Milcovul, octombrie-decembrie 1973 (Anul 6, nr. 1307-1384)

1973-11-08 / nr. 1339

ANUL VI — NR. 1 339 JOI 8 NOIEMBRIE 1973 4 pagini — 30 bani FABRICA DE MOBILĂ­ FOCȘANI In timp ce inițiativa declanșată vizează tocmai gospodărirea chibzuită a materiei prime, CONSUMURILE SPECIFICE SÎNT depășite nejustificat După cum se știe, una dintre căile de creștere a eficienței e­­conomice o constituie reducerea ponderii cheltuielilor materiale în produsul social total, iar în ca­drul acestora reducerea consu­murilor specifice de materii pri­me și materiale joacă un rol pre­cumpănitor. In ce măsură o ast­fel de cerință își găsește aplica­bilitatea la una dintre unitățile cu un consum destul de mare de material lemnos, Fabrica de mo­bilă Focșani, am constatat în urma investigațiilor făcute aici. Desigur, rezultatele consemna­te la sfîrșitul celor 10 luni din acest an în direcția realizării sar­cinilor de producție și export, re­levă încă o dată preocuparea co­lectivului pentru realizarea inte­grală a prevederilor de plan și a angajamentelor imprimînd pro­ducției o ritmicitate corespunză­toare și acționînd o serie de re­­soarte în scopul creșterii capa­citaților de producție, nivelul prevăzut la producția marfă pe perioada ianuarie-octombrie se înscrie cu o depășire de 4,1 mi­lioane lei. Este un fa­pt merituos că pro­bleme legate de realizarea sarci­nilor de producție și export, avînd în vedere prevederile sporite pe care unitatea le are de onorat partenerilor străini, și-au găsit soluționarea operativă ,au fost înscrise cu caracter de perma­nență pe agenda cotidiană de lu­cru. Să vedem, însă, în ce măsu­ră a polarizat atenția specialiști­lor, a comitetului oamenilor mun­cii, problema reducerii consumu­rilor specifice, obiectiv de mare rezonanță în contextul creșterii eficienței economice. Din discuția purtată cu tehni­cianul Năstase Stanciu, secreta­rul comitetului de partid din ca­ Nicolae LADARU (Continuare in pag. a IlI-a) Ecran economic Fabrica chimică Mărășești Importante depășiri ale planului Succese importante în reali­zarea sarcinilor valorice și fizice ale planului de stat în­scriu și chimiștii din Mărășești, confirmând în acest fel realis­mul angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pe anul în curs, de îndeplinire înainte de termen a prevederilor pla­nului de stat pe 1973. După cum rezultă din date­le centralizate la sfîrșitul lu­nii octombrie, pe perioada cu­mulată de la începutul anului s-au realizat suplimentar la producția globală un spor va­loric de 6 400 000 lei iar la producția marfă 6 200 000 tei. Totodată sporuri substanțiale se înregistrează și la unele sortimente, fapt dovedit de plusurile pe care le înscrie unitatea amintită. Astfel, la chit romalchid s-au dat in plus 180 tone, ancoran 68 tone, chit plastic 55 tone, iar 184 tone, alba­menaj 184 tone, clei pie­le 21 tone, grăsimi oase 500 tone, grăsimi piele 120 tone, făină brută de oase 300 tone, spodium bucăți 30 tone, spo­­dium praf 13 tone, agent de­blocare 13 tone. Fabrica mixtă de industrie locală Adjud Cu sarcina anuală la export îndeplinită Axîndu-și activitatea pe ur­mărirea realizării ritmice planului de producție în struc­a­tura sortimentală dată și o­­norîndu-și operativ comenzile Încheiate cu partenerii străini, colectivul de muncă din cadrul Fabricii mixte de industrie lo­cală Adjud, a raportat recent un prestigios succes : realiza­rea și depășirea planului a­nual la export cu 2 luni mai devreme. Ca urmare a sporu­lui realizat pînă în prezent, de 430 000 lei, la care se dăuga producția realizată va a­­în etapa următoare, pînă la finele acestui an se estimează obți­nerea suplimentară a unui spor valoric de aproximativ 150 000 lei valută. 