Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-08-08 / nr. 331

y COMPETENTA ȘI OPERATIVITATEA DEZIDERATE ALE EFICIENTEI ECONOMICE Analizind activitatea semestrului I din anul acesta, adunarea salariaților de la sectorul de mecanizare a trans­porturilor forestiere Odobești a re­levat rezultatele obținute în această perioadă In ce se concretizează acestea ? Față de sarcina prevăzută a se realiza la încheierea semestrului s-a obținut în plus la valoarea prestațiilor 1 117 000 lei, depășire la baza căreia a stat îndeplinirea planului de transport în procent de 119 la sută la tone și 116 la sută tone / kilometri. Totodată, la produsele de carieră, nivelul de rea­lizare se situează peste sarcina sta­bilită cu 34 la sută la tone și 27 la sută tone­­/ kilometri. După cum s-a desprins din materi­alul prezentat, rezultatele obținute ar fi putut fi și mai bune dacă atît con­ducerea sectorului, cît și a întreprin­derii (U.M.T.F. Focșani) asigurau o mai bună aprovizionare cu piese de schimb a atelierului de reparații, eli­­minîndu-se astfel timpii neproductivi. Din această cauză, unele mașini au staționat timp îndelungat, intervenți­ile în înlăturarea defecțiunilor făcîn­­du-se anevoios și uneori de calitate necorespunzătoare. De asemenea, dacă înlăturarea de­fecțiunilor se făcea operativ, dacă exista mai multă exigență în recepți­­onarea lucrărilor, indicele de produc­tivitate înregistra un nivel de reali­zare superior iar volumul masei lem­noase transportate ar fi sporit sim­țitor. Avînd în vedere sarcinile sporite din semestrul în curs, cît și prevede­rile planului pe 1971, este necesar ca în perioada următoare, conducerea a­­cestui sector să intervină cu mai mul­tă promptitudine pentru înlăturarea neajunsurilor semnalate, să dea dova­dă de operativitate și receptivitate la propunerile muncitorilor. Aplicarea întocmai a măsurilor din planul M.T.O. cu privire la asigurarea cu piese de schimb a atelierului mecanic, folosirea la întreaga capacitate a au­tovehiculelor, utilizarea intensivă a fondului de timp sunt condiții care a­sigură obținerea unor rezultate mai bune. De altfel, după cum a reieșit din dis­cuțiile purtate, obiectivul principal care necesită toată atenția trebuie să fie executarea la timp și de calitate a reparațiilor, capitol la care se înre­gistrează cele mai mari greutăți. Vorbind despre execuția unor repa­rații la autovehicule, conducătorul a­­uto Ion Moldoveanu a spus : „Nu pu­ține au fost cazurile cind mașinile, după ce au ieșit din reparație (timpul de staționare fiind destul de mare), s-au defectat după cîteva curse. Dacă recepționarea lucrărilor s-ar face cu mai mult simț de răspundere este e­­vident că această stare de lucruri poate fi înlăturată". In cuvîntul lor, Ilie Cristea și Ion Obreja s-au referit la unele deficien­țe ce persistă pe rampele de încărca­­re-descărcare, fapt ce determină întir­­zieri mari. Din această cauză autove­hiculele se înregistrează cu un număr exagerat de staționări iar randamen­tul lor este scăzut.