Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)
1970-08-08 / nr. 331
y COMPETENTA ȘI OPERATIVITATEA DEZIDERATE ALE EFICIENTEI ECONOMICE Analizind activitatea semestrului I din anul acesta, adunarea salariaților de la sectorul de mecanizare a transporturilor forestiere Odobești a relevat rezultatele obținute în această perioadă In ce se concretizează acestea ? Față de sarcina prevăzută a se realiza la încheierea semestrului s-a obținut în plus la valoarea prestațiilor 1 117 000 lei, depășire la baza căreia a stat îndeplinirea planului de transport în procent de 119 la sută la tone și 116 la sută tone / kilometri. Totodată, la produsele de carieră, nivelul de realizare se situează peste sarcina stabilită cu 34 la sută la tone și 27 la sută tone/ kilometri. După cum s-a desprins din materialul prezentat, rezultatele obținute ar fi putut fi și mai bune dacă atît conducerea sectorului, cît și a întreprinderii (U.M.T.F. Focșani) asigurau o mai bună aprovizionare cu piese de schimb a atelierului de reparații, eliminîndu-se astfel timpii neproductivi. Din această cauză, unele mașini au staționat timp îndelungat, intervențiile în înlăturarea defecțiunilor făcîndu-se anevoios și uneori de calitate necorespunzătoare. De asemenea, dacă înlăturarea defecțiunilor se făcea operativ, dacă exista mai multă exigență în recepționarea lucrărilor, indicele de productivitate înregistra un nivel de realizare superior iar volumul masei lemnoase transportate ar fi sporit simțitor. Avînd în vedere sarcinile sporite din semestrul în curs, cît și prevederile planului pe 1971, este necesar ca în perioada următoare, conducerea acestui sector să intervină cu mai multă promptitudine pentru înlăturarea neajunsurilor semnalate, să dea dovadă de operativitate și receptivitate la propunerile muncitorilor. Aplicarea întocmai a măsurilor din planul M.T.O. cu privire la asigurarea cu piese de schimb a atelierului mecanic, folosirea la întreaga capacitate a autovehiculelor, utilizarea intensivă a fondului de timp sunt condiții care asigură obținerea unor rezultate mai bune. De altfel, după cum a reieșit din discuțiile purtate, obiectivul principal care necesită toată atenția trebuie să fie executarea la timp și de calitate a reparațiilor, capitol la care se înregistrează cele mai mari greutăți. Vorbind despre execuția unor reparații la autovehicule, conducătorul auto Ion Moldoveanu a spus : „Nu puține au fost cazurile cind mașinile, după ce au ieșit din reparație (timpul de staționare fiind destul de mare), s-au defectat după cîteva curse. Dacă recepționarea lucrărilor s-ar face cu mai mult simț de răspundere este evident că această stare de lucruri poate fi înlăturată". In cuvîntul lor, Ilie Cristea și Ion Obreja s-au referit la unele deficiențe ce persistă pe rampele de încărcare-descărcare, fapt ce determină întirzieri mari. Din această cauză autovehiculele se înregistrează cu un număr exagerat de staționări iar randamentul lor este scăzut. Dotarea necorespunzătoare a atelierului mecanic, spunea tovarășul Costică Popa, lipsa unor polizoare, cuțite de strung ca și a unori truse de scule ne împiedică să realizăm lucrări, de calitate, îngreunează ritmul de lucru..Este necesar ca tovarășii din conducerea unității noastre să se ocupe cu toată răspunderea de buna aprovizionare ,a sectorului, a atelierului de întreținere, cu cele necesare. Problemele ridicate de adunarea salariaților au vizat laturile deficitare ale activității sectorului de mecanizare. Pentru a facilita rezolvarea lor se impune mai mult sprijin din partea U.M.T.F. Focșani, cît și creșterea exigenței în îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan. Aceasta presupune însă cunoașterea permanentă a situației existente, intervenții competente, operativitate — deziderate căror înfăptuire va duce nemijlocita la creșterea eficienței întregii activități. Nicolae LADARU Curier sătesc VIZANTEA-LIVEZILE Tn urma prăbușirilor de terenuri care au avut loc în luna mai a.c., drumul județean Vidra-Cîmpuri devenise impracticabil. Autobuzele și camioanele erau nevoite să ocolească zeci de kilometri pentru a ajunge de la Vidra la Soveja. La chemarea consiliului popular cetățeni din comunal, sute de satul Mesteacăn, sub îndrumarea tehnică asigurată de Direcția drumuri și poduri, au lucrat