Milcovul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 455-529)

1971-02-23 / nr. 498

ANUL IV - NR. 498 MARȚI 23 FEBRUARIE 1971 4 pagini — 30 bani Luni ,într-o atmosferă de puter­nic entuziasm tineresc, au luat sfîrșit lucrările celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor categoriilor de tineret din patria noastră a fă­cut bilanțul activității desfășurate de la ultimul Congres, a dezbătut aprofundat obiectivele de viitor, toate laturile muncii și vieții, în­vățăturii și pregătirii culturale, stabilind căile menite să contri­buie la îmbunătățirea stilului de muncă și perfecționarea structurii organizatorice, la adîncirea demo­crației interne a organizațiilor U.T.C., corespunzător sarcinilor ac­tuale ale construcției în România a societății socialiste multilateral dezvoltate. In ultima zi a lucrărilor, la des­chiderea ședinței, Congresul a fost informat despre dezbaterile din co­misii care au adoptat recomandări privind activitatea de viitor U.T.C., în domeniul respectiv. Con­n­gresul a hotărît ca aceste recoman­dări să fie transmise noului Comi­tet Central ca documente ale Con­gresului, care primește mandat să soluționeze și să concretizeze în activitatea practică propunerile și observațiile făcute în comisii cu privire la îmbunătățirea muncii U.T.C. în rîndul tuturor categorii­lor de tineri și în toate domeniile de activitate. Congresul a fost informat des­pre desfășurarea lucrărilor Confe­rinței a VIII-a a Uniunii Asocia­țiilor Studențești din România și despre hotărîrile adoptate. La deschiderea ședinței s-a a­­nunțat, de asemenea, că pe adresa Congresului au sosit un mare nu­măr de telegrame prin care organi­zațiile U.T.C. din întreprinderi, u­­nități agricole, școli, facultăți și instituții raportează despre rezul­tatele obținute în muncă,­în activi­­­tatea de organizație în cinstea Congresului și se angajează să a­­­plice în viață hotărîrile pe care le va adopta forumul suprem al or­ganizației de tineret a patriei noas­­tre. In cadrul lucrărilor Congresului, la dezbaterile din ședințele plenare au luat cuvîntul 59 de delegați și invitați, iar în cadrul ședințelor pe comisii 194, care, în lumina locului și rolului tinerei generații în ansamblul vieții sociale, politi­ce și economice, au analizat am­plu, cu înalt spirit de răspundere, activitatea actuală și de perspecti­vă a organizației U.T.C. In continuarea lucrărilor Con­gresului, delegații tineretului au a­­probat în unanimitate raportul și activitatea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, pre­cum și Raportul Comisiei Centrale de Revizie. Cu amendamentele propuse, Con­gresul a adoptat în unanimitate Statutul Uniunii Tineretului Co­munist. S-a adoptat apoi, în formulare îmbunătățită, Rezoluția Congresu­lui al IX-lea al U.T.C Cu puternice aplauze, delegații au adoptat moțiunile­­ privind si­tuația din Indochina , referitoare la Orientul Apropiat; privind so­lidaritatea cu lupta popoarelor și mișcările de eliberare națională; privind securitatea europeană; cu privire la dezarmare ; cu privire la mișcarea internațională de ti­neret și studenți. Prin vot secret, Congresul a ales noul Comitet Central al Uniunii Tineretului Comunist, alcătuit din 185 membri, pe cei 80 membri su­pleanți și Comisia Centrală de cenzori, alcătuită din 35 membri. ★ După-amiază a avut loc ședința de închidere a celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Co­munist, la care au luat parte tova­rășii Paul Niculescu-Mizil, Gheor­­ghe Pană, Virgil Trofin, Dumitru Popa, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de ședințe a con­ducătorilor de partid și de stat a fost întîmpinată cu vii aplauze. In sală se aflau numeroși invi­tați — membri ai C.C. al P.C.R., ai­­ Consiliului de Stat și ai guvernu­lui, conducători de instituții cen­trale și organizații obștești, vechi militanți ai