­­ Dotarea necorespunzătoare a atelie­rului mecanic, spunea tovarășul Costică Popa, lipsa unor polizoare,­ cu­țite de strung ca și a­ unori­ truse de­ scule ne împiedică să realizăm lucrări, de calitate, îngreunează ritmul de­ lu­cru..Este necesar ca tovarășii din con­ducerea unității noastre să se­ ocupe cu toată răspunderea de buna aprovi­­­­zionare ,a sectorului, a atelierului de întreținere,­­ cu cele necesare. Problemele ridicate de adunarea­ sa­lariaților­ au vizat laturile deficitare ale activității sectorului de­­ mecani­zare. Pentru a facilita­ rezolvarea lor se impune mai mult sprijin din par­tea U.M.T.F. Focșani, cît și creșterea exigenței în îndeplinirea tuturor in­dicatorilor de plan. Aceasta presupu­ne însă cunoașterea­ permanentă­ a si­­­tuației existente, intervenții compe­tente, operativitate — deziderate căror înfăptuire va duce nemijlocit­a la creșterea eficienței întregii acti­vități. Nicolae LADARU Curier sătesc VIZANTEA-LIVEZILE T­n urma prăbușirilor de te­­­­renuri care au avut loc în luna mai a.c., drumul jude­țean Vidra-Cîmpuri devenise impracticabil. Autobuzele și camioanele erau nevoite să ocolească zeci de kilometri pentru a ajunge de la Vidra la Soveja. La chemarea consiliu­lui popular cetățeni din comunal, sute de satul Mesteacăn, sub îndrumarea tehnică asigu­rată de Direcția drumuri și poduri, au lucrat la amena­jarea unui drum nou pe o lun­gime de 8 kilometri. Ștefan STAICU VIDRA I d­­e cîtva timp în satul Irești și-au făcut apariția cîte­va echipe de specialiști care au făcut măsurători, au trasat un drum nou, organizînd tot­odată și transportarea stîlpi din beton pentru a unor re­țea electrică. La puțin timp, toți cetățenii comunei Vidra cunoșteau că aici pe una din înălțimile ce domină satul Irești se va construi un releu de televiziune, încă din toamna acestui an •O bună parte din comunele din zona de munte a județului Vor avea posibilitatea să recepțio­neze emisiunile posturilor de televiziune. Constantin MITREA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL­ P.G.R. ȘI­ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III­­ NR. 331 SÎMBĂTA 8 AUGUST 1970 4 pagini — 30 bani 1944 AUGUST La I.A.S. Odobești Importante cantități de vin livrate peste plan In acest an, preocupările lucrători­lor din cadrul fermei industriale de la I.A.S. Odobești, condusă de ingi­nera Ecaterina Dragu, au fost îndrep­tate mai mult spre obținerea și livra­rea unor vinuri specifice podgoriei și de o calitate superioară. Acest lucru a dat posibilitatea ca livrările la diferiți beneficiari să cr­ească, considerabil. Față de planul anual de 400 vagoane de vin, nu­mai după 7 luni, de la întreprinderea din Odobești au fost expediate 350 vagoane. Față de planul îa perioadă, de 150 de vagoane prevăzute pentru export, s-au livrat­ 211 vagoane cu vin. Din realizările înregistrate pînă a­­cum, ferma ’industrială' a adus ‘între­prinderii,un venit­ suplimentar de pes­te­e 400 000 lei.­­ Prin, măsurile care vor fi aplicate ,de către­­ colectivul de­ aici,, se preve­de livrarea pînă la finele anului a 450 valgoane cu vin, ceea ce reprezin­tă o­ depășire față de plan­ de 50 de vagoane. In aceste zile premergătoare lui 23 August, întrecerea socialistă care se desfășoară în secțiile Fabricii de mo­bilă din Focșani poartă, mai mult ca oricînd, amprenta muncii entuziaste, a hotărîrii colectivului­­ de aici de a obține rezultate superioare în înde­plinirea indicatorilor de plan. Făcînd bilanțul activității desfășurate în de­cursul a șapte luni, muncitorii, ingi­nerii și tehnicienii fabricii raportează succese deosebite: depășirea pro­ducției globale cu 1 000 000 lei, a pro­ducției marfă cu 1 800 000 lei și a productivității muncii cu mai bine de 2 la sută Echivalentul depășirilor va­lorice obținute în decursul celor șapte luni de activitate rodnică re­prezintă circa 170 garnituri de mobilă fabricate suplimentar. 