la amenajarea unui drum nou pe o lungime de 8 kilometri. Ștefan STAICU VIDRA I de cîtva timp în satul Irești și-au făcut apariția cîteva echipe de specialiști care au făcut măsurători, au trasat un drum nou, organizînd totodată și transportarea stîlpi din beton pentru a unor rețea electrică. La puțin timp, toți cetățenii comunei Vidra cunoșteau că aici pe una din înălțimile ce domină satul Irești se va construi un releu de televiziune, încă din toamna acestui an •O bună parte din comunele din zona de munte a județului Vor avea posibilitatea să recepționeze emisiunile posturilor de televiziune. Constantin MITREA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.G.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III NR. 331 SÎMBĂTA 8 AUGUST 1970 4 pagini — 30 bani 1944 AUGUST La I.A.S. Odobești Importante cantități de vin livrate peste plan In acest an, preocupările lucrătorilor din cadrul fermei industriale de la I.A.S. Odobești, condusă de inginera Ecaterina Dragu, au fost îndreptate mai mult spre obținerea și livrarea unor vinuri specifice podgoriei și de o calitate superioară. Acest lucru a dat posibilitatea ca livrările la diferiți beneficiari să crească, considerabil. Față de planul anual de 400 vagoane de vin, numai după 7 luni, de la întreprinderea din Odobești au fost expediate 350 vagoane. Față de planul îa perioadă, de 150 de vagoane prevăzute pentru export, s-au livrat 211 vagoane cu vin. Din realizările înregistrate pînă acum, ferma ’industrială' a adus ‘întreprinderii,un venit suplimentar de pestee 400 000 lei. Prin, măsurile care vor fi aplicate ,de către colectivul de aici,, se prevede livrarea pînă la finele anului a 450 valgoane cu vin, ceea ce reprezintă o depășire față de plan de 50 de vagoane. In aceste zile premergătoare lui 23 August, întrecerea socialistă care se desfășoară în secțiile Fabricii de mobilă din Focșani poartă, mai mult ca oricînd, amprenta muncii entuziaste, a hotărîrii colectivului de aici de a obține rezultate superioare în îndeplinirea indicatorilor de plan. Făcînd bilanțul activității desfășurate în decursul a șapte luni, muncitorii, inginerii și tehnicienii fabricii raportează succese deosebite: depășirea producției globale cu 1 000 000 lei, a producției marfă cu 1 800 000 lei și a productivității muncii cu mai bine de 2 la sută Echivalentul depășirilor valorice obținute în decursul celor șapte luni de activitate rodnică reprezintă circa 170 garnituri de mobilă fabricate suplimentar. 1970 In întimpinarea MĂREȚEI SĂRBĂTORI 170 garnituri de mobilă în plus S.I.L. Cosmești , se pregătesc butoaie pentru noua recoltă de vin Secvență de pe șantierul blocurilor de locuințe din cartierul Bahne Foto , N. MOLDOVEANU 7 milioane—producție suplimentară O febrilă activitate se desfășoară pe șantierele strucții-montaj întreprinderii de con Vrancea, ilustrată și de realizările valorice. La nivel de Întreprindere, indicatorul producția globală a fost depășit cu mai bine de 7 000 000 lei, productivitatea muncii a fost realități în proporție de 101,1 la sută, iar prețul de cost s-a redus cu aproape 140 000 lei. în decursul celor șapte luni care s-au scurs din acest an, constructorii de la I.J.C.M. au predat beneficiarilor peste 550 apartamente, un liceu economic și o școală cu 16 săli de clasă, un depozit pentru mărfuri și alte obiective. V Realizări deosebite la U.M.T.F. Focșani Din sectoarele de exploatare primim noi vești despre preocupările oamenilor care transportă materialul lemnos și a căror activitate este indispensabilă în procesul de exploatare — industrializarea materialului lemnos. Cumulate, realizările lor au făcut ca la nivel de U.M.T.F. Focșani să se înregistreze un spor la valoarea prestațiilor de circa 2 500 000 lei, să fie transportate lasuplimentar 47 000 tone, iar productivitatea pe utilaj să fie realizată în proporție de 110 la sută. O preocupare deosebită a existat în direcția rentabilizării unității. Măsurile luate în acest sens, în cadrul cărora locul precumpănitor l-a avut organizarea superioară a producției și a muncii, s-au concretizat în reducerea dotațiilor cu 1 000 000 lei. La cooperativa agricolă Sihlea Cu justificări nu se pot hrăni animalele! Analizînd situația realizărilor din sectorul zootehnic al cooperativei agricole din Sihlea, pe primul semestru