partidului, activiști de partid și de stat, oameni de știin­ță, cultură și artă, tineri din toate sectoarele de activitate, ziariști ro­mâni și străini. Erau prezenți delegații organiza­ților de tineret de peste hotare, care au par­ticipat la lucrările Con­gresului. La deschiderea ședinței s-a adus la cunoștința Congresului că în prima sa ședință plenară, Comi­tetul Central al Uniunii Tineretu­lui Comunist a ales Biroul format din 25 de membri, pe cei 8 mem­bri supleanți, precum și secretarii C.C. al U.T.C. Prim-secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales tovarășul Dan Marțian. Președinte al Comisiei Centrale de Cenzori a fost ales tovarășul Nicolae Ungureanu. Luînd cuvîntul, tovarășul Dan Marțian, prim-secretar al C.C. al U. T. C., a asigurat pe dele­gați că noul Comitet Central nu va (Continuare­ în pagina a II-a) încheierea lucrărilor Congresului al IX-lea al U. C. SCRISOAREA Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist și a Conferinței a VIII-a a Uniunii Asociațiilor Studențești Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Desfășurîndu-și lucrările în preajma glorioasei ani­versări a semicentenarului partidului, eveniment cu adinci rezonanțe în destinul și istoria noastră contem­porană, Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Co­munist și Conferința a VIII-a a Uniunii Asociațiilor Studențești se fac mesagere ale gîndurilor și sentimen­telor nobile care animă tînăra generație și transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe NICOLAE CEAUȘESCU, expresia dra­gostei și devotamentului nemărginit, a atașamentului profund al tineretului față de politica marxist-leninistă a partidului, hotărîrea fermă de a-și închina întreaga sa capacitate, elanul și cutezanța înfăptuirii obiective­lor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru propășirea continuă, multilaterală a patriei socialiste. Nutrim, tovarășe secretar general, un sentiment de profundă mîndrie patriotică, de venerație și adine res­pect pentru activitatea laborioasă desfășurată de Parti­dul Comunist Român, pentru eforturile și consecvența pilduitoare cu, care dumneavoastră înșivă acționați în slujba progresului și civilizației României socialiste, a­­bordînd nu o dată, cu înțelegere și realism, în întreaga lor complexitate, și problemele tineretului, locu­l și rolul său în dezvoltarea societății contemporane. Cu­vintele de caldă apreciere și îndemn ce le-au­ adresat Congresului, tinerilor din industrie și agricultură, in­telectualilor, elevilor și studenților, vor însoți, pururi proaspete, faptele de muncă și viață ale tinerei gene­rații, vor fi un îndreptar al perfecționării generale a întregii activități a Uniunii Tineretului Comunist. Investită cu atribuții și răspunderi sporite, în con­sens cu procesul de neîntrerupt avînt pe care îl stră­bate azi întreaga viață social-politică și economică a țării, Uniunea Tineretului Comunist s-a manifestat ca o prezență vie, dinamică, angajînd energiile și aptitu­dinile tinerilor, forța și talentul lor în tot ceea ce s-a înfăptuit în acești ani. Sintetizînd experiența dobîndită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activitatea desfășurată în ultimul timp, Congresul al IX-lea al organizației noastre­,și Conferința Uniunii Asociațiilor Studențești au jalonat, totodată, in contextul noilor sar­cini și obiective ale actualului plan cincinal, și direc­țiile de viitor ale muncii și preocupărilor tineretului, în scopul creșterii responsabilității și angajării sale, a prezenței active, nemijlocite, în toate domeniile vieții materiale și spirituale. Uniți prin aceleași idealuri, gînduri și sentimente, prin munca noastră comună, rodnic înfrățită, tineri ro­mâni, maghiari, germani și de alte naționalități, ne angajăm solemn să nu precupețim nici un efort pentru a aplica și promova neabătut nor­mele și