1970 In întimpinarea MĂREȚEI SĂRBĂTORI 170 garnituri de mobilă în plus S.I.L. Cosmești , se pregătesc butoaie pentru noua recoltă de vin Secvență de pe șantierul blocurilor de locuințe din cartierul Bahne Foto , N. MOLDOVEANU 7 milioane—producție suplimentară O febrilă activitate se desfășoară pe șantierele strucții-montaj întreprinderii de con­ Vrancea, ilustrată și de realizările valorice. La nivel de Întreprindere, indicatorul producția globală a fost depășit cu mai bine de 7 000 000 lei, productivitatea muncii a fost realități în proporție de 101,1 la sută, iar prețul de cost s-a redus cu aproape 140 000 lei. în decursul celor șapte luni care s-au scurs din acest an, constructorii de la I.J.C.M. au predat beneficia­rilor peste 550 apartamente, un liceu economic și o școală cu­ 16 săli de clasă, un depozit pentru mărfuri și alte obiective. V Realizări deosebite la U.M.T.F. Focșani Din sectoarele de exploatare pri­mim noi vești despre preocupările oamenilor care transportă materia­lul lemnos și a căror activitate este indispensabilă în procesul de ex­ploatare — industrializarea materia­­lului lemnos. Cumulate, realizările lor au făcut ca la nivel de U.M.T.F.­­ Focșani să se înregistreze un spor la valoarea prestațiilor de circa 2 500 000 lei, să fie transportate la­­suplimentar 47 000 tone, iar producti­vitatea pe utilaj să fie realizată în proporție de 110 la sută. O preocupare deosebită a existat în direcția rentabilizării unității. Mă­surile luate în acest sens, în cadrul cărora locul precumpănitor l-a avut­­ organizarea superioară a producției și a muncii, s-au concretizat în re­ducerea dotațiilor cu 1 000 000 lei. La cooperativa agricolă Sihlea Cu justificări nu se pot hrăni animalele! Analizînd situația realizărilor din sectorul zootehnic al cooperativei a­­gricole din Sihlea, pe primul semestru al anului­ curent, observăm că produ­sele animaliere la care planul de ve­nituri a fost depășit sînt: faptele de oaie și carnea de porcine. La primul produs, sporul de venit de 21 000 lei reprezintă o creștere procentuală față de plan de 100 la sută, iar pentru cel de al doilea, cei 6 000 lei venit peste plan înseamnă un spor de 9 la sută. Printre produsele de bază însă, se numără și laptele de vacă și carnea de bovină. Aici, analiza a scos la iveală o nerealizare a sarcinilor de pian la capitolul „venituri". Față de 154 000 lei, cît se prevăzuse a se rea­liza de la laptele de vacă, s-au obținut 136 000 lei — adică cu 12 la sută mai puțin. La carne de bovină. Venitul planificat nu s-a realizat decît în pro­porție de 90 la sută. Ținînd cont de faptul că în planul de perspectivă sectorul zootehnic al C.A.P. Sihlea se va profila pe crește­rea vacilor și oilor, va trebui ca aces­tor specii să li se acorde o atenție deosebită. E drept că, în această peri­oadă, s-au efectuat acțiuni cu efect pozitiv asupra rezultatelor din pers­pectiva imediată. Așa, de pildă, pînă pe data de 30 iunie s-a realizat pla­nul însămînțărilor artificiale la vaci și juninci. Fată de 228 capete cît preve­dea planul, cele 286 capetele montate reprezintă un procent de realizare de 120 la sută, în ceea ce privește asigurarea ba­lanței furajere, se constată că în acest an, față de anii precedenți, a existat, de asemenea interes. Dar nu este mai puțin adevărat că actualele realizări la acest capitol sunt departe încă de a atinge posibilitățile de care dispune unitatea, într-o discuție purtată re­cent cu inginera Stanca Militaru, șefa fermei zootehnice, am aflat că de pe cele 500 hectare cultivate cu grîu, pleava n-a fost strînsă decit pe mai puțin