al anului curent, observăm că produsele animaliere la care planul de venituri a fost depășit sînt: faptele de oaie și carnea de porcine. La primul produs, sporul de venit de 21 000 lei reprezintă o creștere procentuală față de plan de 100 la sută, iar pentru cel de al doilea, cei 6 000 lei venit peste plan înseamnă un spor de 9 la sută. Printre produsele de bază însă, se numără și laptele de vacă și carnea de bovină. Aici, analiza a scos la iveală o nerealizare a sarcinilor de pian la capitolul „venituri". Față de 154 000 lei, cît se prevăzuse a se realiza de la laptele de vacă, s-au obținut 136 000 lei — adică cu 12 la sută mai puțin. La carne de bovină. Venitul planificat nu s-a realizat decît în proporție de 90 la sută. Ținînd cont de faptul că în planul de perspectivă sectorul zootehnic al C.A.P. Sihlea se va profila pe creșterea vacilor și oilor, va trebui ca acestor specii să li se acorde o atenție deosebită. E drept că, în această perioadă, s-au efectuat acțiuni cu efect pozitiv asupra rezultatelor din perspectiva imediată. Așa, de pildă, pînă pe data de 30 iunie s-a realizat planul însămînțărilor artificiale la vaci și juninci. Fată de 228 capete cît prevedea planul, cele 286 capetele montate reprezintă un procent de realizare de 120 la sută, în ceea ce privește asigurarea balanței furajere, se constată că în acest an, față de anii precedenți, a existat, de asemenea interes. Dar nu este mai puțin adevărat că actualele realizări la acest capitol sunt departe încă de a atinge posibilitățile de care dispune unitatea, într-o discuție purtată recent cu inginera Stanca Militaru, șefa fermei zootehnice, am aflat că de pe cele 500 hectare cultivate cu grîu, pleava n-a fost strînsă decit pe mai puțin de jumătate. Cauza, după spusele interlocutoarei noastre, a constituit-o lipsa de atelaje și de forță de muncă. „Noi avem în cooperativă circa 30 de căruțe, arăta la un moment dat inginera. Dar pentru că perioada de recoltare a grîului a coincis cu operația de transport a finului de lucerna, lucrare și așa destul de mult întîrziată, ne-am văzut pași în situația ca toate forțele pe care le aveam să le concentrăm asupra acestor două acțiuni majore: recoltarea griului și transportarea finului de lucerna obținut de la clasa a II-a". Sigur că în situația descrisă mai sus orientarea respectivă a fost cea mai indicată. Dar, ne întrebăm, de ce a fost necesară o asemenea probă de „descurcare", de opțiune ? Printr-o bună organizare a muncii, ambele lucrări ar fi putut fi executate în timpul Nicolae SOARE (Continuare în pag. a 11-a) • Astăzi și miine, la Cîmpulung Muscel, atleții județului Vrancea își vor disputa întiietatea în concursul republican de juniori „Speranțe Olimpice“ • Comitetul orășenesc pentru cultură și artă, Comitetul orășenesc U.T.C. și C.O.E.F.S. Adjud, organizează începînd de la ora 10.00, in cartierul Adjudu Vechi o atractivă duminică cultural sportivă. • O duminică cultural sportivă asemănătoare se va organiza cu începere de la ora 9,00 și în Cringut Petrești. In program: demonstratii de judo, box și karturi, cros, activități culturale etc. • Terenul „Locomotiva" din Adjud găzduiește duminică 9 august a.c., de la ora 8.00 interesante întîlniri de fotbal rezervate copiilor și juniorilor, din cadrul „Cupei Eliberării“ VIII-a din și etapei a campionatul străzilor. • Pe velodromul din Brăila reprezentativele județelor Galați, Brăila, Buzău și Vrancea se vor întrece pentru desemnarea campioanei de zonă în Concursul republican la biciclete de turism. CARNET SPORTIV ~ MiiCOVUL MAGAZIA REPORTAJ © REPORTAJ O REPORTAJ • REPORTAJ Un oraș al viței de vie cu strălucire de trandafir Mașina „trece" peste kilometri cu acea dezinvoltură ,a vitezei peste care pulsează doar presimțirea emoției. Stîlpii de telegraf rămîn în urmă, ușoare suspens-uri de nemișcare , care orientează distanțele. Apoi intrăm în oraș. Deosebim Odobeștiul după frumusețea peluzelor cu flori, după geometria trotuarelor, după fîntîni. Respirația străzii este amplă și astfel visînd din frumusețe, aici s-a creat un contur din obișnuința oamenilor de a dimensiona alcătuirile lucrurilor pe o verticală a profunzimii. Odobeștiul a devenit un oraș frumos, mai ales în ultimii ani, ne lovim în sensul cel mai adevărat de distincția reașezării lui. Pe epiblema acestui