principiile po­liticii partidului nostru, să acționăm fără preget, demni și responsabili, pentru triumful spiritului muncii, al dreptății și echității socialiste, al conștiinței militante înaintate, să fim pretutindeni acolo unde patria ne cheamă, în întreprinderi, pe șantierele marilor obiec­tive ale cincinalului, în bătălia pentru recolte bogate, pe băncile școlilor și facultăților, fructificîndu-ne pe deplin elanul și virtuțile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, progresului multilateral al economiei, ști­inței și culturii românești. Aceasta va fi și dovada cea mai elocventă a capaci­tății moral-politice și sociale a organizației noastre, mărturia fidelă a spiritului în care suntem­ crescuți și formați ca militanți devotați partidului, tineri revolu­ționari înarmați cu conștiința responsabilității, a înal­tei datorii față de patrie, partid și popor, promotori consecvenți ai noului, intransigenți față de orice idei străine ideologiei și convingerilor noastre comuniste, științifice­ despre lume și viață. Exprimîndu-ne adeziunea unanimă la politica exter­nă, clar-văzătoare, de destindere, și colaborare pe bază de egalitate cu toate statele lumii, susținînd consec­vent activitatea fructuoasă pe care o desfășoară con­ducerea partidului pentru­ lărgirea colaborării frățești cu toate statele socialiste, pentru întărirea unității parti­delor comuniste și muncitorești, a consolidării frontului antiimperialist, organizația noastră, întregul tineret al patriei își vor manifesta și pe mai departe solidaritatea activă cu forțele democratice și progresiste ale tinerei generații de pe toate continentele, va dezvolta legături multiple cu tineretul și organizațiile din întreaga lume, își va aduce propria sa contribuție la mișcarea mondială a tineretului și studenților pentru pace, democrație și progres social. Patriotismul și spiritul internaționalist profund, ști­ința de a munci și învăța, de a ne integra cu toate forțele mersului ascendent al societății, așa cum ni se insuflă, prin exemplul și activitatea sa partidul comu­niștilor, secretarul general al partidului, vor constitui expresia de netăgăduit a însuși crezului și apartenenței noastre la cauza progresului și civilizației, la opera de înfăptuire a idealurilor socialismului și comunismului. Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociațiilor Studențești, toți tinerii și tinerele­ țării,­­aducem prino­sul dragostei și recunoștinței noastre fierbinți, Partidu­lui Comunist Rom­ân — care de o jumătate de secol ține sus, neînfricat, steagul de luptă, de jertfă și biru­ință pentru libertatea și fericirea celor ce muncesc — poporului român — liber și stăpîn pe destinele sale, patriei socialiste — liberă și înfloritoare. Ne unim gîn­­durile, inimile și cugetele, în fața partidului, în fața dumneavoastră, mult iubite tovarășe NICOLAE CEAUȘESCU, și ne angajăm solemn că vom munci și învăța cu nestăvilit avînt pentru ca tot ce hotărăște partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepie­ritoare să încunune țara, pentru ca poporul român să se înalțe tot mai demn și prosper între popoarele lumii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culmi ale propășirii și civilizației socialiste. Conferința Uniunii Asociațiilor Studențești din România în cadrul Congresului al IX-lea al U.T.C., duminică au avut loc lu­crările celei de-a VIII-a Conferin­țe a Uniunii Asociațiilor Studen­țești din România, în care au fost dezbătute cu exigență și respon­sabilitate activitatea asociațiilor studențești din ultimii doi ani, contribuția lor la formarea multi­laterală a specialiștilor, corespun­zător cerințelor dezvoltării econo­miei, științei și culturii noastre so­cialiste. In sală se aflau aproape 300 de împuterniciți ai celor peste 150.000 de studenți din întreaga țară, nu­meroși invitați — activiști de