de jumătate. Cauza, după spu­sele interlocutoarei noastre, a consti­tuit-o lipsa de atelaje și de forță de muncă. „Noi avem în cooperativă circa 30 de căruțe, arăta la un mo­ment dat inginera. Dar pentru că pe­rioada de recoltare a grîului a coin­cis cu operația de transport a finului de lucerna, lucrare și așa destul de mult întîrziată, ne-am văzut pași în situația ca toate forțele pe care le aveam să le concentrăm asupra aces­tor două acțiuni majore: recoltarea griului și transportarea finului de lu­cerna obținut de la clasa a II-a". Sigur că în situația descrisă mai sus orientarea respectivă a fost cea mai indicată. Dar, ne întrebăm, de ce a fost necesară o asemenea probă de „descurcare", de opțiune ? Printr-o bună organizare a muncii, ambele lu­crări ar fi putut fi executate în timpul Nicolae SOARE (Continuare în pag. a 11-a) • Astăzi și mii­ne, la Cîmpulung Muscel, atle­ții județului Vrancea își vor disputa întiietatea în concursul republican de juniori „Speranțe Olimpi­ce“ • Comitetul orășenesc pentru cultură și artă, Co­mitetul orășenesc U.T.C. și C.O.E.F.S. Adjud, organi­zează începînd de la o­­ra 10.00, in cartierul Ad­­judu Vechi o atractivă duminică cultural sporti­vă. • O duminică cultural sportivă asemănătoare se va organiza cu începere de la ora 9,00 și în Crin­­gut Petrești. In program: demonstra­tii de judo, box și kar­­turi, cros, activități cul­turale etc. • Terenul „Locomoti­va" din Adjud găzduiește duminică 9 august a.c., de la ora 8.00 interesan­te întîlniri de fotbal re­zervate copiilor și junio­rilor, din cadrul „Cupei Eliberării“ VIII-a din și etapei a campionatul străzilor. • Pe velodromul din Brăila reprezentativele ju­dețelor Galați, Brăila, Bu­zău și Vrancea se vor în­trece pentru desemnarea campioanei de zonă în Concursul republican la biciclete de turism. CARNET SPORTIV ~ MiiCOVUL MAGAZIA REPORTAJ © REPORTAJ O REPORTAJ • REPORTAJ Un oraș al viței de vie cu strălucire de trandafir Mașina „trece" peste kilo­metri cu acea dezinvoltură ,a vitezei peste care pulsează doar presimțirea emoției. Stîlpii de telegraf rămîn în urmă, ușoare suspens-uri de nemiș­care , care orientează distanțele. Apoi intrăm în oraș. Deose­bim Odobeștiul după frumuse­țea peluzelor cu flori, după geometria trotuarelor, după fîn­­tîni. Respirația străzii este am­plă și astfel visînd din frumu­sețe, aici s-a creat un contur din obișnuința oamenilor de a dimensiona alcătuirile lucrurilor pe o verticală a profunzimii. Odobeștiul a devenit­ un­ oraș frumos, mai ales în ultimii ani, ne lovim în sensul cel­­ mai a­­devărat de distincția reașezării lui. Pe­­ epiblema acestui oraș descifrăm ușoara ‘umbră* ă viței de vie, strugurii dimensionîn­du-se în soare sub acel reflex viitor al chihlimbarului surîzînd din pahare. Și totuși, oamenii au declarat orașul lor, străzile lui, un oraș al trandafirilor.­­"Roșul sau albul petalei, verdele fra­ged al lujerilor se împletesc de minune cu j aspirația spectacu­loasă a luminii. _ Odobeștiul1 înseamnă însa­ în­­tîi de toate un oraș al gospo­darilor. Acum, vizitînd «pentru a nu­ știu cîta oară­ așezarea, ne vine în minte că, aici s-a de­cretat, într-un Te],'legea 'curățe­niei, a­­ sublinierii* în­­ distincție a geometriei' de verde și miș­care. Garanțiile nu sînt numai onorifice.