1 PE MARGINEA UNUI SCHIMB DE EXPERIENȚA O NOUA TEHNOLOGIE: întreținerea mecanizată­­ a drumurilor forestiere Se știe că drumurile influen­țează asupra stării tehnice a par­cului auto, asupra consumului de carburanți și lubrifianți cit și asupra vitezei comerciale de tra­fic. Avînd în vedere această si­tuație, cit și eforturile umane și materiale mari care se iroseau pentru întreținerea manuală ș i drumurilor forestiere, marți, din inițiativa I.F.E.T. Focșani, pe dru­mul auto Runcu, din districtul Odobești, a avut loc o demon­strație practică de întreținere me­canizată a unei porțiuni de drum. La această acțiune, care vizează extinderea mecanizării operațiilor de reparații și întreținere a dru­murilor forestiere au participat ca invitați ing. Constantin Dumi­tru, din partea Centralei de ex­ploatare a lemnului București, ing. Constantin Zidaru, din partea I.C.P.I.L. București, reprezentanți ai Inspectoratului de protecție a muncii, picherii de la cele 7 dis­tricte de întreținere, șefii de sec­toare de la U.M.T.C.F. Focșani, conducerea și personalul din ca­drul biroului de exploatare întreținere a drumurilor și a bi­și­roului de reparații auto din ca­drul U.M.T.C.F., cantonieri, me­canizatori, precum și reprezen­tanți din partea conducerii I.F.E.T. Focșani. Pentru demonstrații practice s-a ales o porțiune de 100 de me­tri pe D.A. Runcu. La început, s-a urmărit evoluții unui curăți­­tor de șanț, montat pe un auto­­încărcător cu furci frontale tip IFRON cu roți motrice duble. De altfel, utilajele folosite în cadrul noii tehnologii de Întreținere me­canizată a drumurilor, constau în IFRON-uri la care se montează foarte ușor și rapid diverse dis­pozitive și agregate. In urma curățitorului de șanț, care după trei treceri, cum pre­vede tehnologia ,a executat un șanț perfect profilat, a evoluat curățitorul de acostamente, mon­tat la cupa IFRON-ului, care curăță pămîntul și iarba scoasă din șanț de primul agregat. După prevederile tehnologiei de întreținere mecanizată a dru­murilor forestiere intră apoi în Virgil HUMAILA (Continuare tn pag. a ll-a) LA US I Actualitatea internationale 1 Un experimentat și destoinic luc­­rător al sectorului forestier Du­­mitrești, tractoristul Ion Săraru. LA CANTINA S.M.A. CÎMPINEANCA pe bază Meniuri invariabile, de... indiferență Un raid efectuat recent prin cîteva cantine relevă o diferență între regimul cantinelor-restau­­rant și al celor de pe lingă di­ferite întreprinderi ; astfel, dacă primele dispun de un statut a­­parte, fiind prin lege (Legea 9/ 1971) subordonate organizației co­merciale locale (respectiv Direc­ției comerciale), celelalte sunt la prima vedere, „rudele sărace” ale acestora, mai cu seamă în privința aprovizionării cu ali­mente. Iarna a bătut la ușă­­ așadar, aprovizionarea și semiprepararea produselor agro-alimentare con­stituie problema numărul unu în activitatea organelor de condu­cere a cantinelor din județul nostru. Dar, dică la cantina-res­­taurant a Fabricii de confecții (administrator — Ion Luca) am găsit cămara plină cu de toate, mobilierul și vesela în bună sta­re, meniul variat, și alegere, iar prețul mesei accesibil­­— 7 lei — lucrurile nu stau deloc așa la cantinele întreprinderilor. Astfel, la cantina S.M.A. Cîmpineanca nu s-a semnalat că se întîmpină mici greutăți în procurarea ali­mentelor. — Noi nu avem o repartiție de la Direcția comercială, să știm că mergem la un anumit depozit și acela are obligația să ne li­vreze tot. Noi am primit dispo­ziție să ne aprovizionăm pe plan local — ne spune Nicolae Mo­­dreanu, secretarul de partid. Cînd