Milcovul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 455-529)

1971-01-13 / nr. 463

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL IV. NR. 463 MIERCURI 13 IANUARIE 1971 4 pagini — 30 bani I O Ieri, a fost dată publicității chemarea la întrecere patriotică adre­sată de Consiliul popular al județului Neamț tuturor consiliilor populare, tuturor oamenilor muncii din munici­piile, orașele și comunele patriei noastre. CHEMARE către toate consiliile populare, către toți ■ ■­oamenii muncii din municipiile, orașele și comunele Republicii Socialiste România Consiliul popular al județului Neamț întrunit In cea de-a VIII-a sesiune ordinară pentru a dezbate și adopta planul economic și bugetul local pe anul 1971, analizînd activitatea desfășurată în anul care a trecut, constată că au fost obținute realizări însemnate în toate domeniile vieții­ economice și social-culturale a județului. Consiliul popular județean, analizînd în spiritul indicațiilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu, la ședința Comitetului Executiv al C.G. al P.C.R. și a guvernului din noiembrie și la plenara Comitetului Central din decembrie 1970, precum, și în lumina legii prin care Marea Adunare Na­țională a adoptat planul de stat pe 1971, a scos în­­ evidență posibilitățile de care dispune județul și care, puse mai bine în valoare, pot contribui la sporirea aportului județului Neamț la măreața operă de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, însuflețiți de perspectivele luminoase ale patriei noastre socialiste, stabilite de Congresul al X-lea al partidului și în întîmpinarea celei de-a 50-a aniversări a Partidului Comunist Român, Consiliul popular al jude­țului Neamț, exprimînd voința unanimă a cetățenilor din județ — munci­tori, țărani și intelectuali — adresează consiliilor populare județene, m­uni­­­­cipale, orășenești și comunale, tuturor oamenilor muncii, CHEMAREA LA ÎNTRECERE PATRIOTICA, ANGAJÎNDU-SE SA REALIZEZE IN MOD EXEMPLAR SARCINILE PE 1971 ȘI SA ÎNDEPLINEASCĂ PESTE PREVE­DERILE PLANULUI URMĂTOARELE OBIECTIVE! (Continuare în pag. a "II-a) In pagina a lll-a Știința și experiența înaintată— premisele anului 1971 în agricultură Utecistele Nastasia Șerbănescu și Aneta Popa, muncitoare în sectorul 1 al Fabricii de confecții UNIVERSITĂȚILE POPULARE. DUPĂ DOUA LUNI Se cunoaște faptul că universită­țile populare ocupă un loc distinct în ansamblul­­ formelor­­ organizate care­ realizează cultura de masă în țara noastră. Acest loc se detașează prin aceea că, universitatea populară e un mijloc de răspîndire organizată, sis­tematică, a cunoștințelor din toate sectoarele științei, culturii și artei în rîndul maselor largi. în afara acesto­ra ea își aduce contribuția la infor­marea opiniei publice asupra eveni­mentelor majore din viața politică in­ternă și internațională, popularizînd politica dusă de partidul și statul nostru. In funcție de aceste deziderate ne-am propus — acum, după două luni de la deschiderea cursurilor — să vedem care sînt coordonatele care definesc viata universităților populare din județul nostru. Și, cum aspectele adunate între filele carne­tului de însemnări sînt extrem de nu­meroase, implicînd discuții largi, nu­anțate, ne vom opri de astă dată doar la cîteva. Așadar, iată-ne poposind la Puf­ești pentru a discuta cu direc­torul de cămin, tovarășul Gheorghe Vornicu­, despre : Universitatea popu­lară din localitate, după două luni de activitate. Interlocutorul nostru ne comunică : —- Universitatea populară din Pu­­fești și-a început activitatea cu două Tr. OLTEANU (Continuare în pag. a II-a) La Autobaza de transporturi Focșani în dotarea Autobazei de transpor­turi­­ din municipiul Focșani au in­trat, recent, trei autobuze noi. Prin intrarea lor în funcțiune noile auto­buze vin să îmbunătățească condițiile de transport pe diferitele trasee ale județului. ♦ REPORTAJ + REPORTAJ ♦ REPORTAJ + REPORTAJ + REPORTAJ ♦ REPORTAJ + Un oraș vrâncean pe Trotuș.