­ Oamenii sfințesc , lo­curile, a intrat în firea lor de a­ se așeza­ între flori­­ și­ frumu­sețe. Și apoi vin diplomele, în­semnele de onoare și cinste. In 1964, premiul III pe țară acor­dat­ orașelor raionale pentru bună gospodărire. Cinci ani mai tîrziu, în 1969,­premiul IV pen­tru rezultate deosebite obținute în întrecerea patriotică pentru înfrumusețarea și­ buna gospo­dărire a orașelor. Părcă totuși, a fost mai spectaculos acest premiu. — A fost cea mai frumoasă zi din viața mea de gospodar, ne spune tovarășul MIHAI DU­MITRU. Sunt primarul orașului Odobești de 2 ani de zile și această recunoaștere a muncii noastre m-a bucurat nespus. De atunci, oamenii au devenit par­că mai îndrăzneți, mai siguri pe ei, propunerile au vizat obiec­tive și mai esențiale. — A fost greu la început, to­varășe Dumitru ? întrebarea nu-1 surprinde ne­pregătit. Dar se gîndește ! zilele au fost punctate cu fapte de viață ce au trecut și au rămas în biografie. Apoi, ușorul zîm­­bet cu care depanăm amin­tirile : — Nu știu cu siguranță dacă a fost greu. Dar întîi am vrut să cunosc oamenii, doar cu ei plecam la treabă, voiam să le știu greutățile. Astfel le-am cu­noscut frămîntările. Am cunos­cut orașul. Acolo mai trebuia un pod, dincolo intersecțiile de străzi secundare trebuiau elimi­nate pentru că ne gîndeam la sistematizare. Nu toți an Snte- Ion PANAIT (Continuare in pag a II-a) Generația eroicei zile de 6 August Ziua de 6 august a Însemnat la Soveja, Mărăști și Mărășești un vernisaj al istoriei. Mausole­­ele — temple ale istoriei naționa­le — au constituit locul de în­­tîlnire tainică și pioasă dintre generațiile noi și cele care au înflorit cu eroism acea ramură a istoriei, care, în cuvinte cu­rente, poartă numele de întîiul război mondial. „Am rămas foarte putini din martorii oculari ai luptelor de la Mărășești", remarca sergen­tul veteran Ion Mircea. Istoria aceea vorbeste astăzi prin ei, am continuat noi constatarea. Poate de aceea locul intîlnirii dintre tineri și generația eroi­cei zile de 6 August a avut o atît de vibrantă emoție. Desigur că Uleie carnetului reporteri­cesc trebuie „developate“ cu o grijă atentă pentru a putea re­da măcar un fragment al acelor clipe unice. „Azi se-mplinesc 53 de ani de cînd am fost rănit. Intîmplarea a făcut — mărturisea soldatul ve­­teran Ion Gheorghe Baciu — ca spre sfirșitul acelei eroice zile să cad. Am fost salvat de sub focul inamicului tîrziu, iar cînd am aflat că ai noștri continuau să reziste voinicește, parcă mi-am mai alinat durerile..." Există în cuvintele pline de sinceritate și entuziasm patriotic ale vîrstnicului meu interlocutor o semnificație deosebită, pe care o subliniem încă o dată: „cînd am aflat că ai noștri continuau să reziste voinicește, parcă mi-au mai alinat durerile..." Lingă o criptă, pe a cărei lată Florin MUSCALU (Continuare în pag. a II-a) „Pe aici nu se trece!“ nun Este cald și omul e-n stare să tacă orice pentru o undă de răcoare. Și cum focșăneanului posibilitatea cea mai a­­propiată îi rămîne plaja rîului Putna, „merge o­­mul drumul I.G.O.-ului“ și se grăbește spre tocul binecuvîntat. Uită privirea iscoditoa­re a „cerberului" ce-l taxează cu 1 leu pentru intrarea pe plajă, uită „turul de forță" pe care trebuie să-l facă pînă trece puntea care se zbca­ „Dai un leu, dar stai în față...!“ te mai abitir decît cea a unui vapor cuprins de furtună. Dar pină găsește un loc pe nisip, nerăbdător să simtă răcoarea apei, mai durează­ asta pen­tru că și natura „nu-și face datoria“ cum tre­buie, uneori lăsînd la un loc nisip, pietre, cioturi. Din apă, privindu-ți hainele lăsate pe mal, te gîndești că, deși plaja-i neamenajată cum trebuie, „dai un leu, dar stai în față...“, către apă ! M. C.

Next