oraș descifrăm ușoara ‘umbră* ă viței de vie, strugurii dimensionîndu-se în soare sub acel reflex viitor al chihlimbarului surîzînd din pahare. Și totuși, oamenii au declarat orașul lor, străzile lui, un oraș al trandafirilor."Roșul sau albul petalei, verdele fraged al lujerilor se împletesc de minune cu j aspirația spectaculoasă a luminii. _ Odobeștiul1 înseamnă însa întîi de toate un oraș al gospodarilor. Acum, vizitînd «pentru a nu știu cîta oară așezarea, ne vine în minte că, aici s-a decretat, într-un Te],'legea 'curățeniei, a sublinierii* în distincție a geometriei' de verde și mișcare. Garanțiile nu sînt numai onorifice. Oamenii sfințesc , locurile, a intrat în firea lor de a se așeza între flori și frumusețe. Și apoi vin diplomele, însemnele de onoare și cinste. In 1964, premiul III pe țară acordat orașelor raionale pentru bună gospodărire. Cinci ani mai tîrziu, în 1969,premiul IV pentru rezultate deosebite obținute în întrecerea patriotică pentru înfrumusețarea și buna gospodărire a orașelor. Părcă totuși, a fost mai spectaculos acest premiu. — A fost cea mai frumoasă zi din viața mea de gospodar, ne spune tovarășul MIHAI DUMITRU. Sunt primarul orașului Odobești de 2 ani de zile și această recunoaștere a muncii noastre m-a bucurat nespus. De atunci, oamenii au devenit parcă mai îndrăzneți, mai siguri pe ei, propunerile au vizat obiective și mai esențiale. — A fost greu la început, tovarășe Dumitru ? întrebarea nu-1 surprinde nepregătit. Dar se gîndește ! zilele au fost punctate cu fapte de viață ce au trecut și au rămas în biografie. Apoi, ușorul zîmbet cu care depanăm amintirile : — Nu știu cu siguranță dacă a fost greu. Dar întîi am vrut să cunosc oamenii, doar cu ei plecam la treabă, voiam să le știu greutățile. Astfel le-am cunoscut frămîntările. Am cunoscut orașul. Acolo mai trebuia un pod, dincolo intersecțiile de străzi secundare trebuiau eliminate pentru că ne gîndeam la sistematizare. Nu toți an Snte- Ion PANAIT (Continuare in pag a II-a) Generația eroicei zile de 6 August Ziua de 6 august a Însemnat la Soveja, Mărăști și Mărășești un vernisaj al istoriei. Mausoleele — temple ale istoriei naționale — au constituit locul de întîlnire tainică și pioasă dintre generațiile noi și cele care au înflorit cu eroism acea ramură a istoriei, care, în cuvinte curente, poartă numele de întîiul război mondial. „Am rămas foarte putini din martorii oculari ai luptelor de la Mărășești", remarca sergentul veteran Ion Mircea. Istoria aceea vorbeste astăzi prin ei, am continuat noi constatarea. Poate de aceea locul intîlnirii dintre tineri și generația eroicei zile de 6 August a avut o atît de vibrantă emoție. Desigur că Uleie carnetului reportericesc trebuie „developate“ cu o grijă atentă pentru a putea reda măcar un fragment al acelor clipe unice. „Azi se-mplinesc 53 de ani de cînd am fost rănit. Intîmplarea a făcut — mărturisea soldatul veteran Ion Gheorghe Baciu — ca spre sfirșitul acelei eroice zile să cad. Am fost salvat de sub focul inamicului tîrziu, iar cînd am aflat că ai noștri continuau să reziste voinicește, parcă mi-am mai alinat durerile..." Există în cuvintele pline de sinceritate și entuziasm patriotic ale vîrstnicului meu interlocutor o semnificație deosebită, pe care o subliniem încă o dată: „cînd am aflat că ai noștri continuau să reziste voinicește, parcă mi-au mai alinat durerile..." Lingă o criptă, pe a cărei lată Florin MUSCALU (Continuare în pag. a II-a) „Pe aici nu se trece!“ nun Este cald și omul e-n stare să tacă orice pentru o undă de răcoare. Și cum focșăneanului posibilitatea cea mai apropiată îi rămîne plaja rîului Putna, „merge omul drumul I.G.O.-ului“ și se grăbește spre tocul binecuvîntat. Uită privirea iscoditoare a „cerberului" ce-l taxează cu 1 leu pentru intrarea pe plajă, uită „turul de forță" pe care trebuie să-l facă pînă trece puntea care se zbca „Dai un leu, dar stai în față...!“ te mai abitir decît cea a unui vapor cuprins de furtună. Dar pină găsește un loc pe nisip, nerăbdător să simtă răcoarea apei, mai durează asta pentru că și natura „nu-și face datoria“ cum trebuie, uneori lăsînd la un loc nisip, pietre, cioturi. Din apă, privindu-ți hainele lăsate pe mal, te gîndești că, deși plaja-i neamenajată cum trebuie, „dai un leu, dar stai în față...“, către apă ! M. C.