apelăm la depozitele din Focșani, livrarea mărfurilor cerute de noi este condiționată de cea a alto­ra, oferta fiind, de regulă, măr­furi greu vandabile. — Fasole nu găsim deloc, ni­meni nu vrea să ne vîndă — adaugă Ion Guțu, contabil șef. — Cred că toată lumea știe în ce condiții muncesc mecanizato­rii, mai ales acum în campania de toamnă — intervine Petre Mă­­năilă, șef sector reparații. Omul de pe tractor nu are timp să se ducă să se aprovizioneze, el­te Daniel BĂRBULESCU (Continuare în pag. a Il-aj ȘEDINȚA COMUNĂ A BIROULUI COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. Și A COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ieri, a avut loc ședința comună a Biroului Comitetului județean Vrancea al P.C.R. și a Comitetu­lui executiv al Consiliului popu­lar județean. La ședință au luat parte, ca invitați, cadre cu munci de răs­pundere din domeniile ce au con­stituit probleme de analiză înscri­se pe ordinea de zi. In cadrul lucrărilor, pe bază unor informări prezentate, a fost analizat stadiul nominalizării si contractării producției industriale a județului, atît la intern, cit și la export pe anul 1974, unele aspecte cu privire la recepția de­finitivă a lucrărilor executate la întreprinderea județeană de gos­podărie comunală și locativă Vrancea pentru rețele exterioa­re, centrale termice și locuințe. De asemenea, în ședința comu­nă, a fost supusă dezbaterilor preocuparea organelor agricole județene pentru terminarea con­strucțiilor zootehnice, asigurarea spațiilor de cazare a animalelor și a furajelor pe timpul precum și stadiul realizării iernii, pla­nului de insilozări de legume și fructe pentru perioada de iarnă. Pentru îmbunătățirea continuă a activității din domeniile anali­zate, au fost supuse aprobării și adoptate măsurile corespunzătoare. Au fost aprobate, cu acest pri­lej, programele de măsuri pentru traducerea în viață a indicațiilor conducerii partidului transmise în luna octombrie, a indicațiilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu prilejul vizitei de lucru în ju­dețele Buzău și Prahova. Au fost rezolvate și unele pro­bleme ale muncii curente de par­tid, au fost discutate și adoptate decizii ale comitetului executiv. ÎN AJUTORUL CELOR CARE STUDIAZĂ ÎN ÎNVATAMÎNTUL DE PARTID mmmk­mammm Campania agricolă de toamnă AU ÎNCHEIAT recoltatul PORUMBULUI Pentru lucrătorii ogoarelor, strînsul la timp a producției de pe cîmp a devenit o dato­rie cetățenească de prim or­din. Prin eforturile depuse s-a reușit ca acum în cea mai mare parte recolta să fie adu­nată și adăpostită gospodă­rește. Datorită măsurilor întreprin­se, folosirii la maximum a timpului favorabil de lucru din această toamnă, lucrătorii din cadrul I.A.S. Focșani, încă de la începutul săptămînii pe care o parcurgem, au recoltat integral suprafața de 764 hec­tare cultivate cu porumb. Exis­ting o sincronizare între strîn­sul recoltei și eliberarea te­renului, în fermele Petrești, Armeni, Jorăști, Oreavu ale întreprinderii, acum și efectu­area ogoarelor de toamnă se întreprinde pe ultimele supra­fețe, întreaga producție a fost transportată și depozitată. Pe lingă aceste aspecte pozitive, trebuie menționată și grija pentru asigurarea bazei fura­jere. Numai din cocenii tocați și saramurați s-au însilozat 1 550 tone. ȘI-AU ACHITAT OBLIGAȚIILE CONTRACTUALE Cooperatorii din Cîmpinean­­ca au cultivat cu porumb 206 hectare. Acum, la punctul Ca­lea ferată se recoltează ulti­mele 20 de hectare. Pentru încheierea la timp a lucrărilor din campania agri­colă de toamnă munca s-a or­ganizat în flux continuu. Pe formații, membrii cooperatori au fost repartizați la strînsul