sex supjrafete nu au fost­ eliberate se reflectă negativ a­­supra altei lucrări­ înscrise în fluxul tehnologic: pregătirea terenului pen-Emil GONCIU (Continuare in pag. a III-a) Terminarea recoltării griului NU INSEAMNA încheierea CAMPANIEI AGRICOLE DE VARA • 97 la sută la recoltatul griului # Eliberatul tere­nului și arăturile mult întîrziate £ Culturile duble însămînțate în proporție de numai 50 la sută ci ilustrare a proverbului: ...iarna caz și vara sanie Foto : N. MOLDOVEANU INTR-O PAUZA DE CAMPANIE, UN OM... întotdeauna m-am gîndit că oame­nii de lingă pămînturi se recunosc între vitregii și se deosebesc înfrun­­tîndu-se fără nici o vorbă, altfel nu se poate să rabzi și să rămîi totuși la locul tău, așteptînd ploaia care nu mai vine, sau care seamănă cu po­topul uneori, ori tulburîndu-ți ochii între liniștea neomenească și deli­rantă a caniculei. Cine ia în palmă pămînt, simte grîul ajungîndu-l în coastă și țipătul germinației îl înfi­­oară pînă la sînge. în fiecare porum­­biște păsările se învață­­ cu zborul și cine intră cu sapa în lan respiră mi­reasma de stea sub lacrima sau zodia de rouă a dimineților. — Nu e întotdeauna așa — și in­ginerul TUDOR BĂDILA, președin­tele C.A.P. Suraia, lasă puțin cuvin­tele suspendate ca pentru o scurtă rememorare — mai ales cînd te naști cu această obligație de viață a pă­­mîntului în sînge, cînd meseria de­vine vocație, nu­ întîmplător. Atunci, frumusețile nu mai sînt evenimente oarecari, și nici greutățile, surprin­deri. Asta am învățat din copilărie, în Bărăganul Brăilei, și nu am uitat nici în facultate. Inginerul șef al C.A.P.-ului, omul care cumulează și funcția de preșe­dinte este tînăr, a împlinit în acest an abia 32 de ani și m-am gîndit o clipă să-l întreb dacă nu i-a fost tea­mă totuși să vină aici la Suraia, mulți au spus că va întîmpina greutăți, oa­menii sunt mai neîncrezători decît în altă­ parte. Mi-a spus mai tîrziu, că primul an de muncă a fost la Tătă­­ranu. In 1964 a terminat facultatea și Dan BUCIUMAN (Continuare în pag. a III-a) Citiți în pagina a II-a: SPORT joim Qodtwul vittoÎAA UÜTT Mi s-a întîmplat recent să fiu martorul unei scene care mi-a provocat o adevărată stare de... indigestie. Niște oameni „des­curcăreți“ (le-aș propune să stea puțin de vorbă cu acest atribut !) au fixat undeva în interiorul restaurantului „Vrîn­­cioaia" un telefon public. S-ar fi gîndit: se scoală omul de la masă, dă un telefon și pînă să răspundă la apel mai bea și el un șpriț. Dar nu despre calcule­le astea voiam să vorbesc. Telefonul stă de mult acolo, BUNURI PUBLICE ? iar cetățenii care se găsesc să apeleze la el, mai ales după consumarea unei baterii, se nă­pustesc asupra lui cu tot ce au la îndemînă încercînd să-l „nă­dușească“, cu orice preț Am văzut mai ieri un zurbagiu, ab­­țiguit nevoie mare, „admones­­tînd“ cu vorba, cu pumnul și cu ce mai avea la îndemînă te­lefonul care nu-i răspundea la insistente. Și toată lumea rîdea, și era frumos! și telefonul ținea din toate încheieturile sale unse și înșurubate regulamentar... S-a delectat telefonul nr.„ Credeți că e doar un caz în care vina ține doar de capito­lul tehnică î Uitați-vă cu aten­ție la cei care folosesc astfel de bunuri publice și o să vă îngroziți cît de răbdător poate fi un telefon... T. SPULBER

Next