par­tid și de stat, conducători ai unor organizații obștești și instituții cen­trale, rectori ai instituțiilor de în­­vățămînt superior, academicieni, cadre didactice, studenți străini a­­flați la studii în țara noastră, stu­denți fruntași la învățătură și în activitatea obștească. Printre cei care au luat loc în prezidiu se aflau tovarășii Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Mircea Malița,­­ minis­trul învățămîntului, precum Dușan Uleak, președintele Uniu­ni­nii Internaționale a Studenților. Raportul Consiliului U.A.S.R. cu privire la activitatea uniunii în perioadă dintre Conferința a VII-a și Conferința a VIII-a a fost prezen­tat de tovarășul Traian Ștefănescu, secretar al­ C.C. al U.T.C., președin­tele Consiliului U.R.S.R., iar Ra­portul comisiei de cenzori U.R.S.R., de către Gheorghe Milea, a președintele comisiei. Pe marginea documentelor pre­zentate, au luat parte la dezbateri Alexandru Soare, președintele Consiliului U.R.S. din centrul uni­versitar București, Ionel Reghini, student la Facultatea de drept, pre­ședintele Consiliului U.A.S. de la Universitatea din Cluj, Ioan Pe­tru, șeful Comisiei politico-ideolo­­gice a Consiliului U.R.S. din cen­trul universitar Iași, Adriana Teu­­bert, studentă în anul I la Institu­tul politehnic din Timișoara, Con­stantin Nicolaescu, student­ la­ In­stitutul de subingineri din Pitești, Dorel Cherecheș, student la Insti­tutul politehnic, din Brașov, pre­ședintele­­ Asociației studențești de la Facultatea de­­ silvicultură, Da­niela Oprescu, studentă la Univer­­­sitatea din Craiova, Ion Drăgan, student la Institutul pedagogic din Tg. Mureș, președintele Consiliului U.R.S. pe institut, Silvia Alecu, studentă la Institutul politehnic din Galați, șefa Comisiei sociale pe centrul universitar Galați, Laura Bocan, studentă la Institutul pe­dagogic din Oradea, președinta Consiliului U.R.S. pe institut, Gri­­gore Calotă, student la Institutul de mine din Petroșani, președintele Asociației studențești din cadrul Facultății de electromecanică, Be­­reczki Baltazar, student la Insti­tutul agronomic din Cluj, Emil Po­­pescu, asistent universitar, preșe­dintele Consiliului U.R.S. din In­stitutul de arhitectură, Florin Mi­­clea, student la Institutul de me­dicină din Timișoara, președintele Consiliului U.R.S. pe institut, Dan Moisescu, student, președintele Consiliului U.R.S. din Institutul de artă teatrală și cinematografică, Radu Linte, student la Institutul politehnic din Iași, Gheorghe Ma­nea, președintele Consiliului U.R.S. de la Institutul de construcții, în numele Uniunii Internaționale a studenților, Dușan Uleak, preșe­dintele U.I.S., a transmis un me­saj de salut Conferinței Uniunii A­­sociațiilor Studențești din Româ­nia. De asemenea, conferința a fost salutată și a primit mesaje din par­tea unor colective de studenți străini care învață în România, în încheierea dezbaterilor con­ferinței, a luat cuvîntul tovarășul Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului. Vorbitorul a subliniat spiritul constructiv al dezbaterilor și al propunerilor făcute de dele­gați, a relevat faptul că Uniunea Asociațiilor Studențești din Româ­nia a devenit o puternică organi­zație, cu o fructuoasă experiență dobîndită de-a lungul anilor, în mobilizarea tineretului universitar pentru pregătirea la nivelul exi­gențelor actuale și de perspectivă ale producției materiale și spiri­­­c­tuale. Primul secretar al CC. al U.T.C. a subliniat, totodată, importantele îndatoriri ce revin studențimii din țara noastră de a se pregăti cit mai temeinic, astfel ca după ab­solvire să se poată încadra cît mai rapid­ și­­ eficient în munca vastă de realizare a sarcinilor mobiliza­toare ale noului plan cincinal, în vederea înfăptuirii obiectivelor stabilite de cel de-al X-lea Con­gres al P.C.R. pentru edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Participanții