recoltei, eliberat și transport. Este și un sprijin concret dat mecanizatorilor prin asigu­rarea unui front de lucru per­manent. Și, paralel cu aceste opera­țiuni, membrii cooperatori s-au îngrijit să-și achite și obligațiile contractuale. Ast­­­fel, cu mijloacele de trans­port ale unității, la baza de recepție s-au livrat întreaga cantitate de 101 tone prevă­zută. REZULTATE PE MĂSURA MUNCII DEPUSE In ferma 3 de la cooperati­va agricolă Vînători condusă de tehnicianul Petre Gurguia­­tu, și în toamna aceasta bi­lanțul muncii este rodnic. Lu­crat la timp și bine, pămîntul pe care s-au cultivat 176 hec­tare dă un important spor de recoltă la porumb. Fiecare vrincean se consi­deră de fapt și de drept coa­utor la conținutul cald emo­ționant al telegramei adresate în 5 noiembrie a.c. Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, de către Comitetul județean Vrancea al P.C.R. Fiecare succes cu­prins în această telegramă, continuing seria celor obținu­te în multe alte domenii de activitate, îndreptățesc pe cu­legătorii a 30 000 de hectare cultivate cu viță de vie să afirme că producția de stru­guri din 1973 este cea mai mare producție realizată vreo­dată în podgoriile acestor meleaguri. Viile Vrancei, frumoasele și rodnicile vii ale acestui județ s-au supus creditului material și moral al vredniciei oame­nilor realizîndu-se nu numai o mare producție, dar și o substanțială îmbunătățire a soiurilor de struguri. Cei 270 membri cooperatori care s-au angajat și lucrat în acord global, au recoltat 135 hectare. Producția medie ob­ținută pînă acum depășește cu 300 kg sarcina planificată. Este un rezultat al eforturilor depuse de oamenii din rindul cărora se evidențiază și Ion Arbon, Stana Nicoară, Veta Mușat, Maria Olteanu. Acum se lucrează cu aceeași intensitate pentru a grăbi strînsul producției. Nu e un entuziasm ,ocazio­nal, ci înfățișarea realității de necontestat că acest domeniu — viticultura vrînceană, re­prezentând 34 la sută din su­prafața agricolă a județului) a înțeles și a dovedit că­ și LA MULȚI ANI, VITICULTORI­ poate face cu prisosință dato­­­ria. Trei anotimpuri stau măr­turie că de la cea dinții lu­crare viticolă pînă la culesul fiecărui ciorchine,­­ la Cotești, la Odobești și Panciu, în toa­te podgoriile mai proaspăt in­trate pe rod, munca asiduă, de o mobilizatoare sinceritate patriotică, purtind girul și participarea exemplară a co­muniștilor, a învins asprimile naturii, a atestat că un an bun e hotărît de o grijă bu­nă, grijă pentru calitatea lu­crărilor executive. La evenimente mari, cuvin­tele sînt doar rare ale fapte­lor. Stăruie în noi fiecare cu­­vînt din telegrama care a în­soțit, acum două zile, itine­­rariul de inimă dintre un ju­deț și o țară. Și revenim cu toată stima noastră către coa­utorii împlinirilor comunicate forului suprem al țării, spunîn­­du-le aici, în pridvorul dintre toamnă și iarnă, un pretim­puriu dar justificat : .La mulți ani, viticultori!" Le facem urarea cu aproape două luni înainte. Faptele lor ne-au sugerat-o. Meritele lor au devansat-o... A. S. Timpul probabil Astăzi, vreme frumoasă la în­ceput,­­ apoi schimbătoare. Vîntul va sufla moderat la început din sud, apoi din nord-vest. Tempera­turile minime vor fi cuprinse în­tre minus 4 și plus 1 grad Celsius, iar maximele între 0 și 15 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile, vre­mea va fi schimbătoare, cu ce­rul variabil. Vîntul va sufla po­trivit din vest — nord-vest. Local, se vor semnala precipitații slabe sub formă de ploaie. Temperatu­rile minime vor fi cuprinse între minus 5 și plus 1 grad Celsius, iar maximele intre 8 și 16 grade. Celsius. I în cooperația