­ii bănuiți numele, l-am surprins orele de­ o zi, din zori, de la prinz, către seară, l-am surprins clipele clipind sub nin­sori de baladă, și Împo­dobit cu milioane de dia­deme de omăt. Cu cea dinții treaptă a zilei, spre clădirea liceului din lo­calitate se îndreptau mai mulți elevi ai virstei când băncile par mici. In mersul grăbit Își Împărtășeau gândurile : — Ai emoții ? — Ce întrebare ? Cum să nu am ? E doar vorba de chimie... — Dar eu ? Presimt că o să-mi cadă HIO. O știu ca pe... apă... Și printre cei 77 de e­­levi de la fără frecvență purtați de fiorii examene­lor, erau Nicu Iosif, pri­marul comunei Homocea, șoferul Ion Conduratu, gospodina Elena Răuces­­cu. Elevi-muncitori care de dorul de a-și dezvolta orizontul intelectual Își Îmbină zi de zi preocu­pările de producție sau gospodărești cu cele ale școlii. A fost o secvență, ur­mată de alta. La o oră de prinz colectivul de mun­că de la întreprinderea de industrie locală expe­dia unor unități benefi­­ciare din țară, 12 garni­turi de mobilă de bucătă­rie, peste planul inițial, 20 de butoaie din stejar cu o capacitate de 500 li­tri fiecare. Din informa­țiile date de către tova­rășul Nicolae Neguș, șe­ful serviciului plan al in­treprinderii adjudene, pînă la jumătatea acestui an, vor pleca, cu destina­ția R.F. a Germaniei, 2 000 coșuri mari, împletite din nuiele, lăzi pentru păstra­rea podoabelor, a zestrei. Cam la aceeași oră de print, la Depoul Adjud se pregătea pentru prima lui plecare în cursă, în acest sezon alb, un uriaș plug de zăpadă marca PH-2 Henschel. In jurul acestui colos cu clici, mecanicul instructor Ște­­fanache Bălan și maistrul principal Emil Bălan dis­cutau profesional: — In caz de înrăutăți­re a vremii și de apariția unor troiene mari pe ca­le, la deszăpezire vor merge cu noi și electrici­anul Nicolae Gafița și montatorul Nicolae Mun­­teanu. A fost o a treia secven­ță sub petale de nea. Și cind umbrele înseră­rii coborau pe deasupra orașului de pe Trotuș, dinspre Casa de cultură PE CADRANUL UNUI ORAȘ... răzbateau fragmente de strigături, ritmuri de dans, acorduri de chitară. Artiștii din­ localitate se pregătesc intens pen­tru ziua de 17 ianuarie, cind pe scena Adjudului se vor confrunta cu alte echipe, participante la faza pe grupuri de comu­ne a celui de al X-lea Concurs al formațiilor ar­tistice de amatori. Intr-o altă încăpere, a monu­mentalului lăcaș de cul­tură, sub regia profeso­rului Vasile Batir, echi­pa­ de teatru repeta piese­le „Steaua fară nume“ și „Celebrul 702“. Cu aceste piese se vor prezenta Teodor Moraru, Laurențiu Călin, Richard Georgescu, Maria Dumitru și ceilalți la bienala de teatru de amatori „I.L. Caragiale“ din 24 ianua­rie. Ore de zori, ore de prinz, ore de seară... la Adjud, lângă Trotuș. Și toate, dincolo de culoa­rea albă a iernii, au poli­cromia sufletului, cu nin­sori de litere — în fața tablei, la școală , cu stră­luciri de mobilă, cu ari­pile de oțel ale plugului pe drum de fier, cu dan­sul frumos viscolit... S. E. Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la întreprinderi industriale din județul Prahova După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovară­șul Nicolae Ceaușescu a întreprins o suită de vizite în întreprinderi industriale din județele Brașov și Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schim­buri de opinii cu factorii de răspundere din unitățile vizitate, din ministerele de re­sort, de la județ. Marți, 12 ianuarie, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU împreună cu tovarășii GHEORGHE PANĂ, MAXIM BERGHIANU, MANEA MANESCU, PETRE BLA­­JOVICI și VASILE PATILINEȚ, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere și co­lectivele de salariați, la locul lor de producție, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun”, întreprinderea pentru reparații de utilaj electric (IRUE) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică—Plopeni, Uzina de utilaj chimic și Uzina „1 MAI” din Ploiești. Sinaia este cunoscută nu numai ca stațiune de odihnă, ci și prin una din­tre cele mai importante întreprinderi constructoare de mașini — Uzina de mecanică fină, producătoare de pom­pe de injecție. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți con­ducători de partid și de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însu­flețite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungi­re a vibrantei primiri făcute secreta­rului general al partidului la Azuga, Bușteni, Poiana Țapului de mii și mii de cetățeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în fața noului pavilion teh­ni­­co-administrativ al Uzinei de mecani­­că fină din Sinaia a fost întîmpinată cu ropote de aplauze. Se „P.C.R.—P.C.R.“, „Ceaușescu și scanda po­porul", „P.C.R. — Ceaușescu". Se flu­turau stegulețe roșii și tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu !“. Primul secretar al Comitetului județean — Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Ilie Cîșu, rostește un cuvînt de bun sosit. Directorul u­­zinei, inginerul Aurel Boghici, pre­zintă oaspeților o expoziție unde sînt înfățișate principalele produse ale în­treprinderii — aproximativ 30 de ti­puri de pompe de injecție necesare e­­chipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în tara n­pestra,­­pom­­pe de ulei și distribuitoare hidraulice pentru instalații de mecanizări și au­tomatizări. Vizitînd hala de automate și semi­fabricate pentru aparatura de preci­zie,­ secretarul general al partidului se interesează de desfășurarea proce­sului de producție, de modul de or­ganizare a fluxului tehnologic. In hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătușului Stan Mihălcioiu, care lucrează de a­­proximativ 32 de ani în această uzi­nă, controlorului tehnic de calitate Ion Monta, lăcătușului ajustor Geor­­geta Voiculescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește și discută cu muncitori despre preocupările lor pentru creșterea producției și pro­ductivității muncii, se interesează de condițiile de lucru și de viață ale a­­cestora. Muncitorii, tehnicienii și in­ginerii, întreg colectivul uzinei aflat la acea oră la locurile de producție, întrerup cîteva clipe activitatea și fac oaspeților o caldă primire. „Bine ați venit în mijlocul Nicolae Ceaușescu!“, nostru, tovarășe „Să ne trăim­ ani mulți, tovarășe secretar general al partidului!“ — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a senti­mentelor de prețuire și dragoste pe care colectivul acestei moderne între­­prinderi industriale, ca întregul nos­tru popor, le nutrește față de tovară­șul Nicolae Ceaușescu. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va înregistra înnoiri și mai importante în actualul plan cincinal. Se află în construcție aripa nouă actualei hale unde se execută pom­a­pele de injecție și aparatură de pre­cizie, înainte de încheierea vizitei în a­­ceastă uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii, teh­nicienii și inginerii acestei unități pentru succesele obținute pînă în pre­zent și le urează noi victorii în ac­tualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a început sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, constatînd că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului și ridica­rea necontenită a calității producției, tovarășul Nicolae Ceaușescu reco­mandă conducerii întreprinderii și mi­nisterului de resort să analizeze toate posibilitățile pentru depășirea preve­derilor inițiale ale planului. Dialogul între oaspeți și gazde pe această te­mă se soldează cu recomandarea ca la sfîrșitul actualului cincinal să se ajungă la o producție de aproximativ 600.000 pompe de injecție, în unități convenționale, față de 510.000 cit era prevăzut inițial. De asemenea, secre­tarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mobili­zator de a depune eforturi stăruitoa­re pe tărîmul concepției și realizării de mașini, atît pentru necesități pro­prii, cit și pentru înzestrarea altor în­treprinderi. Intrarea în orașul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă deasupra căreia stă înscrisă cu litere mari u­­rarea: „Bine am­ venit, iubiți condu­cători de partid și de stat“. O mare și entuziastă mulțime de oameni — practic întreaga urbe Cîmpina — este adunată de o parte și de alta a prin­cipalei artere, de comunicație. Prima întîlnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la Uzina mecani­că „Neptun“. O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalți oas­­peți, vine și Ana Telegescu, cel mai vîrstnic cetățean al Cîmpinei, care, cu emoția firească a momentului, ros­tește : „Bine-ați venit în mijlocul nos­tru, tovarășe Ceaușescu. Am 88 de ani ,dar in viața mea n-am cunoscut alt conducător mai popular și mai iu­bit decit dumneavoastră. Bine am­ venit!