la conferință au a­­probat în unanimitate activitatea Consiliului U.R.S.R. și rapoar­tele prezentate. De asemenea, au fost aprobate modificările la Statutul U.A.S.R. și adoptată Rezoluția Con­ferinței, în Consiliul U.A.S.R. au fost a­­leși 97 membri și 28 membri su­pleanți, iar în Comisia de cen­zori a U.A.S.R. 15 membri. în Comitetul Executiv al U.A.S.R. au fost aleși : Ștefănescu Ion Tra­ian — președinte, Bereczki Balta­zar, student la Institutul agrono­mic Cluj, Miclea Florin, student la Institutul de medicină Timi­șoara, Șorina Gheorghe, student la Institutul politehnic București, To­­mozei­­ Mihaela, studentă la Univer­sitatea din Iași — vicepreședinți, Bîrliba Dan, Boștină Constantin, Coca Gheorghe, Ionescu Sorin, Mă­­năilă Ana Maria, Pusztai Kalman — secretari, Alecu Silvia, studen­tă la Institutul politehnic Galați, Calotă Grigore, student la Insti­tutul de mine Petroșani, Cherecheș Dorel, student la Institutul Poli­tehnic Brașov, Crețu Gheorghe, președintele Consiliului U.A.S. Ti­mișoara, Bocan Laura, studentă la Institutul pedagogic Oradea, De­­leanu Ion, președintele Consiliului U.A.S. Cluj, Dumitrașcu Constant­­tin, student la Universitatea Cra­iova, Kovács Dezideriu, student la I.M.F. Tg. Mureș, Kronenberger Mariane, studentă la Universitatea Timișoara, Mateescu Ioana, stu­dentă la Institutul politehnic Cluj, Modîică Mariana Eugenia, studen­tă la Academia de studii economice București, Negrescu Radu, student la Institutul de artă teatrală și ci­nematografică București, Nicules­­cu Nicolae, președintele Consiliu­lui U.A.S. Iași, Ștefan Angela, stu­dentă la Institutul agronomic Iași, Soare Alexandru, președintele Consiliului U.R.S. București, Sto­­ian Nicolae, redactor-șef al revis­tei „Viața studențească“ :— membri. Ca președinte al­ Comisiei de cen­zori a fost al­es­­ tovarășul­­ Paul Bran, președintele Consiliului U.R.S. de la Academia de studii e­­conomice - București. (Agerpres) Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale și ai celorlalte unități cu statut de centrală Luni dimineața s-au deschis lu­crările Consfătuirii de lucru a con­ducătorilor centralelor industriale și ai celorlalte unități cu statut de centrală. Lucrările Consfătuirii au început în prezența tovarășilor NICOLAE CEAUȘESCU, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Florian Dănălach­e, Emil Drăgă­­nescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mi­hai Gere, Vasile Patilineț, Mihai Marinescu, Ion Pă­an. La lucrări participă conducători ai centralelor industriale și ai ce­lorlalte unități cu statut de cen­trală, miniștri și cadre de condu­cere din ministere, directori de în­treprinderi, secretari cu probleme economice ai comitetelor județene de partid, secretari de partid și specialiști din întreprinderi, pre­ședinții Uniunilor sindicatelor pe ramuri de producție și președinți ai comitetelor­ sindicatelor din în­­­treprinderi, specialiști din’[institu­* * tele de cercetări și proiectări, ca­dre didactice din învățământul su­­perior, tehnic și economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarășul Manea Mănescu: în cursul zilei de luni, lucrările Consfătuirii s-au­­ desfășurat pe mi­nistere și ramuri­ de,­producție,­ur­­i mîndria*marți!să*fie­ reluate în-și­ |­dință­­ plenară. (Agerpres)*! file-1971 IN CINSTEA ANIVERSĂRII SEMICENTE­NARULUI P. C. R. Casa de cultură din Adjud găzduiește numeroase manifes­tări închinate sărbătoririi glorio­sului semicentenar al Partidului Comunist Român. Zilele trecute, în fața unui numeros auditoriu, pionierii și elevii școlilor gene­rale nr. 1 și 2 au susținut un reușit recital de poezie, intitu­lat „Te cînt partid“, iar mai multe „echipaje“ de pionieri au participat la un concurs pe te­ma : „Eroi­tura română“,comuniști în litera­★ în cadrul ciclului de acțiuni „întîlnire cu istoria“, a avut loc o emoționantă manifestare , cei­­ mai tineri cetățeni ai orașului­­ s-au,întrunit, cu un grup de pen­­­­­sionari ceferiști, printre care , Gheorghe Donciu, participant la­­ grevele ce au avut loc in Adjud, în anul 1920. Au fost evocate momente din lupta clasei mun­citoare, condusă de partidul co­muniștilor, împotriva exploatării capitaliste, pentru înfăptuirea înaltelor idealuri de libertate și dreptate socială.