de consum Desfacerea mărfurilor nu se realizează numai din lipsa produselor „deficitare“... Zilele trecute, pe cîteva trasee din județ am urmărit în fapt mo­dul și stadiul în care e rezolva­tă problema aprovizionării popu­lației, prin unitățile comerțului cooperatist, cu articole și produ­se de sezon. La cea dintii vedere, s-ar zice că chestiunea e banală. Pentru noi iată că totuși au fost, ba mai mult, am dorit să a ne informăm și asupra ducerii la îndeplinire a unor sarcini ce-și au ca un obiectiv permanent contro­larea unităților. Bineînțeles, ne-am gîndit nu numai la organele co­merciale, ci și la cele din cir­cumscripțiile medico-sanitare, la reprezentanții puterii de stat lo­cale ș.a. Este, zicem, suficient să­ te convingi de asemenea treceri, nu­mite uneori și simple vizite, de consistența și eficiența lor mai ales, prin nu numai ceea ce nu transpare, ci se deconspiră ca o dăinuire ori ca o tradiție anapo­da înrădăcinată. Așa spre exemplu, în trecerea noastră prin magazinul universal din cadrul comunei Boghești — căci, într-adevăr, noi numai am trecut — retina și-a imprimat cî­teva aspecte cenușii ce, sigur, nu erau de ieri­ alaltăieri. O dezordine și un haos mai ceva ca la... talcioc sau în nu știu ce obor. Ultima boare de e­­lementar simț comercial fusese dusă hăt-departe de vîntul toam­nei, agale privind după ea cei doi gestionari Gh. Bașoc nu și Gh. PRODAN (Continuare în pag. a II-a) Agendă edilitară ■ Și în acest an, bilanțul rea­lizărilor miilor de cetățeni din municipiul Focșani, pentru ridica­rea continuă a nivelului edilitar­­gospodăresc, este fructuos. Prin folosirea rațională și eficientă resurselor locale au fost reparați a 81 560 mp străzi și 11 650 mp tro­tuare.­­ Pentru asigurarea și menți­nerea permanentă a unui aspect general estetic a reședinței noas­tre de județ, în anul 1973 au fost amenajați 64 500 mp spații și zo­ne verzi.­­ în Piața Victoriei, Bulevar­dul București, străzile 23 August, Argeș, Contemporanul ș.a. au fost plantați arbori, trandafiri, flori, arbuști ornamentali, valoa­rea acțiunilor patriotice însumind, numai in acest sector, peste 4 800 000 lei. IB Concomitent cu darea in folosință a unor noi obiective so­­cml-culturale, cetățenii municipiu­lui Focșani au participat la acțiu­nile de sistematizare pe verticală, efectuînd ore de muncă patriotică care însumează aproximativ 22 500 000 lei. Tristețe... optimistă Pentru focșăneanul obișnuit să străbată bulevardul București, pe jos sau cu autobuzul, pînă în cartierul Blocuri­­sud, peisajul îi apare în aceste zile cu adevărat insolit și intr-un fel... trist. In adevăr , căci într-o singură zi toți plopii care stră­­juiau acel du-te-vino permanent al oamenilor și autovehicu­lelor s-au prăbușit de-a curmezișul străzii, dînd celui care trece impresia că vede pe viu ravagiile unei furtuni teribile, din acelea la care asistăm numai în filme. In realitate, furtuna se poate numi mult mai simplu, și pentru unii chiar mai neașteptat: modernizare. In numele acestui țel îndrăzneț au fost deci sacrificate șirurile lungi de mîndri plopi, cum ar zice poetul ; în ideea acestei curajoase întreprinderi a omului, arborii au fost siliți să imite desti­nul melancolic al frunzelor galbene... Desigur că în acest peisaj de toamnă poți deveni brusc sentimental. Pentru o clipă, însă. Căci e de ajuns să încerci să vezi în locul acestor arbori fulegerați viitorul bulevard asfaltat, cu patru benzi de circulație, luminat feeric noaptea de becuri fluorescente, pentru a-ți da seama că înșiși pionii retezați de pe margine respiră, de fap, în aceste moment" nebănuita tristețe... optimistă. Ion ROȘU

Next