“. Directorul uzinei, Ferdinand Iancu, conduce pe oaspeți prin această im­portantă întreprindere producătoare de reductoare de viteză — piesă com­­ponentă la o gamă largă de agregate și instalații pentru industria construc­toare de mașini — și de troli­ pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin secția meca­­nică-montaj. Numeroși muncitori ies în calea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresîndu-i cuvinte de bun venit, precum și mulțumiri de a-l avea ca oaspete în aceste zile de început de an, de început de cincinal, cind în fața lor stau sarcini deosebit de importante pentru materializarea perspectivelor de dezvoltare ale uni­tății în care lucrează. O oprire la locul de muncă al mais­trului Vasile Enache prilejuiește un dialog între secretarul general al partidului și muncitorii adunați în ju­­rul său despre felul în care muncito­rii își îndeplinesc sarcinile de pro­­ducție, despre condițiile lor de mun­că și de viață. Gazdele informează pe oaspeți că an de an întreprinderea a fost întregită cu noi suprafețe de producție. Dezvoltarea uzinei, arată secretarul general la parti­dului, poate cunoaște un ritm mai accentuat și recomandă conducerii ministerului de resort, colectivului de conducere al întreprinderii să acorde în continuare o atenție sporită aces­tei unități. Aici, la Cîmpina — preci­zează tovarășul Nicolae Ceaușescu — silii muncitori cu o bogată experien­ță, cu o veche tradiție, potențial ce se cere valorificat pe trepte mai inal­­te. Luîndu-se în discuție necesitățile pe ansamblu ale industriei metalurgi­ce și constructoare de mașini din Cîmpina, se emite ideea construirii unei turnătorii unice cu o capacitate de 35.000 tone, realizabilă prin cola­borarea tuturor beneficiarilor. (Continuare în pag. a IV-a) Răscruce de drumuri ale curentului electric în apropiere de comuna Vultu­ru Se constituie centrele de prelucrare și valorificare a legumelor în aceste zile, în întreaga țară se constituie centre de producere și va­lorificare a legumelor, cartofilor și fructelor. în unele județe, ca Ialomi­ța, Ilfov și Teleorman, organizarea centrelor s-a terminat, iar în cele­lalte se află în curs de desfășurare. Constituirea centrelor Va fi încheia­tă în toate județele țării pînă la 20 ianuarie. Unități de stat cu gestiune econo­mică internă, centrele vor asigura producerea și valorificarea legume­lor, cartofilor și fructelor din unită­țile agricole de stat și cooperatiste situate în zona lor de activitate, zo­nă ce cuprinde circa 1 500 hectare, în acest scop, ele vor fi dotate cores­punzător și își vor organiza sectoa­re de producere a răsadurilor, de me­canizare, chimizare, precum și­ de preluare , condiționare, desfacere, și industrializare. în funcție de particularitățile soci­­al-economice ale fiecărei zone, cen­trele se pot asocia cu fermele legu­micole ale cooperativelor­­ agricole de stat și ale industriei de conserve, cu care stabilesc relații de vînzare-cum­­părare de produse și servicii, regle­mentate prin contracte economice. îndată după constituire, centrele își încep­­ activitatea axată în această pri­mă perioadă pe urmărirea contracte­lor încheiate pe anul 1971, asigurarea și repartizarea materialelor necesare producției, efectuarea lucrărilor nece­sare în sezonul de iarnă pentru obți­nerea unor recolte bune. (Agerpres) Mărirea spațiului de învătămînt In acest an, la Școala generală de 10 ani din satul Ciușlea, comuna Ga­roafa, spațiul de învătămînt se va mă­ri in urma construirii a încă două săli de clasă și a unui laborator. Prin gri­ja consiliului popular comunal, ma­terialele necesare sînt deja procura­te, atacarea obiectivelor propuse ur­­mînd a fi începută în timp optim. I « I Î I I I I I I I IN ACEST CAZ... REMEDIEREA... Semnalam cîndva, tot sub „circumstanța" vignetei de față, un fapt care nu ține decit administrativ de comerț j difuzarea presei la vînzarea liberii. Observam atunci nu aspectul în sine, ci mai degrabă o anu­me latură a sa : popularea chioșcurilor cu publicații. Revenind, ne explicăm mai pe larg : o serie întreagă de reviste, sau pu­blicații de „profil“, nu sint accesibile cumpărătorilor... ele ne­­figurînd pe anume note de comandă. In felul acesta, locuito­rul municipiului este frustrat de informația minimă, de „ticul" de cumpărător în care crede, de pagina atît de așteptată în care se regăsește de atîtea ori. Iată, de pildă, titlul extrem de interesantei reviste „Argeș" : de aproximativ șase luni nu i-a mai apărut numele în nici un chioșc. De curînd, sub auspiciile Muzeului literaturii române, fiin­țează o nouă publicație : „Manuscriptum" — revistă de istorie literară comentată. Paginile sale, foarte interesante, atît de ne­cesare nu numai pentru profesorul de literatură română sau elevi, ci și pentru cel care dorește a-și consolida un aspect cultural oarecare, nu au fost răsfoite la Focșani, difuzarea pre­sei frustrîndu-ne de această plăcere. Și, evident, exemplele se pot îmbogăți. Oare nu există încă o idee remediativă pen­­tru această stare de lucruri ? I Fl. CAMIL

Next