★ Din inițiativa Comitetului ju­dețean U.T.C. se desfășoară în­­ cinstea aniversării semicente­narului partidului un con­curs : „Cine știe cîștigă“ — și­­e teme ale cunoașterii lo­­­­calităților din județul nos­­­­tru. La acest concurs programat­­ să se desfășoare în două faze, se­­­­ vor întîlni> reprezentative ale o­­r ■­rașelor : Adjud, Mărășești, Pan­ I­ciu și Odobești, precum și re­­­­prezentativa municipiului Foc- I­șani.. Preocupări de sezon la I.A.S. Odobești Aprovizionarea cu materiale Executarea tuturor operațiunilor la timp și de calitate, impune pe lingă punerea la punct a mașinilor și o bu­nă aprovizionare cu materiale. Din aceste considerente, cei de aici și-au procurat pînă acum 2 120 000 a­­raci, 106 tone de mlajă, 27 tone de sîrmă, cît și o serie de substanțe chi­mice necesare combaterii bolilor și dă­unătorilor. Cursuri de instruire Și în acest an, la această importan­tă întreprindere viticolă, funcționează un număr de 4 cercuri pentru apro­fundarea și împrospătarea cunoștin­țelor de viticultură, pomicultură și vinificație. Pînă acum, din cele 11 lecții, care nu sunt numai teoretice ci și însoțite de lucrări practice,­­ s-au ținut 8. La cercul de pomicultură, pentru a da numai un exemplu, condus de ingi­nerul Vasile Țigănuș, lecțiile sunt axa­te pe lucrările agrotehnice de întreți­nere a solului și plantelor, combaterea principalilor dăunători, influența în­grășămintelor chimice asupra calității și producției de fructe. Au terminat reparațiile Pentru buna desfășurare a activită­ții, lucrătorii din cadrul atelierelor mecanice s-au preocupat de buna des­fășurare a reparațiilor la tractoare și mașinile agricole din dotare. Astfel, prin buna organizare a mun­cii, toate cele 148 tractoare, 133 re­morci, 18 cultivatoare, 10 semănători, 38 mașini de împrăștiat îngrășăminte chimice, cît și instalațiile pentru iri­gație, sînt în perfectă stare de func­ționare. LA S.M.A. TANASO/AIA Cînd comoditatea e „la înălțime“, organizarea bate pasil pe loc Cuprinzând măsuri vitale privind îm­bunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, expunerea to­varășului Nicolae Ceaușescu din 23 no­iembrie 1970 specifica printre altele în capitolul legat de reorganizarea între­prinderilor de mecanizare a agricul­turii : „Pentru folosirea mai rațională a ba­zei tehnice cu care este dotată agricul­tura, pentru utilizarea coordonată și unitară a mijloacelor mecanice de care dispun atît stațiunile de mecanizare cît și cooperativele de producție, pentru creșterea răspunderii stațiunilor de me­canizare în întreaga desfășurare a acti­vității de producție, este necesar ca a­­cestea să fie legate în mod direct de cooperativele agricole. Avem în vede­re crearea unui număr mai mare de a­­semenea întreprinderi, în așa fel ca fi­ecare unitate să deservească cîteva cooperative alăturate...” Dînd viață acestor prețioase indica­ții, Comitetul județean de partid, în ur­ma unei ample consultări cu lucrătorii di­n agricultură, a luat cele mai chibzu­ite măsuri pentru a fi asigurat cadrul valorificării depline a efortului făcut de stat pe linia dezvoltării bazei tehnice a agriculturii, recomandînd înființarea a cinci noi stațiuni de mecanizare. Sta­bilirea parametrilor de funcționare s-a conturat pe baza unor criterii bine de­terminate, avîndu-se în vedere în pri­mul rînd gruparea cooperativelor de­servite cu perspective similare de dez­voltare, cu condiții pedoclimatice ale­ Emil GONGIU (Continuare în pag. a II-») VRANCEA ,71 Embleme cultural-artistice duminicale • Vrancea ,71 a însemnat, în aceas­tă duminică, în primul rînd, Odo­bești și Dumbrăveni. Căminele culturale din localitățile amintite au fost gazda ultimei eta­pe a celui de al X-lea concurs al for­mațiilor artistice de amatori. Participarea masivă, entuziasmul și devotamentul sub semnul cărora s-a desfășurat concursul, au confe­rit întrecerii — dincolo de aspectul competitiv — însemnele artei auten­tice, acțiunea conturîndu-se ca un scurt „vernisaj“ semnificativ al fru­moaselor și bogatelor tradiții artis­tice, precum și a eforturilor de con­tinuare creatoare a acestor tradiții. Astfel și­ pe această cale, s-a adus un profund și emoționant omagiu apropiatei sărbători a aniversării semicentenarului P.C.R. • In fața unui numeros auditoriu­, format din specialiști de toate gra­dele, care își desfășoară activitatea în cadrul Fabricii chimice Mără­șești profesorul universitar I. V. Nicolescu, de la Universitatea din București, a conferențiat despre „Industria chimică — ramură de bază a economiei naționale“. Bucurîndu-se de o atenție deosebită, prelegerea a constituit o succintă dar sintetică trecere în revistă a succe­selor dobîndite de către această ra­mură a industriei noastre, accen­­tuîndu-se, în același timp, importan­ța sa în dezvoltarea economiei națio­nale. • La Jariștea și Cîrligele un grup de tineri scriitori, format din Ion Tudor, Ion Panait, Dumitru Pricop și Florin Muscalu s-au întîlnit, în cadrul Lunii cărții la sate, cu citi­torii din comunele respective. Desfășurîndu-se, deopotrivă, ca o șezătoare literară, cît și ca o con­sfătuire de lucru, întîlnirea a trezit interes, bucurîndu-se de receptivi­tate și aprecieri din partea citito­rilor. STRĂVECHEA PODGORIE VRÂNCEANA LA NOILE DIMENSIUNI ALE CINCINALULUI Spectacol Aliat intr-un lung turneu prin ța­ră, Teatrul Național din Cluj prezin­tă și în Focșani, azi 23 februarie — ora 20, un spectacol cu piesa lui Robert Thomas „Capcană pentru ui­nul singur", o comedie polițistă care se bucură de un deosebit succes în lumea întreagă. Printre cei care vor da viață savuroasei comedii a lui Robert Thomas se vor număra : Ion Tudorică, Dorina Stanca, Eugen Nagy, Octavian Lăbuț ș.a. amănuntul cotidian PLOAIA ȘI NOI Ploua ca-n poezia lui Topîrceanu, ploua mărunt, ploua ca-n... Foc­șani. Ploaia nu dansa ca-n melodia dragă Doinei Badea, ci parcă țesea, cu fire mărunte, cerul de pămînt. Simțeam oamenii bucurîndu-se de ploaie, ca și pămîntul care-o absoarbe în contul zăpezilor care­ au lipsit. Dar oamenii au o mie una de treburi și de direcții. Cîteva din aceste direcții sînt slujite și de autobuze. Le urmăream rotirea dus-venitului în centrul municipiului nostru. Le urmăreau și alți oameni, lumea stînd sub ploaia măruntă. Simțeam hainele devenind burete, sugativă, orice, numai haine nu mai păreau. Aveam simțământul de curcă plouată, simțămînt de care nu cred c-ar ride curcile. Ar rîde de altceva, de un fapt : în chitar orașul n-avem o stație sub acoperișul căreia să ne adăpostim. N-avem, dar o să avem. Cînd și ce fel, v-aș spune dac-aș ști. Vă pot spune doar (foarte plouat) că la ora cînd are loc așa numita schimbare la față a șoferilor și a taxatoarelor (la fata la oră 13) nu mai poți ști cît trebuie să aștepți reintrarea pe traseu a autobuzelor. Ca să cîștig un „7" către Bahne am stat în ploaie, în centru, aproape o oră , am zărit un „7" ivit ca o bucurie-n ploaie, m-am urcat, m-am dus ca și alții întîi la gară, (ca să nu dispară , nu gara, „șaptele"). Dar acesta (și acest „7") ieșea din circuit. Am coborît la gară ( la gară nu ploua ca-n poezia lui Topîrceanu , mai rău). Și după alte plus zece minute a apărut un „7" al bunei înțelegeri între I.G.O. și noi, plouații. Frumos mai zice cîntînd Doina Badea : „Ploaia rîdea..." A. S.

Next